1,912 matches
-
rememorează momente ale răscoalelor țărănești din 1907 ș.a.m.d. După 1945 L. încearcă o aliniere la cerințele literaturii realist-socialiste, producând scrieri lipsite de valoare dramatică și literară, câteva dintre ele montate în spectacole efemere, una singură publicată - Apele-n jug (în Teatru, 1963). Piesele Femeia cezarului, Femeia, fiica bărbatului și Morișca i-au fost traduse în franceză, engleză, germană, italiană și greacă, autorul manifestându-și interesul pentru finalizarea unor astfel de transpuneri. Deceniul al patrulea, în care debutează dramaturgul, consemnează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
dependența grevelor patronilor sau ale tovarășilor. Sub conducerea noastră poporul a distrus aristocrația care era protectoarea sa și doica sa naturală, pe ea, al cărei interes este inseparabil de bunăstarea poporului. Acum când aristocrația este distrusă, el a căzut sub jugul acaparatorilor, al necinstiților îmbogățiți, care îl apasă în mod nemilos. Noi îi vom apăra ca liberatori de acest jug, când îi vom propune să intre în rândurile acestei armate de socialiști, anarhiști, comuniști, pe care îi susținem totdeauna sub pretext
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
sa naturală, pe ea, al cărei interes este inseparabil de bunăstarea poporului. Acum când aristocrația este distrusă, el a căzut sub jugul acaparatorilor, al necinstiților îmbogățiți, care îl apasă în mod nemilos. Noi îi vom apăra ca liberatori de acest jug, când îi vom propune să intre în rândurile acestei armate de socialiști, anarhiști, comuniști, pe care îi susținem totdeauna sub pretext de solidaritate între membrii francmasoneriei noastre sociale. Aristocrația, care se bucura deplin de munca lucrătorilor, avea interesca lucrătorii să
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de alianță", profeție care s-a împlinit și care atît pe plan istoric cît și pe plan esențial a favorizat venirea profetului Iisus. Dar poporul nu îl aștepta decît pe mesia în carne și oase care să-l elibereze de sub jugul roman, în timp ce el era mesia conform spiritului, al cărui regat nu este lumea aceasta (banalizată). Din cauza absenței divinităților multiple și a monștrilor multiformi, conflictele de motive nu mai sînt reprezentate de luptele exteriorizate ale eroilor miturilor păgîne. Referindu-se la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
publice ale Bucureștiului. Frații noștri țărani (...) strigau acum din toată puterea energică a sufletului lor: să trăiască Cuza! Să trăiască Domnul nostru! Se aruncau în brațele unora altora, fără deosebire de condiție ca și cum toți în general ar fi scăpat de jugul cel mai apăsător.” Dimitrie Bolintineanu constata că un asemenea entuziasm popular nu mai fusese înregistrat din timpul revoluției de la 1848. De o deosebită semnificație a fost și felul în care dubla alegere a fost întâmpinată în Transilvania. Iată ce scria
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
nervos și neprietenos, reprezintă amenințarea revărsărilor pulsionale; Subiectul nu știe să își gestioneze energia și cade pradă dorințelor; - dacă este rănit ori mutilat, înseamnă o pierdere de energie, lipsa libidoului, instalarea unei stări depresive; - dacă este legat, speriat, pus în jug, exprimă refularea aspectului instinctual a individului, care trăiește lipsit de emoții sau de dorință. Alura calului oferă și informații cu privire la evoluție: dacă merge la pas, evocă lentoarea, dar și constanța, la galop, viteza și violența, la trap, exprimă un ritm
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pâinea, hrană sacră, indică preferința pentru ceea ce este esențial, pentru a nu-și pierde energia sau timpul în activități ori scopuri superflue. Frânghie În funcție de scenariul oniric, frânghia evocă: - solidaritatea și legătura socială (frânghia ce îi leagă pe alpiniști); - atașamentul, dependența, jugul și întemnițarea; - pedeapsa și sancțiunea, în imaginea spânzurătorii. În inconștient, este asociat cu legătura originară și dătătoare de hrană: cordonul ombilical, care beneficiază de o semnificație afectivă și spirituală. Ea apare, din această perspectivă interpretativă, ca o tentativă de a
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
toți sînt tăiați la abajur și fac parte dintre cei aleși de tartorul Iahwe. Macedonenii care stăpîneau Siria aveau alte gînduri decît să rămînă și ei fără abajur, așa că i-au pus pe toți ivriții de jur împre- jur sub jug și le-au dat de socoteală numai biruri și popreală. Obiceiul tăierii împrejur, ivriții l-au luat din Egipt, dar acolo erau circumciși doar preoții și numai după o îndelungată pregătire, terminată cu un sever examen al cunoștințelor, pe cînd
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
manevrelor, inteligența în utilizarea terenului și a împrejurărilor tactice 4. La 16 iulie 1941, era eliberat Chișinăul. Relevând semnificația momentului, ziarul “Universul” consemna: “Hotarele ciuntite acum un an au fost reîntregite de ostașul neînfricat al României. După Bucovina, eliberată de sub jugul străin acum două săptămâni, iata că, numai dupa alte câteva zile, cealaltă provincie robită - Basarabia a revenit la matcă.” Momentul a dat lui Iuliu Maniu, președintele PNȚ, prilejul de a adresa un memoriu mareșalului Antonescu, prin care iși exprima bucuria
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
și manevrelor, inteligența în utilizarea terenului și a împrejurărilor tactice. La 16 iulie 1941, era eliberat Chișinăul. Relevând semnificația momentului, ziarul “Universul” consemna: “Hotarele ciuntite acum un an au fost reîntregite de ostașul neînfricat al României. După Bucovina, eliberată de sub jugul străin acum două săptămâni, iata că, numai dupa alte câteva zile, cealaltă provincie robită - Basarabia a revenit la matcă.” Momentul a dat lui Iuliu Maniu, președintele PNȚ, prilejul de a adresa un memoriu mareșalului Antonescu, prin care iși exprima bucuria
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
implementa în compania dumneavoastră, indiferent de dimensiunea acesteia. Acum mii de ani, chinezii au descoperit că „principiul turmei” este deosebit de simplu și uimitor de eficient în dresaj. Când aveau un bou nou de dresat, îl puneau pur și simplu în jug alături de unul deja „educat”, care știa cum să muncească și care făcuse lucrul acesta destul de mult timp, și-l lăsau pe acesta să-l învețe pe noul venit. Boul deja antrenat știa când să tragă, când să se odihnească și
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
de partid, după un număr de deraieri „formaliste”, se bagă periodic câte un text de propagandă comunistă grosieră. De la bun început, pe ecranul negru scrie „În acea vreme forțele patriotice în frunte cu comuniștii organizau lupta pentru eliberarea țării de sub jugul fascist”. După niște secvențe bizaroide într- un cimitir al eroilor, intră și primul moment de propagandă, așa cum intră azi Publicitate în filmele de la televizor : intelectualul întors șocat psihic și fără un picior din primul război mondial țipă la niște burjui
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ci un marinar și un ofițer al armatei române. Suntem în 1959, după retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României, și acesta este primul film despre insurecția armată din august 1944. Nici un cuvânt despre rolul Armatei Roșii în „eliberarea României de sub jugul fascist” - singura pomenire este replica plată a unui personaj episodic : „Rușii au intrat în Odessa”. Cu numai câțiva ani în urmă, în Răsare soarele, regia Dinu Negreanu, domnea frăția de arme sovieto-română... Valurile Dunării este Casablanca filmului românesc. Cei doi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
primitoare de sintimente înalte și duhul lor întreprinzător de lucruri mari. Cinstea, vrednicia, mândria, patriotismul, slobozenia, acestea era ideile de care era absorbiți rumânii [p. 320] din țara rumânească în vremea cârmuirii lui cei viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sporite, alături de accentuarea principiului naționalității în derularea istorică a românilor. Neatârnarea politică devine expresia ființei naționale în istorie, iar perioadele de subjugare sunt interpretate ca simptomatica amorțirii simțului național. Independența politică devine un corelativ al statalității. Mântuirea politică, scuturarea de sub "jugul îndoit de stăpânire străină și de barbarie" este posibilă doar prin întemeierea statalității românești. În acest fel Aaron pune bazele a ceea ce va evolua și se va rafina în reflecția istorică românească sub forma unui "mesianism statal", axat pe ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în speță, romană), ci despre o continuitate multidimensională, de ordin nominal, lingvistic și cultural: "Acești lăcuitori romani, cu toate că până târziu au fost supuși la felurimi de nații barbare, nu s-au clătit din Dacia patria lor, până când scăpând de tot jugul strein, se norociră însfârșit a-și dobândi slobozenia lor cea dorită. Cu adevărat prin amestecarea cu atâtea nații barbare ce au stăruit pe pământul lor, s-au schimbat mult, cu toate acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lor cu romanii, exprimă un genius loci care însuflețește pământul moștenit de români. În acest sens, dacii sunt descriși ca fiind "o nație foarte puternică, iubitoare de resboiu și neatârnare, încât mai cu bucurie primeau moartea, de cât să poarte jugul unei domnii streine" (Albineț, 1845, p. 2). Datorită acestor calități războinice, "Dacii prein curagiu sî vertute nu o data au facutu se trèmure Rom' a" (Moldovan, 1866, p. 6). În acord deplin cu etatismul politic și provincialismul istoric despre care am
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al doilea război daco-roman, Heliade nu își poate frâna admirația pentru lupta de eliberare inițiată de acesta: "Departe de a critica pe Decebal, aflăm un sintiment marea într-ensul; pentru quo e mare capul unui popol sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și populului seu să scuture jugul roman" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 18). Există un fatalism al independenței, ancorat de pământul românesc, care l-a determinat pe regele dac să caute libertatea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inițiată de acesta: "Departe de a critica pe Decebal, aflăm un sintiment marea într-ensul; pentru quo e mare capul unui popol sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și populului seu să scuture jugul roman" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 18). Există un fatalism al independenței, ancorat de pământul românesc, care l-a determinat pe regele dac să caute libertatea pentru poporul său. Mai mult decât atât, modul în care Heliade îl portretizează pe Decebal
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
determinații stilistice, a căror acțiune concertată este responsabilă de unitatea stilistică a culturilor respective. Atât omul, cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? - "Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I. Bogdan (1894), tot așa și ideea retragerii aureliane ca eliberare poate fi reperată la I. Heliade Rădulescu încă din epoca postpașoptistă: "Goții, barbari, au adus un suflu al libertății, care i-a făcut pe Romanii din Dacia să scuture jugul Romei despotice sau imperiale" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Popoarele migratoare sunt reevaluate din barbari distrugători ai civilizației și beatitudinii colective din Dacia Felix în liberatori de despotismul imperial. Rămasă inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
așadar niciun rol în politica principelui valah. Departe de a aspira la făurirea unității naționale, Mihai a încercat să constituie un "stat centralizat" în care etnia era irelevantă, ca formă politică de luptă împotriva dominației otomane: "Unirea în lupta împotriva jugului otoman era un factor important pentru constituirea unui stat centralizat. Dar încercarea de a uni Țările Române împotriva Turcilor era șubredă, pentru că nu era o suficientă bază economică necesară unui stat centralizat. Nu se desvoltase suficient o piață internă pe
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să fie redefinită ca răscoală social-națională. Vom decela în continuare procesul de naționalizare serială care cuprinde revoluțiile din 1821, respectiv 1848, războiul de independență din 1877-1878 și "insurgența națională" din 23 august 1944 care a dus la eliberarea țării de "jugul fascist", toate aceste evenimente liberatoare fiind interpretate într-o vădită cheie naționalistă. Prima în ordine cronologică venită în șirul inaugurat de răscoala lui Horea a fost revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Și aici, caracterul național, al eliberării naționale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1054 care a deschis o fisură în unitatea creștină europeană, românii și-au afirmat sporadic vocația europeană prin alinierea episodică la frontul antiotoman. Perioada fanariotă a reprimat însă pentru un secol voința românească de țâșnire spre Europa, înhămând Țările Române jugului otoman. Eliberarea s-a făcut mai întâi pe cale ideatică. Țările Române s-au reapropriat de Europa, "de data aceasta definitiv", în urma ideilor luministe care au perforat mentalitatea levantină încetățenită în acest spațiu ancorat în feudalism. Ideile europene de factură liberală
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]