3,080 matches
-
organizație, de obicei politică. Este cazul ziarelor din regimurile totalitare, care nu sunt emanația libertății de expresie, ci manifestări ideologice ale partidelor. Spre exemplu, în România comunistă, Scânteia era ziarul oficial al Partidului Comunist Român, dar era prezentat ca publicație jurnalistică. Un alt caz de înlocuire a scenei poate să apară și în forme mai democratizate. Astfel, în România au existat și încă mai există ziare și reviste care apar ca atare, dar au funcția de mijloace de propagandă ale unor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
încă mai există ziare și reviste care apar ca atare, dar au funcția de mijloace de propagandă ale unor partide. Este cazul publicației România Mare. Spre deosebire de forma de manipulare anterioară, parazitarea scenei nu presupune înlocuirea scenei de producere a discursului jurnalistic, ci distorsionarea acesteia prin introducerea de diverse persoane care pot acționa în spiritul altor interese, contribuind astfel la influențarea publicului prin deturnarea anumitor elemente ale discursului. Astfel, una dintre formele de parazitare este infiltrarea redacțiilor de ziare cu agenți ai
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acel răspuns. Singurele informații pe care le-am pus la dispoziție în legătură cu acest subiect sunt la dispoziția comisiei, singurul organism care poate decide asupra activității SRI"130. Infiltrarea redacțiilor ziarelor cu oameni care răspund la alte deziderate decât cele strict jurnalistice deschide drumul manipulării prin deturnarea demersului jurnalistic de către agenții exterioare acestuia. Din păcate, așa cum se vede și din cazul Severin, o listă cu ofițerii acoperiți din presă și cu activitatea acestora nu vom avea decât peste 50 sau 100 de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
am pus la dispoziție în legătură cu acest subiect sunt la dispoziția comisiei, singurul organism care poate decide asupra activității SRI"130. Infiltrarea redacțiilor ziarelor cu oameni care răspund la alte deziderate decât cele strict jurnalistice deschide drumul manipulării prin deturnarea demersului jurnalistic de către agenții exterioare acestuia. Din păcate, așa cum se vede și din cazul Severin, o listă cu ofițerii acoperiți din presă și cu activitatea acestora nu vom avea decât peste 50 sau 100 de ani, fiindcă o astfel de listă intră
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
tip radio, suport unde tip televiziune, suport electronic tip internet. Pornind de la aceste suporturi, putem identifica imitări ale acestora care pot conduce la distorsiuni și manipulări. Imitarea suportului tip ziar influențează publicul, prin faptul că se preia din credibilitatea discursului jurnalistic, aceasta fiind valorificată în alte scopuri decât cele jurnalistice. Această practică este utilizată îndeosebi în timpul campaniilor electorale, când apar în spațiul public tot felul de imitații ale ziarelor, menite să inducă alegătorilor folosirea informativă a limbajului. În fapt, însă, avem
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
internet. Pornind de la aceste suporturi, putem identifica imitări ale acestora care pot conduce la distorsiuni și manipulări. Imitarea suportului tip ziar influențează publicul, prin faptul că se preia din credibilitatea discursului jurnalistic, aceasta fiind valorificată în alte scopuri decât cele jurnalistice. Această practică este utilizată îndeosebi în timpul campaniilor electorale, când apar în spațiul public tot felul de imitații ale ziarelor, menite să inducă alegătorilor folosirea informativă a limbajului. În fapt, însă, avem de a face cu discurs care nu servește scopurilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Această practică este utilizată îndeosebi în timpul campaniilor electorale, când apar în spațiul public tot felul de imitații ale ziarelor, menite să inducă alegătorilor folosirea informativă a limbajului. În fapt, însă, avem de a face cu discurs care nu servește scopurilor jurnalistice. Un exemplu în acest sens este Umanistul, publicație a Partidului Umanist din România, care a apărut în timpul campaniei electorale pentru alegerilor locale din Bacău în 2004. Se folosește suportul tip ziar și se imită forma discursului jurnalistic, dar se abandonează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nu servește scopurilor jurnalistice. Un exemplu în acest sens este Umanistul, publicație a Partidului Umanist din România, care a apărut în timpul campaniei electorale pentru alegerilor locale din Bacău în 2004. Se folosește suportul tip ziar și se imită forma discursului jurnalistic, dar se abandonează tot restul caracteristicilor. Astfel, discursul nu este obiectiv, ci este partizan, în folosul Partidului Umanist Român. Tipăritura urmărește să creeze imaginea de publicație, dar nu are nici ISSN, nici colegiu de redacție, nici semnături pe articole. Semn
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o publicație a Partidului Umanist Român, acesta poate foarte bine să nu recunoască paternitatea acesteia. Nu este manipulatorie existența unei prese afiliate politic. În Franța, de exemplu, există ziare declarate de dreapta sau de stânga. Este manipulatorie însă imitarea discursului jurnalistic ca tip de suport, fără asigurarea regimului normal al publicațiilor, fără ca autorii să semneze articolele, fără ca să existe și responsabilitatea actului jurnalistic. Imitarea suportului radio presupune fie emiterea pe o frecvență specifică unui anumit post fără ca acest lucru să se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
politic. În Franța, de exemplu, există ziare declarate de dreapta sau de stânga. Este manipulatorie însă imitarea discursului jurnalistic ca tip de suport, fără asigurarea regimului normal al publicațiilor, fără ca autorii să semneze articolele, fără ca să existe și responsabilitatea actului jurnalistic. Imitarea suportului radio presupune fie emiterea pe o frecvență specifică unui anumit post fără ca acest lucru să se precizeze, prin distorsionarea și înlocuirea semnalului, fie emiterea de semnal în eter fără autorizație. În cazul distorsionării și înlocuirii semnalului este vorba
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
durează mult și nu produce efecte pecuniare, ca în cazul celor bancare. Aceasta nu înlătură posibilitatea ca, la un moment dat, un anumit site să fie deturnat, astfel încât utilizatorii ziarului electronic să fie induși în eroare. V.3. Actorii discursului jurnalistic și manipularea În producerea discursului jurnalistic sunt implicați sprijinitorii financiari, legislatori, producători, distribuitorii și publicul. La nivelul acestora pot interveni abateri, în sensul că fiecare actor are la îndemână mijloace care pot distorsiona receptarea acestui tip de discurs. Vom evidenția
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pecuniare, ca în cazul celor bancare. Aceasta nu înlătură posibilitatea ca, la un moment dat, un anumit site să fie deturnat, astfel încât utilizatorii ziarului electronic să fie induși în eroare. V.3. Actorii discursului jurnalistic și manipularea În producerea discursului jurnalistic sunt implicați sprijinitorii financiari, legislatori, producători, distribuitorii și publicul. La nivelul acestora pot interveni abateri, în sensul că fiecare actor are la îndemână mijloace care pot distorsiona receptarea acestui tip de discurs. Vom evidenția, așadar, metodele de distorsionare a discursului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sunt implicați sprijinitorii financiari, legislatori, producători, distribuitorii și publicul. La nivelul acestora pot interveni abateri, în sensul că fiecare actor are la îndemână mijloace care pot distorsiona receptarea acestui tip de discurs. Vom evidenția, așadar, metodele de distorsionare a discursului jurnalistic pe care le pot utiliza diverși actori implicați 134. V.3.1. Manipularea la nivelul sprijinitorilor financiari Conceptul de sprijinitori financiari cuprinde, în extensiunea sa, două mari categorii: proprietarii de media, care gestionează economic instituțiile, și plătitorii de publicitate, care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nivelul sprijinitorilor financiari Conceptul de sprijinitori financiari cuprinde, în extensiunea sa, două mari categorii: proprietarii de media, care gestionează economic instituțiile, și plătitorii de publicitate, care pot fi agenți economici și instituții de stat. Sprijinitorii financiari pot deturna sensul discursului jurnalistic prin folosirea poziției pe care o dețin ca instrument de presiune asupra jurnaliștilor, fie direct, fie indirect prin intermediul factorilor decizionali ai instituției media. În aceste condiții, tehnicile de manipulare accesibile sprijinitorilor financiari se realizează mediat, prin intervenții la nivelul creatorilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
ca instrument de presiune asupra jurnaliștilor, fie direct, fie indirect prin intermediul factorilor decizionali ai instituției media. În aceste condiții, tehnicile de manipulare accesibile sprijinitorilor financiari se realizează mediat, prin intervenții la nivelul creatorilor discursului. Astfel, tehnicile de influențare a discursului jurnalistic prin intermediul jurnaliștilor și a conducerii instituției media sunt, la nivelul proprietarilor de media, presiuni asupra echipei editoriale. La nivelul plătitorilor de publicitate identificăm acordarea condiționată de publicitate și amenințarea cu sistarea plăților și cu rezilierea contractelor de publicitate. V.3
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
echipei editoriale. La nivelul plătitorilor de publicitate identificăm acordarea condiționată de publicitate și amenințarea cu sistarea plăților și cu rezilierea contractelor de publicitate. V.3.1.1. Presiunile proprietarilor asupra echipei editoriale La nivelul proprietarilor se poate deturna sensul discursului jurnalistic prin faptul că aceștia ar putea să nu se mai raporteze la instituția media ca la o afacere din care pot obține avantaje financiare prin comercializarea produsului jurnalistic, ci ca la un instrument de presiune. Acest fapt este cauzat de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
proprietarilor asupra echipei editoriale La nivelul proprietarilor se poate deturna sensul discursului jurnalistic prin faptul că aceștia ar putea să nu se mai raporteze la instituția media ca la o afacere din care pot obține avantaje financiare prin comercializarea produsului jurnalistic, ci ca la un instrument de presiune. Acest fapt este cauzat de dependența patronului de alte surse de venituri, constituite din infuzii de capital din afaceri conexe ale sale sau ale grupului de interese pe care îl reprezintă. Multe dintre
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
oameni de afaceri au folosit instituțiile media controlate pentru a-și ataca rivalul și pentru a promova interesele economice proprii. În general, apartenența patronilor de media la un partid politic și derularea unor afaceri diverse pot introduce distorsiuni în discursul jurnalistic. De exemplu, în România există trei influenți oameni de afaceri 138 care controlează instituții media, dintre care unul este implicat direct în politică. Omul de afaceri și politicianul Dan Voiculescu deține, prin intermediul fiicei sale, o rețea complexă de companii prin
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cererea expresă a clientului cerere care nu vine niciodată 142. Aceasta nu este publicitate, ci doar o formă mascată de a introduce sau de a cenzura apariția unor știri. Astfel de presiuni pot denatura, prin omisiune sau interpretare, textul discursului jurnalistic. Exemplele oferite sunt cazuri în care jurnaliștii au optat să se manifeste public. Când însă cedează presiunilor, informația nu mai apare, iar manipularea prin discursul jurnalistic intervine prin trunchierea informațiilor. Presiunile nedenunțate se constituie în veritabile manipulări, cu atât mai
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
apariția unor știri. Astfel de presiuni pot denatura, prin omisiune sau interpretare, textul discursului jurnalistic. Exemplele oferite sunt cazuri în care jurnaliștii au optat să se manifeste public. Când însă cedează presiunilor, informația nu mai apare, iar manipularea prin discursul jurnalistic intervine prin trunchierea informațiilor. Presiunile nedenunțate se constituie în veritabile manipulări, cu atât mai mult cu cât fenomenele de acest tip sunt foarte greu de descoperit independent de declarațiile celor în cauză. V.3.1.3. Acordarea condiționată a publicității
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
cele mai mari sume de bani beneficiază, în ordine, televiziunile și cotidianele centrale, pentru ca radio-urile și ziarele locale să beneficieze de sumele cele mai mici. În aceste condiții, dependența față de publicitatea de stat și posibilitățile de influențare a discursului jurnalistic cresc de la nivel central spre palierele locale. Un studiu realizat în 2003144 în nouă județe din România a scos în evidență o dependență invers proporțională între volumul de publicitate alocat anumitor publicații și gradul de incisivitate al acestora în tratarea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
orienta informația, pot introduce o imagine sau alta. În acest subcapitol nu analizăm tehnicile de manipulare care pot fi utilizate de către jurnaliști (și care sunt, de altfel, analizate în detaliu în celelalte capitole), ci intervențiile jurnaliștilor la nivelul producerii discursului jurnalistic, altele decât cele enunțate anterior. Este vorba de camuflarea adevăratului rol pe care îl poate juca jurnalistul în cadrul statutului respectiv, o formă interesantă de manipulare care poate interveni la nivelul relației dintre emitent și receptor. Astfel, un ziarist, formal doar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
social, pentru că nu intră în atribuțiile unui jurnalist să dea sfaturi audienței pe acest ton imperativ. Dacă însă o face, autoritatea sa este atât de mare încât se va sfârși, cel mai probabil, într-o acțiune. Jurnaliștii pot deturna discursul jurnalistic atât prin acceptarea imixtiunii celorlalți actori implicați în discursul jurnalistic, dar și prin folosirea presei ca instrument de presiune în scopuri proprii. Ei pot renunța la exigența de a publica anumite informații în schimbul anumitor avantaje personale. Astfel, cinci angajați ai
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sfaturi audienței pe acest ton imperativ. Dacă însă o face, autoritatea sa este atât de mare încât se va sfârși, cel mai probabil, într-o acțiune. Jurnaliștii pot deturna discursul jurnalistic atât prin acceptarea imixtiunii celorlalți actori implicați în discursul jurnalistic, dar și prin folosirea presei ca instrument de presiune în scopuri proprii. Ei pot renunța la exigența de a publica anumite informații în schimbul anumitor avantaje personale. Astfel, cinci angajați ai cotidianului local Ziua de Iași sunt judecați pentru șantaj și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
toate aceste cazuri evidențiază posibilitatea de a folosi puterea mass-media în alte scopuri decât cele legitime. În situațiile menționate s-a arătat că este vorba inclusiv de crearea de articole în scopul șantajului. Manipularea poate să apară în cazul discursului jurnalistic în acest fel, întrucât un articol publicat în care se afirmă ceva, chiar dacă acest ceva este ulterior infirmat, rămâne în conștiința cetățenilor, indiferent câte dezmințiri ar urma. Așadar, distorsionări ale discursului jurnalistic pot să apară din cauza faptului că jurnalistul primește
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]