1,874 matches
-
a intrat în repertoriul multor instrumentiști gorjeni. În formația sa au cântat soția, solista și chitarista Maria Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
În Rovinari cea mai cunoscută bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Nae Burlan-Pătatu (n. 1919 - d. ?), originar din Poiana. Taraful acesta se compunea din solista și chitarista Ilinca Burlan (n. 1920 - d. ?), vioristul Constantin Burlan (n. 1888 - d. ?), bracistul Ion Burlan și basistul Dumitru Burlan
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
vârstă de numai 18 ani la acea dată, i-a atras mult atenția lui Brăiloiu, îndrăgind imediat stilul lor muzical specific zonei centrale a Gorjului. Au fost efectuate atunci înregistrări pe cilindri de fonograf. În același an, Ilinca Burlan și lăutarii din ceata lui Nae Pătatu sunt invitați la București pentru a fi înregistrați de Brăiloiu și pe discuri de gramofon. Peste câteva luni au apărut la casa de discuri Electrecord primele plăci ale lăutarilor și, ulterior, și la Columbia Records
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
În același an, Ilinca Burlan și lăutarii din ceata lui Nae Pătatu sunt invitați la București pentru a fi înregistrați de Brăiloiu și pe discuri de gramofon. Peste câteva luni au apărut la casa de discuri Electrecord primele plăci ale lăutarilor și, ulterior, și la Columbia Records. Fiul lui Nae Pătatu și al Ilincăi, vioristul Constantin Burlan-Pătatu a continuat tradiția muzicală a familiei mai departe. Acesta a creat o formație de muzică lăutărească la Târgu Jiu, în care mai cântă soția
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
podul Jiului), „La Mitu Antonescu”, „La Bodega Călinoiu” (frecventată de oamenii politici, de intelectualii orașului și de invitații de seamă ai localității), „La Dincă” (lângă gară), „La Sârbu cel Mic”, „La Pătruț” (în bariera Romaneștilor). La aceste cârciumi au cântat lăutarii orașului sau ocazional alții vestiți din județ. Și la Târgu Jiu, în reședința Gorjului, au fost cântate întâi balade. De aici au fost culese balade și jocuri importante gorjenești, de la lăutari vestiți precum Mitu Fane (venit din Măru) sau Petre
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Pătruț” (în bariera Romaneștilor). La aceste cârciumi au cântat lăutarii orașului sau ocazional alții vestiți din județ. Și la Târgu Jiu, în reședința Gorjului, au fost cântate întâi balade. De aici au fost culese balade și jocuri importante gorjenești, de la lăutari vestiți precum Mitu Fane (venit din Măru) sau Petre Zlătaru (venit din Lelești). O cunoscută familie de lăutari din Târgu Jiu a fost cea a lui Bobirci. La începutul secolului al XX-lea, au cântat în oraș frații Constantin, Ion
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
la Târgu Jiu, în reședința Gorjului, au fost cântate întâi balade. De aici au fost culese balade și jocuri importante gorjenești, de la lăutari vestiți precum Mitu Fane (venit din Măru) sau Petre Zlătaru (venit din Lelești). O cunoscută familie de lăutari din Târgu Jiu a fost cea a lui Bobirci. La începutul secolului al XX-lea, au cântat în oraș frații Constantin, Ion și Noană Bobirci. Vioristul Constantin Bobirci (n. 1878) a avut patru copii: Costică, Dumitru, Mariana și Ilincuța, toți
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Celălalt fiu al lui Bobirci, vioristul Dumitru Bobirci, zis Mitu, a fost căsătorit cu solista și chitarista Maria, zisă Mița. Mitu Constantin Bobirci a avut și două fete, pe Mariana, căsătorită cu vioristul Petre Zlătaru și pe Ilincuța, măritată cu lăutarul Ion Matache. Vestit a fost și vioristul Ion Bobirci (n. 1889 - d. 1938), frate cu Constantin, căsătorit cu lăutăreasa Maria. Și el a avut tot patru copii: pe solista și chitarista Maria, căsătorită cu Lae, fiul lui N. Zlătaru din
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
cu solista și acordeonista Lia (n. 1926 - d. 1965), ambii membri în Taraful Gorjului. Frate cu Constantin și Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore Suchici zis Ciuchină (n. 1905 - d. ?) a avut cinci copii: acordeonistul Gheorghe, zis Gogu, vioristul Virgil (care a cântat la Filarmonica din Oltenia și la cea din Ploiești), pianista Matilda, Mircea (interpret la mandolină) și Nicolae care nu a
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
care nu a cântat. Gogu Suchici a fost un apreciat acordeonist. El a cântat în perioada 1956-1959 la restaurantul „Minerva” din Craiova, sub conducerea maestrului Kalmann. Între anii 1963-1965, a fost angajat la Orchestra „Taraful Gorjului”, dirijată de Nicu Novac. Lăutarii de la Peșteana-Jiu au fost neîntrecuți instrumentiști și soliști, în repertoriul cărora figurau balade, cântece lungi și jocuri populare locale. Înainte de anul 1900, în localitate a cântat lăutarul Stângaciu, poreclit astfel întrucât cânta la vioară cu mâna stângă. Alături de el a
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
anii 1963-1965, a fost angajat la Orchestra „Taraful Gorjului”, dirijată de Nicu Novac. Lăutarii de la Peșteana-Jiu au fost neîntrecuți instrumentiști și soliști, în repertoriul cărora figurau balade, cântece lungi și jocuri populare locale. Înainte de anul 1900, în localitate a cântat lăutarul Stângaciu, poreclit astfel întrucât cânta la vioară cu mâna stângă. Alături de el a cântat bracistul român Costache al lui Bălă. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a fost cunoscută banda vioristului Alexandru
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
XX-lea, la Peșteana-Jiu a fost cunoscută banda vioristului Alexandru Prună în care mai cântau fratele său, chitaristul Ioniță, zis Mataloi. Amândoi erau și apreciați soliști vocali. Începând cu secolul al XX-lea, mișcarea muzicală din Peșteana a luat amploare. Lăutarii cântau la hora satului, la nunți, botezuri, bâlciuri, hramuri, clăci și la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai bun viorist al locului, Ionel Mihu. Pe lângă lăutarii băștinași, din taraf au făcut parte și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
și lăutarii: vioristul Dinu lui Nice din Ohaba, naistul I. Mihu, zis Muscalagiu din Valea cu Apă, vioristul Ghiocel din Valea cu Apă, vioristul Victor Ivașcu din Fărcășești, vioristul Gheorghe Burlan, zis Turlă din Valea cu Apă. Formațiile actuale de lăutari din Peșteana-Jiu s-au modernizat, apelând la stații de amplificare, instrumente noi precum orga, bateria și un repertoriu cu multe melodii gorjenești, tradiționale, dar și cu unele cântece de petrecere din alte zone folclorice. Cele mai cunoscute formații actuale din
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
a susținut concerte clasice la Ateneul Român în compania sopranei Alexandrina Niculescu, violoncelistului Anghel Rădulescu, violonistului Vladimir Hradecky și pianistului Dumitru Dumitriu. La 16 septembrie 1906, în numărul 6133 al ziarului „Adevărul”, Emil D. Fagure remarcându-i virtuozitatea, afirmă despre lăutar că "„a ridicat țambalul la instrument de concert”". În această perioadă își începe angajamentele cu orchestra lui Cristache Ciolac la restaurantul „Iordache Ionescu” de pe strada Covaci. Între anii 1911-1914 a înregistrat pentru câteva case de discuri rusești câteva melodii concertante
Lică Ștefănescu () [Corola-website/Science/335357_a_336686]
-
secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea s-au cântat mai mult balade. Unele dintre acestea au fost publicate în culegeri sau înregistrate de către cercetători de la Arhiva Națională de Folclor. În Runcu cea mai cunoscută bandă de lăutari, care a cântat la începutul secolului al XX-lea, a fost cea condusă de Niculae Zlătaru (n. 1888 - d. 1942), viorist primaș și solist vocal. Acesta era de statură mijlocie, totdeauna aspru lăutarii. Suferea și de un strabism pronunțat. În
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
În Runcu cea mai cunoscută bandă de lăutari, care a cântat la începutul secolului al XX-lea, a fost cea condusă de Niculae Zlătaru (n. 1888 - d. 1942), viorist primaș și solist vocal. Acesta era de statură mijlocie, totdeauna aspru lăutarii. Suferea și de un strabism pronunțat. În vara anului 1930, timp de cinci săptămâni, și o săptămână în primăvara anului 1931, muzicologul Constantin Brăiloiu s-a deplasat la Runcu, sfătuit de salariatul său Dumitru Petcu, fratele rapsoadei Maria Arbagic, la
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
rapsoadei Maria Arbagic, la care Brăiloiu a fost cazat. Satul Runcu era o zonă etnografică bogată, iar Constantin Brăiloiu a făcut în localitate înregistrări la fonograf cu tuburi de ceară, acționat manual. În centrul atenției înregistrărilor cercetătorului s-a aflat lăutarul Niculae Zlătaru. Brăiloiu a înregistrat cu formația lui Zlătaru cântecele: „Of, dor, dor, dor”, „Bună-i brânza”, „Ionele, puiule”, „Cântecul Popii Runcanu”, „Sârba lui Dincă Schileru”, „Cântecul Popii Mischie”, „Șapte văi și-o vale-adâncă”, „Ce n-a lăsat Dumnezeu” și
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Cântecul Popii Runcanu”, „Sârba lui Dincă Schileru”, „Cântecul Popii Mischie”, „Șapte văi și-o vale-adâncă”, „Ce n-a lăsat Dumnezeu” și cunoscuta „Sârba lui Zlătaru”. Convins de valoarea și autenticitatea muzicii lăutărești de la Runcu, Constantin Brăiloiu i-a sfătuit pe lăutari să cânte la București, la una din cârciumile din spatele Gării de Nord, loc frecventat de negustorii gorjeni. Printre primii lăutari din județul Jiului de Sus sosiți la București la îndemnul lui Constantin Brăiloiu, s-au aflat și cei din banda lui Niculae
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]