2,207 matches
-
prezentă într-un volum dat de apa de mare este relativ scăzut, în comparație cu sodiul. Potasiul are 24 de izotopi cunoscuți, dintre care trei sunt întâlniți în natură în următoarele proporții: K (93,3%) K (0,0117%) și K (6,7%). Izotopul K se dezintegrează în izotopul stabil Ar (11,2% din dezintegrări) prin captura electronică sau emisie de pozitroni, sau se descompune în Ca (88,8% din dezintegrări) prin dezintegrare beta; K are un timp de înjumătățire de 1.250×10
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
de apa de mare este relativ scăzut, în comparație cu sodiul. Potasiul are 24 de izotopi cunoscuți, dintre care trei sunt întâlniți în natură în următoarele proporții: K (93,3%) K (0,0117%) și K (6,7%). Izotopul K se dezintegrează în izotopul stabil Ar (11,2% din dezintegrări) prin captura electronică sau emisie de pozitroni, sau se descompune în Ca (88,8% din dezintegrări) prin dezintegrare beta; K are un timp de înjumătățire de 1.250×10 ani. Dezintegrarea izotopului K în
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
dezintegrează în izotopul stabil Ar (11,2% din dezintegrări) prin captura electronică sau emisie de pozitroni, sau se descompune în Ca (88,8% din dezintegrări) prin dezintegrare beta; K are un timp de înjumătățire de 1.250×10 ani. Dezintegrarea izotopului K în Ar activează o metodă folosită în datarea rocilor. Metoda convențională de datare prin potasiu și argon presupune că rocile nu conțineau argon la momentul formării și că argonul radiogenic a fost reținut cantitativ (de exemplu Ar). Mineralele sunt
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
acumulat. Mineralele cele mai potrivite pentru datare includ biotitul, muscovitul hornblenda plutonică/metamorfică de grad înalt și feldspat vulcanic; mostre întregi de roci din curgerile vulcanice și întruziuni pot fi de asemenea datate dacă sunt nealterate. O altă aplicație a izotopilor potasiului a fost în studiul meteorologic. Sunt de asemenea folosiți în studiul ciclului biogeochimic, deoarece potasiul este un macronutriment necesar vieții. Cantitatea de K care este răspândită în potasiul din natură (implicit în unii substituenți comerciali ai sării) este suficientă
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
substituenți comerciali ai sării) este suficientă pentru a indica faptul că acele pungi cu substituenți sunt surse radioactive în demonstrațiile la clasă. În animalele și oamenii sănătoși, K reprezintă cea mai mare sursă de radioactivitate, mai mare decât cea a izotopului C. Într-un corp uman, cu masa de 70 kg, aproximativ 4,400 de nuclei de K sunt dezintegrați în fiecare secundă. Activitatea potasiului natural este de 31 Bq/g. Potasiul este cel de-al doilea metal care are o
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
dintre puținele elemente sintetizate în urmă Big Bang-ului, desi cantitatea lui a scăzut semnificativ. Motivele dispariției și procesele prin care litiul este produs continuă să fie unul dintre studiile importante din astronomie. Nucleii de litiu sunt instabili, din moment ce 2 izotopi stabili de litiu întâlniți în natură au energiile de fuzionare cele mai joase per nucleon dintre toți nuclizii stabili. Datorită acesteia, litiul este elementul cel mai puțin întâlnit în Sistemul solar decât 25 din cele 32 de elemente chimice, cu toate ca
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
comercial, incepand cu anul 1923, de către compania germană Metallgesellschaft AG, care au realizat electroliza unui amestec lichid de clorura de litiu și clorura de potasiu. Structura atomului de litiu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Li, litiul are 3 protoni și 7 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 152 pm, rază ionică e de 76 pm, iar rază covalenta este de 134 pm. Configurația electronică a atomului
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
lichid de clorura de litiu și clorura de potasiu. Structura atomului de litiu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Li, litiul are 3 protoni și 7 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 152 pm, rază ionică e de 76 pm, iar rază covalenta este de 134 pm. Configurația electronică a atomului de litiu este [He]2s Elementul prezintă 2 izotopi stabili: Li și Li; abundență lor este
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
7 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Rază atomică medie este de 152 pm, rază ionică e de 76 pm, iar rază covalenta este de 134 pm. Configurația electronică a atomului de litiu este [He]2s Elementul prezintă 2 izotopi stabili: Li și Li; abundență lor este întâlnită în sursele naturale sub proporțiile de 7.59%, respectiv 92.41%. Abundență cosmică a izotopilor de litiu reflectă nucleosinteza primordială, indicandu-se astfel importantă geochimica și cosmochimica. Datorită maselor diferite, izotopii de
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
covalenta este de 134 pm. Configurația electronică a atomului de litiu este [He]2s Elementul prezintă 2 izotopi stabili: Li și Li; abundență lor este întâlnită în sursele naturale sub proporțiile de 7.59%, respectiv 92.41%. Abundență cosmică a izotopilor de litiu reflectă nucleosinteza primordială, indicandu-se astfel importantă geochimica și cosmochimica. Datorită maselor diferite, izotopii de litiu sunt predispuși la separare în cadrul proceselor geologice. Diferența de masă este de aproximativ 16%, fiind cea mai înaltă valoare în cadrul elementelor ionizate
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
2 izotopi stabili: Li și Li; abundență lor este întâlnită în sursele naturale sub proporțiile de 7.59%, respectiv 92.41%. Abundență cosmică a izotopilor de litiu reflectă nucleosinteza primordială, indicandu-se astfel importantă geochimica și cosmochimica. Datorită maselor diferite, izotopii de litiu sunt predispuși la separare în cadrul proceselor geologice. Diferența de masă este de aproximativ 16%, fiind cea mai înaltă valoare în cadrul elementelor ionizate termal. Determinarea izotopica a litiului se poate face în soluție apoasa prin spectroscopie de absorbție atomică
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
corozive decât săpunurile pe bază de calciu. Piața redusă a acestor săpunuri a fost susținută de câteva centre miniere mici, în marea parte a Statelor Unite. Cererea de litiu a crescut dramatic în timpul Războiului Rece prin producția armelor de fuziune nucleară. Izotopii litiului (litiu-6 și litiu-7) produc tritiu în momentul iradierii cu neutroni, fiind foarte utili pentru producția tritiului și totodată a unei forme de combustibil de fuziune utilizat în interiorul bombelor cu hidrogen, sub forma deuteridului de litiu. SUA devenise primul producător
Litiu () [Corola-website/Science/302768_a_304097]
-
manganesa" iar metalul izolat ulterior din ea a primit denumirea de mangan. Numele de magnesia a fost apoi folosit doar pentru magnesia alba și a dus la denumirea de "magneziu" pentru elementul izolat din ea. În natură există un singur izotop stabil de mangan; Mn. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi, cu mase atomice de la 46 unități atomice (Mn) până la 65 unități atomice (Mn). Cei mai stabili dintre aceștia sunt Mn cu un timp de înjumătățire de 3,7 milioane de ani, Mn
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
mai stabili dintre aceștia sunt Mn cu un timp de înjumătățire de 3,7 milioane de ani, Mn cu un timp de înjumătățire de 312,3 zile și Mn cu un timp de înjumătățire de 5,591 zile. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 3 ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 1 minut. De asemenea, elementul are 8 metastări. Principalul mod de dezintegrare a izotopilor dinaintea izotopului stabil Mn este captura de electroni, iar izotopii mai
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
cu un timp de înjumătățire de 5,591 zile. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 3 ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 1 minut. De asemenea, elementul are 8 metastări. Principalul mod de dezintegrare a izotopilor dinaintea izotopului stabil Mn este captura de electroni, iar izotopii mai grei se descompun prin dezintegrare beta. Manganul este un metal dur și foarte fragil, paramagnetic, care se topește foarte greu, dar oxidează ușor. Cele mai frecvente stări de oxidare
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
timp de înjumătățire de 5,591 zile. Toți ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 3 ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 1 minut. De asemenea, elementul are 8 metastări. Principalul mod de dezintegrare a izotopilor dinaintea izotopului stabil Mn este captura de electroni, iar izotopii mai grei se descompun prin dezintegrare beta. Manganul este un metal dur și foarte fragil, paramagnetic, care se topește foarte greu, dar oxidează ușor. Cele mai frecvente stări de oxidare ale manganului
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
ceilalți izotopi au timpi de înjumătățire mai scurți de 3 ore, iar majoritatea chiar mai scurți de 1 minut. De asemenea, elementul are 8 metastări. Principalul mod de dezintegrare a izotopilor dinaintea izotopului stabil Mn este captura de electroni, iar izotopii mai grei se descompun prin dezintegrare beta. Manganul este un metal dur și foarte fragil, paramagnetic, care se topește foarte greu, dar oxidează ușor. Cele mai frecvente stări de oxidare ale manganului sunt +2, +3, +4, +6 și +7, deși
Mangan () [Corola-website/Science/302786_a_304115]
-
patru metale (alături de fier, cobalt și gadoliniu) care prezintă proprietăți magnetice. Nichelul este un metal tranzițional greu și ductil. Atomul de nichel are configurația electronică [Ni] 1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d Nichelul apare în natură compus din 5 izotopi stabili: Ni, Ni, Ni, Ni și Ni. Dintre aceștia Ni este cel mai abundent izotop (68,077 %). Cel mai stabil izotop natural este Ni. Există și 18 radioizotopi, cel mai stabil fiind Ni, cu timp de înjumătățire de 760 ani
Nichel () [Corola-website/Science/302788_a_304117]
-
tranzițional greu și ductil. Atomul de nichel are configurația electronică [Ni] 1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d Nichelul apare în natură compus din 5 izotopi stabili: Ni, Ni, Ni, Ni și Ni. Dintre aceștia Ni este cel mai abundent izotop (68,077 %). Cel mai stabil izotop natural este Ni. Există și 18 radioizotopi, cel mai stabil fiind Ni, cu timp de înjumătățire de 760 ani, apoi Ni cu timpul de înjumătățire de 100 ani și Ni cu timp de înjumătățire
Nichel () [Corola-website/Science/302788_a_304117]
-
nichel are configurația electronică [Ni] 1s 2s 2p 3s 3p 4s 3d Nichelul apare în natură compus din 5 izotopi stabili: Ni, Ni, Ni, Ni și Ni. Dintre aceștia Ni este cel mai abundent izotop (68,077 %). Cel mai stabil izotop natural este Ni. Există și 18 radioizotopi, cel mai stabil fiind Ni, cu timp de înjumătățire de 760 ani, apoi Ni cu timpul de înjumătățire de 100 ani și Ni cu timp de înjumătățire de 6 zile, ceilalți izotopi radioactivi
Nichel () [Corola-website/Science/302788_a_304117]
-
stabil izotop natural este Ni. Există și 18 radioizotopi, cel mai stabil fiind Ni, cu timp de înjumătățire de 760 ani, apoi Ni cu timpul de înjumătățire de 100 ani și Ni cu timp de înjumătățire de 6 zile, ceilalți izotopi radioactivi având timpi de înjumătățire cuprinși între 60 de ore și 30 de secunde. Principalele elemente de aliere sunt titanul, cromul, aluminiul, magneziul.
Nichel () [Corola-website/Science/302788_a_304117]
-
conduceau "cu o mână de fier", sau "doamna de fier", supranumele fostului prim-ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher). ""Fier"" este și denumirea celei de-a patra povestiri din volumul ""Sistemul periodic"" publicat în 1975 de Primo Levi. Fierul prezintă patru izotopi naturali. În ordinea abundenței relative, aceștia sunt: Fe (91,7 %), Fe (5,8 %), Fe (2,2 %) și Fe (0,3 %). De asemenea, se cunosc alți 10 izotopi sintetici ai fierului. S-a demonstrat (prin corelația existentă între abundența izotopului Ni
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
din volumul ""Sistemul periodic"" publicat în 1975 de Primo Levi. Fierul prezintă patru izotopi naturali. În ordinea abundenței relative, aceștia sunt: Fe (91,7 %), Fe (5,8 %), Fe (2,2 %) și Fe (0,3 %). De asemenea, se cunosc alți 10 izotopi sintetici ai fierului. S-a demonstrat (prin corelația existentă între abundența izotopului Ni, un produs de dezintegrare al Fe, și abundențele izotopilor stabili ai fierului în unii meteoriți) că Fe a existat în stare naturală în perioada de formare a
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
patru izotopi naturali. În ordinea abundenței relative, aceștia sunt: Fe (91,7 %), Fe (5,8 %), Fe (2,2 %) și Fe (0,3 %). De asemenea, se cunosc alți 10 izotopi sintetici ai fierului. S-a demonstrat (prin corelația existentă între abundența izotopului Ni, un produs de dezintegrare al Fe, și abundențele izotopilor stabili ai fierului în unii meteoriți) că Fe a existat în stare naturală în perioada de formare a sistemului solar. Proprietățile mecanice ale fierului și ale aliajelor sale sunt evaluate
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
91,7 %), Fe (5,8 %), Fe (2,2 %) și Fe (0,3 %). De asemenea, se cunosc alți 10 izotopi sintetici ai fierului. S-a demonstrat (prin corelația existentă între abundența izotopului Ni, un produs de dezintegrare al Fe, și abundențele izotopilor stabili ai fierului în unii meteoriți) că Fe a existat în stare naturală în perioada de formare a sistemului solar. Proprietățile mecanice ale fierului și ale aliajelor sale sunt evaluate prin teste variate, precum scala Brinell, scala Rockwell sau teste
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]