KorAP: Find »[drukola/base=item & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...144 >

3,582 matches

Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654

mulțumit și are o părere bună despre sine. 5.5.2 Scala Atitudine față de bani Următorul instrument utilizat, MA (Money Attitude) s-a bazat pe o cercetare întreprinsă în 2008 de Baker și Haugedorn, care urmărea determinarea celor mai puternici itemi care măsoară cei patru factori existenți atât în MAS (Money Attitude Scale ale lui Yamauchi și Templer, 1982) și MBBS (Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham, 1984). Baker și Hagedorn (2008) au încercat să dezvolte o scală care

Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy (2014) [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
Attitude Scale ale lui Yamauchi și Templer, 1982) și MBBS (Money Beliefs and Behavior Scale al lui Furnham, 1984). Baker și Hagedorn (2008) au încercat să dezvolte o scală care să măsoare atitudinea față de bani mai puternică, alegând 45 de itemi pentru analiză: primii 5 cei mai reprezentativi pentru fiecare factor în studiul lui Yamauchi și Templer și primii 5 de la cei 5 factori al cercetării lui Furnham. Au fost chestionate 200 de persoane prin telefon, dintr-un lot aleatoriu de

Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy (2014) [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
a ajuns la concluzia că un model cu patru factori este cel optim, acești factori sunt: putereprestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată de Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) este puterea, ea reprezintă o atitudine care subliniază că dincolo de necesitățiile

Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy (2014) [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
patru factori este cel optim, acești factori sunt: putereprestigiu (denumit în continuarea putere), neîncredere, planificare-economie (denumit în continuare economie) și anxietate. În final s-a ajuns la o scală cu 40 de itemi, care definesc 4 factori prin câte 8-10 itemi. FACTORI AI SCALEI PUTEREA Prima și cea mai dominantă atitudine față de bani identificată de Yamauchi și Templer (1982 apud Sybrowsky, 2007) este puterea, ea reprezintă o atitudine care subliniază că dincolo de necesitățiile vieții banii pot procura de asemenea putere, prestigiu

Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy (2014) [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
această variabilă sunt ezitante, suspicioase și cu îndoieli în situații care implică bani. În contrast, persoanele cu scoruri mici sunt încrezătoare și acceptă situații în care este vorba de bani (Yamauchi și Templer, 1982 apud Pimental et al, 2009). Exemplu item: Spun automat „Nu-mi permit”, chiar dacă îmi permit sau nu. ECONOMIE Cumpătare, grijă și prudență în situații și decizii legate de bani, un management a banilor și o atitudine față de bani conservatoare, se acordă o atenție sporită planificării și bugetului

Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy (2014) [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
nu vor avea bani în viitor, deseori se simt vinovați că își cumpără lucruri, chiar și cele necesare, le este dificil să ia decizii ce implică cheltuieli indiferent de suma implicată și dacă își permit sau nu acel obiect. Exemplu item: Prefer să economisesc bani pentru că nu știi niciodată când lucrurile se înrăutățesc și ai nevoie de bani. ANXIETATE Banii sunt priviți atât ca sursă a anxietății cât și un mod de protecție împotriva ei. Persoanele care au un scor ridicat

Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy (2014) [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
mod de protecție împotriva ei. Persoanele care au un scor ridicat la acest factor sunt anxioase când e vorba de bani și în situații care includ bani. Ei abordează relații care implică schimb monetar cu ezitare, grijă și nervozitate. Exemplu item: Dau semne de nervozitate atunci când nu am destui bani. 6 CONCLUZII Motivația hedonistă este cea care determină indivizii să întreprindă acțiunile care le fac plăcere, rațiunea comportamentelor vine din interior. Acest angajat va fi motivat să lucreze și să facă

Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy (2014) [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744

cantitativă versus calitativă Cercetările cantitative sînt cele care folosesc metode statistice de analiză a rezultatelor obținute. Cercetările cantitative sînt definite prin două aspecte: numărarea și măsurarea. Numărarea presupune a evidenția cîți subiecți răspund la fel la o întrebare sau un item ori cîte unități de învățămînt sînt implicate în proiecte educaționale; numărarea conduce la stabilirea unei frecvențe: de exemplu, 23 dintre elevii dintr-o școală folosesc internetul în scop educativ sau 40% dintre unitățile de învățămînt din județul Iași sînt implicate

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
cu două categorii: dacă deține sau nu o funcție în instituția de învățămînt) etc. 2.4.5.Prezentarea instrumentelor folosite În această etapă vom descrie instrumentele aplicate. Dacă este vorba despre un chestionar, vom spune cine este autorul acestuia, cîți itemi conține, care sînt variantele de răspuns, ce exprimă scorurile ridicate ale chestionarului și vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
întrebări care își propun să surprindă atitudini, credințe, așteptări ale subiecților, dar considerăm că acest sens este prea larg. Întrebările de cunoștințe incluse în chestionare nu au un scop evaluativ, ci permit caracterizarea unei persoane anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic rezolvînd temele pentru acasă?” (întrebare factuală); „Considerați că activitățile de petrecere

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
completării este de 60 de minute (Dussaix și Grosbras, 1996). Ordinea întrebărilor într-un chestionar trebuie să respecte o serie de condiții, stabilindu-se în funcție de natura întrebărilor (Evans, 1985): -Dacă întrebările unui chestionar surprind o singură dimensiune, este recomandabil ca itemii să aibă o succesiune aleatorie, astfel încît să nu existe posibilitatea ca subiectul să surprindă eventualele relații între întrebări. Ca alternativă, se pot elabora mai multe versiuni ale aceluiași chestionar, cu ordinea întrebărilor diferită, astfel încît subiecții să nu se

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
încearcă să surprindă mai multe dimensiuni ale unei situații, este recomandabil ca întrebările să fie grupate în acord cu acestea, pentru ca subiectul să nu se simtă dezorientat. În cadrul acestor „grupuri”, întrebările pot avea o succesiune aleatorie, dar se recomandă ca itemii simpli să fie plasați la început, iar cei complecși spre final. -Dacă ancheta are ca scop investigarea unor situații „sensibile”, chestionarul ar trebui să înceapă cu întrebări mai generale și cu un impact emoțional mai redus. Administrarea chestionarului trebuie avută

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
fie validitatea, fie fidelitatea chestionarului). După parcurgerea acestei etape se poate trece la realizarea anchetei propriu-zise. Volumul mare de subiecți, cantitatea mare de informații, precum și comparabilitatea datelor obținute pentru indivizi diferiți (fără a fi însă vorba despre standardizare, chiar dacă aceiași itemi în aceeași formă sînt prezentați tuturor subiecților) constituie principalele avantaje ale anchetei realizate prin intermediul chestionarului. Imposibilitatea de a surprinde motivele pentru care subiecții optează pentru o categorie de răspuns la alta, precum și problemele ce derivă din eșantionare (volum și reprezentativitate

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul și conținutul itemilor depinde de scopul aplicării tehnicilor sociometrice. În spațiul educațional, dacă nu este vorba despre simpla investigare a relațiilor interpersonale din clasă, scopul aplicării testelor sociometrice poate fi de organizare sau reorganizare a grupurilor de lucru, identificarea elevilor cu potențial de

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
vorba despre simpla investigare a relațiilor interpersonale din clasă, scopul aplicării testelor sociometrice poate fi de organizare sau reorganizare a grupurilor de lucru, identificarea elevilor cu potențial de lider, dar și a celor izolați etc. Testul sociometric este alcătuit din itemi care solicită subiectului să numească una sau mai multe persoane (în ordinea strict ierarhică sau nu, în funcție de opțiunea cercetătorului) cu care ar prefera să desfășoare un anumit tip de activitate și itemi care-i solicită să numească una sau mai

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
celor izolați etc. Testul sociometric este alcătuit din itemi care solicită subiectului să numească una sau mai multe persoane (în ordinea strict ierarhică sau nu, în funcție de opțiunea cercetătorului) cu care ar prefera să desfășoare un anumit tip de activitate și itemi care-i solicită să numească una sau mai multe persoane cu care nu ar colabora în același tip de activitate. Există opinii potrivit cărora fidelitatea testului sociometric ar crește dacă subiecților li s-ar cere să nominalizeze cinci sau mai

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
sau a respingerilor și numărul de nominalizări solicitate depind de obiectivele cercetării. Oricare ar fi acestea, întrebările trebuie să se refere la activități specifice grupului, să se situeze în sfera de interese și preocupări a subiecților (Gugiuman, 1978). Exemple de itemi de test sociometric pentru o clasă de elevi: „Numește un coleg cu care ai merge la film (ai rezolva temele la matematică, ai merge în tabărăetc.)”; „Numește un coleg cu care nu ai merge niciodată la film”. Modalitățile de organizare

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
cele care întrunesc un număr mare de respingeri sînt respinse, iar cele care nu sînt nici preferate, nici respinse (în dreptul lor, în matricea sociometrică apare cifra 0) sînt izolate. Exemplu Dacă testul sociometric aplicat ar conține unul din cei doi itemi propuși anterior ca exemplu, iar rezultatele pentru un grup de zece elevi sînt cele de mai jos, să presupunem că matricea sociometrică ar fi următoarea: Exemplu Pe baza matricei sociometrice anterioare, sociogramele colective pentru grupul de elevi pentru preferințe, respectiv

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
grupului este mai puțin stabilă decît poziția membrilor săi, iar statutul de lider și membru izolat al grupului este mai stabil, dacă rezultă din teste sociometrice care folosesc mai multe criterii. Validitatea testelor sociometrice este greu de evaluat, datorită naturii itemilor. Validitatea predictivă a acestora este susținută de unele cercetări care au constatat că există o legătură între statutul sociometric de lider și rolul de lider în anumite situații reale. În afară de considerentele legate de fidelitate și validitate, testele sociometrice ridică și

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
asimetrică, rezultatele concentrîndu-se la polul negativ. -În funcție de rigurozitatea procedurilor de administrare și calculare a scorurilor, testele pot fi standardizate și nestandardizate. Testele standardizate au o procedură de administrare riguroasă: sînt stabilite cu precizie limitele de timp pentru rezolvarea fiecărui item, precum și materialele care trebuie utilizate (inclusiv ordinea și forma de prezentare). Ele sînt elaborate de specialiști și sînt însoțite de manuale de utilizare ce menționează condițiile de administrare, modalitățile de calculare a scorurilor, precum și detalii privind fidelitatea și validitatea instrumentului

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
specificații (Crocker și Algina, 1986; Radu, 2000). Acest tabel de specificații include pe verticală conținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele taxonomiei lui Bloom (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare). -Formularea itemilor constituie cea mai laborioasă etapă a elaborării unui test pedagogic. Tipologia itemilor include itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi (Radu, 2000). Itemii obiectivi permit măsurarea exactă a rezultatelor și sînt utilizați mai ales în testele standardizate și pot fi: -itemi cu

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
pe verticală conținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele taxonomiei lui Bloom (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare). -Formularea itemilor constituie cea mai laborioasă etapă a elaborării unui test pedagogic. Tipologia itemilor include itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi (Radu, 2000). Itemii obiectivi permit măsurarea exactă a rezultatelor și sînt utilizați mai ales în testele standardizate și pot fi: -itemi cu alegere duală, care solicită subiectului să aleagă unul din cele două posibilități

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
conținuturile care vor fi evaluate, iar pe orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele taxonomiei lui Bloom (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare). -Formularea itemilor constituie cea mai laborioasă etapă a elaborării unui test pedagogic. Tipologia itemilor include itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi (Radu, 2000). Itemii obiectivi permit măsurarea exactă a rezultatelor și sînt utilizați mai ales în testele standardizate și pot fi: -itemi cu alegere duală, care solicită subiectului să aleagă unul din cele două posibilități de răspuns

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
orizontală obiectivele corespunzătoare, ierarhizate în acord cu treptele taxonomiei lui Bloom (cunoaștere, comprehensiune, aplicare, analiză, sinteză și evaluare). -Formularea itemilor constituie cea mai laborioasă etapă a elaborării unui test pedagogic. Tipologia itemilor include itemi obiectivi, semiobiectivi și subiectivi (Radu, 2000). Itemii obiectivi permit măsurarea exactă a rezultatelor și sînt utilizați mai ales în testele standardizate și pot fi: -itemi cu alegere duală, care solicită subiectului să aleagă unul din cele două posibilități de răspuns, de tipul adevărat/fals, corect/greșit, potrivit

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-itemi cu alegere multiplă, care solicită alegerea unui răspuns dintr-o listă de alternative; -itemi de împerechere sau de asociere, ce presupun stabilirea unei corespondențe între două liste de afirmații sau concepte (Evans, 1985; Crocker și Algina,1986; Radu, 2000). Itemii semiobiectivi nu sînt incluși în lucrările mai vechi de metodologie a cercetării, dar sînt menționați de autorii români care au abordat testul docimologic ca instrument de evaluare școlară (Radu, 2000, pp. 217-218). Itemii semiobiectivi pot fi: itemi cu răspunsuri scurte

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]