4,083 matches
-
PC) la fiecare post de lucru (student). Minimum 50% din activitățile de laborator ale fiecărei discipline prevăzute cu astfel de activități trebuie să fie asigurate prin lucrări de laborator experimentale pe standuri și cu aparatură adecvate”. De asemenea, pentru Politologie, Jurnalism, Științele comunicării, standardele specifice prevăd: • Cerințe privind concordanța bazei materiale cu obiectivele procesului de Învățământ și cercetarea științifică, inclusiv cu numărul de cadre didactice și cu numărul de studenți • Cerințe privind dotarea minimală a laboratoarelor • Cerințe privind asigurarea bibliografiei didactice
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
foto (clasice sau digitale), două instalații de developare alb/negru, laborator specializat, micro-platou (lumini și spațiul necesar), consumabile În cantități necesare pentru desfășurarea normală a activităților didactice. 2.C. Laboratorul de comunicare multimedia (pentru specializările care Își asumă formarea În jurnalismul multimedia) trebuie să cuprindă minimum câteva platforme (maxim 2 studenți/terminal) pentru studiul și aplicațiile specifice off-line (CD-ROM, DVD) și on-line (WEB), softuri și tutoriale pentru Photoshop, Premiere, Macromedia Director (sau echivalente). 141 2.D. Laboratorul radio (pentru specializările care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
în sfera cercetării științifice universuri de semnificație care nu făceau parte din reflecția tradițională. Și numai acest lucru va fi deja un mare merit" (J.M. Floch, 1995: 13). Sfidarea culturii clasice a inserat semiotica în curriculum-ul departamentelor de comunicare, jurnalism, drept, teatru, literatură în majoritatea marilor universități; în plus, i-a asigurat corelarea cu practici sociale dintre cele mai diverse precum marketing, publicitate, educație, spectacol (performance) etc. Plusul de pertinență va fi rezultanta unor nivele omogene de descriere, a scientizării
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mijloace non convenționale etc.) Preluînd tetracotomia lui Bernard Miège (1995) între: * presa de opinie născută în Anglia și Statele Unite în se-colul al XVIII-lea; * presa comercială implantată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea care va separa jurnalismul de literatură și publicitate; * mediile audio-vizuale din societățile liberale, democratice ale secolului nostru; * modelul relațiilor publice generalizat începînd cu anii '70, putem avansa ipoteza că noul model nu a antrenat dispariția modelelor precedente, ci doar a reconfigurat distribuția centru/periferie
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Thom, 1996:242). Tipurile sociale ale societății comuniste poziționate în raport cu puterea și resursele: nomenklaturistul, activistul, specialistul și contestatarul sînt înlocuite de tipuri noi poziționate în raport cu capitalul uman, simbolic și material în reformatori, conservatori și fundamentaliști (D. Sandu, 1996:23-25). * definiția jurnalismului era limitată la construirea unei metarealități prin: hipertrofierea cultului personalității; explicarea politicii partidului; mobilizarea pentru scopuri politice, economice, etc. și apărarea "cuceririlor revoluționare" de presupuse amenințări imperialiste (cf. Gross, 1996:20). * mass-media română se confruntă cu imense provocări tehnologice, economice
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și competențe multiple (economică, juridică, politică), abilități de comunicare și relații pubice menite să faciliteze o eventuală reinserție profesională. * de la o perspectivă mașinistă, stahanovistă, de stimulare a ¨muncii productive¨ * la o perspectivă umană (națională și transnațională). Ca instrument al transparenței, jurnalismul poate chiar substitui diplomația (ca în cazul intervenției americane în Somalia reacție la presiunea opiniei publice cutremurate de imaginile foametei și suferinței declanșate de războiul tribal). * de la rolul iconic de reprezentare a unei societăți existente sau preconizate (omul nou al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
capabil să le semnaleze înainte ca pruncul să cadă în fîntîna. * de la o imagine funcționalistă (unidirecțională) a jurnalistului ¨curea de transmisie a discursului de propagand㨠cf. definiția lui Lenin * la o imagine polivalentă; o serie de sfere interacționează permanent cu jurnalismul: arta (în special fotografia și literatura), teatrul (în show-urile televizuale), educația (în emisiunile culturale) * de la un jurnalist preprogramat, ¨preot¨ al limbii de lemn și stilului formular * la un jurnalist tentat de hiperbolă, patetism, excese. Încercînd să diagnosticăm maladiile presei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
exclusiv ideologice * la democratizarea și profesionalizarea breslei, trecerea la un stadiu profesional fiind marcată de : raționalizarea practicilor jurnalistice; formarea interdisciplinară (în științele comunicării, științe politice, științele limbii); schimbarea mentalității (de la eroul justițiar tip Watergate la furnizorul de informație nudă în jurnalismul de serviciu). Consolidînd relația dintre comunicare și democrație, mass-media poate să ofere remedii sau cel puțin să atenueze tripla criză a societății tranziției: criza de credibilitate, de integrare, de participare: * funcționînd ca watch-dog al societății civile; * lubrefiind dialogul social între
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și mit în conștiința românească, București, Humanitas Bourdieu, Pierre (sous la direction de), 1993 La misére du monde, Paris, Seuil Bourdieu, Pierre, 1996, Sur la télévision, suivi de L'emprise du journalisme (trad. rom. 1998 Despre televiziune urmat de Dominația jurnalismului) , București, Meridiane Brzezinski, Zbigniew, 1995 Europa Centrală și de Est în ciclonul tranziției, Diogene Charaudeau, Patrick, 1983 Langage et discours. Éléments de sémiolinguistique (théorie et pratique), Paris, Hachette Charaudeau, Patrick (sous de la direction de ), 1988 La Presse:produit, production, réception
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
reclamați unde doriți. Această nemulțumire a dumneavoastră este ridicolă. Supărați-vă pe toate agențiile care ne-au semnalat această naționalitate (...)". Cu respect. Semnat: redacția Pupia Tv. Acest caz nu a fost suficient pentru a da o lecție acestui tip de jurnalism. După un an aceeași minciună, a revenit în mod punctual, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Agenția de presă AGI insista în continuare să-l prezinte pe respectivul pirat al străzii ca fiind "cetățean român". Erori jurnalistice? "A greși
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
pozitivă, ca și orice formă de protest care provine de la românii buni. Atunci când victima este româncă iar agresorul este italian spun aceștia în Italia este o cenzură tacită: nu se vorbește nimic. Și este paradoxal: deoarece regulile de conduită ale jurnalismului, spun că un bun profesionist prezintă informația imediat ce apare (de exemplu: atunci când agresorul în acest caz este italian iar victima este un român), și nu doar în cazul contrar. Un exemplu îl avem pe 26 septembrie 2009, când un autocar
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
său deja menționat, publicat în Rapporto Caritas 2008113: "Pe parcursul documentării am analizat mai multe tipuri de violare a codurilor, pe care aceeași jurnaliști s-au angajat să le respecte, odată ce au intrat în Ordinul jurnaliștilor. Anumite principii de bază ale jurnalismului, cum ar fi acela de a se informa din mai multe surse, sau acela de a fi imparțial în modul în care sunt prezentate evenimentele, nu sunt respectate. În conformitate cu "Raccomandazioni per un'informazione non razzista" semnate de aceeași jurnaliști în
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
jurnaliști în anul 1996 la Roma, nu trebuie să se specifice niciodată pentru cei implicați naționalitatea, cu rezerva în care această informație este relevantă pentru informația respectivă. Totodată este vital să vorbim de un principiu sacrosant, și nu doar al jurnalismului, dar și de drept, respectarea prezumției de nevinovăție. Din documentarea mea, care a avut loc prin studierea a mai mult de 1000 de articole a ieșit la iveală că doar în 30 % dintre acestea s-a respectat prezunția de nevinovăție
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
din mai 2008 redactor șef al cotidianului român, poate cel mai cunosut în Italia, Adevărul Italia. A studiat la Iași, unde a frecventat școala "Vasile Lupu" și apoi facultatea de Psihologie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza. A parcurs cursurile de jurnalism sub îndrumarea lui Matei Gheorghe, a colaborat la revista Flacăra Iașului. În Italia a făcut parte din redacția jurnalului torinez La nuova Comunita iar din 2007 este unul dintre membrii redacției italiene al omonimului cotidian în limba română. I-am
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ne confruntăm în zilele noastre și cu care o să ne confruntăm din ce în ce mai mult în viitor. Pe această temă vom da cuvântul profesorului George Pruteanu, un intelectual deosebit, conferențiar universitar în cadrul mai multor universități românești cum ar fi: Școala Superioară de Jurnalism, Universitatea Ecologică, Universitatea Hyperion (București), Universitatea Andrei Șaguna (Constanța), Universitatea Banatul (Bistrița) sau Universitatea Spriru Haret (București). Domnul profesor a îndeplinit și funcția de senator, fiind unul dintre cei mai rafinați specialiști ai Infernului lui Dante. Acesta a asigurat cea
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
comunitatea românească din Italia.123 Adaugăm că, aceste discriminări se observă la nivelul vieții de zi cu zi, în raporturile de muncă, în conviețuirea socială, în raportul bărbat-femeie, în cultură și din păcate chiar și în zona deosebit de delicată a jurnalismului. Deci: la întrebarea " Dar, atunci, italienii sunt rasiști?" trebuie să începem să răspundem din păcate afirmativ. Cu atât mai mult cu cât o legislație care se află la limita violării principiilor constituționale, dacă nu le-a încălcat deja, oferă acestei
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Colecția ACADEMICĂ 105 Seria Științele limbajului CAMELIAMIHAELA CMECIU este lector universitar doctor la Facultatea de Stiinte ale Comunicării din cadrul Universității "Danubius" din Galați. Este membră a AROSS (Asociația Română de Studii Semiotice, România), AFCOM (Asociația formatorilor din jurnalism și comunicare, România), EUPRERA (European Public Relations Education and Research Association), ECREA (European Communication Reasearch and Education Association) și IVSA (Internațional Visual Sociology Association). A publicat: Strategii în discursul politic, 2005; Introducere în relații publice, 2009, precum și numeroase articole în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
spiritul timpului" nu au avut acces. Imediat după 1990 era frapantă în medii prezența inginerilor care nu învățaseră niciodată istoria, literatura sau limbile străine cu creionu-l în mână, așa cum am învățat noi. Mai nou, privesc nostalgic spre acei pionieri ai jurnalismului "liber", fiindcă unii făcuseră cel puțin un liceu mai exigent. Oricum, precaritatea formării jurnaliștilor a făcut ca acum în România să coexiste dublete, triplete de neologisme și barbarisme, formate în necunoștință de cauză, după sunet. În foarte multe cazuri se
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de contestație, o împărțire tipologică a exilului"107. Monica Lovinescu construiește galeria de personaje în aceeași dimensiune a mărturiei directe, specifică discursurilor publice. Deși culorile sunt vii, autoarea păstrează intransigența și echidistanța emisiunilor. II.2. Etica revoltei Monica Lovinescu practică jurnalismul de ocară, protestând virulent împotriva mentalității de lachei a românilor. În paginile jurnalelor vorbește despre renunțarea la integritatea morală și contractul cu regimul totalitar. "Paznic de far moral", cum o numește Nicoleta Sălcudeanu, "scriitoarea exilată își deapănă fuiorul anamnetic pe
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România" condusă de V. Tismăneanu:. Printre personajele din paradis se află Ștefan Bănulescu, Marin Sorescu, Marin Preda, Ioan Alexandru, Bujor Nedelcovici, Augustin Buzura. Din infern fac parte Eugen Barbu, Beniuc, și toți cei care transformă jurnalismul în jignire. Comentariul lui George Pruteanu interesează, deoarece confirmă calitățile Monicăi Lovinescu și anulează invectivele rivalilor: "Scrisul (vorbit) al Monicăi Lovinescu excelează în primul rând prin intransigența etică (la ora actuală, pe acest culoar, e capul de serie). Apoi, prin
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Când n-are timp [...] să compună direct la mine acasă și să transpun pe loc în franțuzește"407. Fără îndoială, experiența Monicăi Lovinescu se dovedește utilă în redactarea textului: stilul rămâne sacadat, întrerupt de date și nume importante, stil specific jurnalismului familiar prietenei sale aflată în imposibilitatea de a reda cu totul bestialitatea torturilor. O întorsătură interesantă: Monica Lovinescu pune pe hârtie trăirile inexprimabile ale Adrianei Georgescu, iar după jumătate de secol, Doina Jela pune pe hârtie firul epic emoționant și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
banul, destinul, istoria etc.) întrun roman studiat, publicat în perioada postbelică Marin Preda, Moromeții (tema familiei) INTRODUCERE: Temele romanului postbelic Anexânduși literatura ca teritoriu al propagandei ideologice, „patologia stilistică totali tară“ a constrâns romanul românesc să preia „unele funcții ale jurnalismului politic (inca pabil de onestitate), ale istoriografiei (obligate să se limiteze la adevărul partinic), ale sociologiei (neagreate ca știință de către partidul demiurg)“ (Eugen Negrici, Literatura română sub comunism). CUPRINS: Item 1: evidențierea unei trăsături care face posibilă încadrarea nuvelei întro
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lei • Româna de bazăvol. 1(manual de învățarea a limbii române pt. studenții străini), Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 264 pag., 183.000 lei • Româna de bazăvol. 2 Mircea Fotea și Ana Dorobăț, 304 pag., 144.000 lei • Să înțelegem jurnalismul, John Wilson, 330 pag., 228.000 lei • Semiotică, societate, cultură, Daniela Rovența-Frumușani, 312 pag., 131.000 lei • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu, 320 pag., 222.000 lei • Sociologie generală, Mircea Agabrian, 340 pag., 210.000 lei 322.000 lei
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Durkheim Discurs despre universalitatea limbii franceze, Rivarol Dublul. Don Juan, Otto Rank Eros, Doxa & Logos, Luca Pițu Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson Essays on American Literature and Idea, Manfred Pütz Evoluția creatoare, Henri Bergson Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan Fața și reversul, Marian Papahagi Filosofia lui Dostoievski, Nikolai Berdiaev Filosofia vestimentației, Thomas Carlyle Fizica dragostei, Rémy de Gourmont Fragmente dintr-un discurs (in)comod, Luca Pițu (ed. I, II) Gîndind Europa, Edgar Morin Incantația sîngelui, Vasile Lovinescu
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Jelacic. Să privesc oamenii, să-i ascult ce vorbeau. Și nu-mi credeam urechilor: conversația, grijile, prioritățile. Ascultându-i, mă Întrebam: oare nu-și dau seama? Ce importanță are că și-a lovit mașina, că-și face o carieră În jurnalism, că nu vede literele la televizor? Înțelegi ce vreau să zic? - Perfect. - Asta pățesc și acum. Dumneata nu? Urc Într-un tren, intru Într-un bar, merg pe stradă, Îi văd În jurul meu. De unde ies? mă Întreb. Sunt eu un
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]