15,723 matches
-
puține, hazlii, iar unele de neînțeles, frizând absurdul. În opinia povestitorului acestui periplu inedit, câteva chestiuni sunt mai relevante sub alte aspecte, decât avatarurile vieții și morții unor oameni, fie ei și criminali: până la urmă, pentru a parafraza un gânditor latin „omnia mecum portam” - avem viața propriilor noastre fapte, idee subînțeleasă într-o tălmăcire in extenso, sau totul purtăm cu noi, inclusiv destinul. Sau, mai ales!... În primul rând o acțiune sui-generis a unei minorități, într-o țară în care n-
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
perceperea simțirilor, a emoțiilor și care-l determină pe om să mărturisească ceea ce simte. Oamenilor de multe ori le e teamă să-și dezvăluie sentimentele, emoțiile și le ascund. Emoția este ceea ce omul manifestă în afară, cuvântul provine din limba latină, „emovere”, însemnând „mișcare dinlăuntru în afară”. Copilul nu ascunde, el mărturisește simțirea. Fără inimă omul nu poate trăi, este mort, fără a fi și copil în toate perioadele vieții, nu poate fi un om cu adevărat viu. Cel puțin așa
ZIUA COPILULUI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367195_a_368524]
-
și rădăcinile sale se trag dinspre aceleași locuri binecuvântate ale Nordului de Tară Românească. De origine familia Popa vine în Podgoria Aradului din comuna Diod, de lângă Teiuș-Alba Inferioară de atunci, în jurul anului 1777. Prin actul oficial „ Deliberatum” , scris în limba latină și datat 28 iunie 1777, Aiud (Nagy Enyed), se certifică faptul că familia Popa a locuit în Diod în anul 1665, dar în urma foametei de atunci și a altor împrejurări a fost nevoit ă să se mute în podgoria Aradului
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
Buc. 1818; Adunarea de tractaturi a lui Dinicu Golescu, Buda, 1826; Anton Pann, Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, de Petru Maior, Buda, 1812, Supplex Libelus Valahorum, ediție bilingvă latină-română) din 1907, manuale de istorie și latină: Sintaxa limbei latine pentru clasa a III și a IV gimnasială, Brașov, 1896; Istoria Ungariei, Brașov, 1890, 1901; Istoria Universală, Brașov, 1892. În biblioteca marelui istoric se aflau cărțile cu autografe primite ca omagiu din partea filologilor, istoricilor, a altor oameni
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
de tractaturi a lui Dinicu Golescu, Buda, 1826; Anton Pann, Noul Erotocrit, Sibiu, 1837, Istoria pentru începutul românilor în Dachia, de Petru Maior, Buda, 1812, Supplex Libelus Valahorum, ediție bilingvă latină-română) din 1907, manuale de istorie și latină: Sintaxa limbei latine pentru clasa a III și a IV gimnasială, Brașov, 1896; Istoria Ungariei, Brașov, 1890, 1901; Istoria Universală, Brașov, 1892. În biblioteca marelui istoric se aflau cărțile cu autografe primite ca omagiu din partea filologilor, istoricilor, a altor oameni de cultură din
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (A. D. XENOPOL) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367239_a_368568]
-
absolvind Universitatea din București, Facultatea de română-istorie (1964), precum și Colegiul Harry S. Truman din Chicago (1989), cu bursă Pell Grant, pentru cursuri de artă. În țară, timp de 26 de ani, a fost profesor gradul I de limba română, limba latină și istorie, la diferite școli generale și licee din județul Prahova și a fost directorul celei mai vechi școli din Ploiești (Școala nr. 3). În 1985 a emigrat politic cu familia în Austria, apoi în America, la Chicago. Aici a
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
în Dacia romană, una din cele trei părți ale provinciei fiind denumită Dacia Apulensis, după numele zeului, nume preluat și de castrul Apulum și de două orașe: Colonia Aurelia Apulensis și Colonia Nova Apulensis. Cultul zeului Apollo nu este însă latin, roman, ci are origini mult mai adânci, mai exact în perioada primordială a istoriei umanității, anticii numindu-l pe Apollo „hiperboreanul”, zeul hiperboreenilor. Cum am discutat deja despre faptul că istoricii greci și romani numeau hiperboreene teritoriile de la nodul Dunării
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
r i la periodice: „Academia.edu”, „Agero” (Stuttgart), „Almăjana”, „Alternanțe” (München), „Analele Universității de Vest din Timișoara”, „Anotimpuri literare”, „Așii români”, „Banat”, „British and American Studies”, „Caiet de semiotică”, „Cetatea lui Bucur”, „Clipa”, „Coloana infinitului”, „Discobolul”, „Limba română”, „Națiunea”, „Orient latin”, „Orizont”, „Philologica Banatica”, „Portal Măiastra”, „Pro Litera”, „Romanian Journal of English Studies”, “Semne - Emia”, „Tabor”, „Timișoara” etc. Scrieri: I.Prefețe, postfețe: Tăcuta căutare de sine, postfață la volumul: Corina Victoria Sein, Ritual în absență, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2015; The
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
C. Cronici: Mirela-Ioana Borchin, Dincolo de durere e poetul, în vol. omagial Emil Șain, Timișoara, Ed. Excelsior Art, 2013. Mirela-Ioana Borchin, „Nirvana”... Doamne, cum!, „Națiunea”, 11 aprilie 2015; „Actualitatea Literară”, Lugoj, 20 aprilie 2015; „Portal Măiastra”, 3, 2015, p. 24-25; “Orient latin”, 2 - 3, 2015; Mirela-Ioana Borchin, Eugen Dorcescu și poetica avatarurilor. Lupul, „Portal Măiastra”, 1, 2016, p. 28 - 29; „Națiunea”, 19 ianuarie 2016; Mirela-Ioana Borchin, Eugen Dorcescu în spațiul hispanic, „Banat”, 1-2-3, 2016, p. 64-86; Mirela-Ioana Borchin, Crepusculul la Ullervad, „Discobolul
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Mirela-Ioana, în Academia Română, Enciclopedia Banatului, 2, Literatura, ediția a II-a, Editura David Press Print, Timișoara, sub tipar. În periodice: Nadia Obrocea, Mirela-Ioana Borchin, Prelegeri de lingvistică (2010), „Philologica Banatica”, 2011, p. 124-128; Eugen Dorcescu, Despre inițierea în suferință, „Orient latin”, XXII, 2015, nr. 1, p. 26-27; Iulian Chivu, Poezia ca existență reflexivă - săvârșire întru desăvârșire, „Portal-Măiastra”, XI, 2015, nr. 4, p. 41 - 42; Maria Bologa, Un mare exercițiu spiritual. Eugen Dorcescu, „Nirvana. Cea mai frumoasă poezie”, „Actualitatea literară”, Lugoj, 53-54
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
o alege, dar, în cazul în care mintea sa judecă și sufletul suferă, trebuie să știe să suporte nedreptatea - era părerea lui - și să-și stăpânească dorința de răzbunare. Un alt gânditor Epictet, reprezentant de seamă al stoicismului și înțelepciunii latine, sfătuia: „Nu te ridica în contra mersului lumii”, mintea să nu se răzvrătească contra universului care-și are drumul său logic întocmit, aceasta fiind chiar o nebunie „zbucium deșert urmat de durere și amărăciune”. Dar, ne întrebăm acum, când mersul unei
DESPRE DREPTATE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368662_a_369991]
-
Petrodava, mai era o stațiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra în Maedica (v. V. Pârvan, Getica, B., 1982, p. 152). Marele istoric credea că avem a face cu una din acele „potriviri de sunete corespunzând probabil unor sensuri destul de diferite între latină și getică și care nu trebuie să ne împiedice a considera Petrodava și în cuvântul de bază ca getic“. Un alt istoric din zilele noastre, Al. Vulpe, scrie în Strămoșii poporului român, B., 1980, p. 214: „Oare rădăcina Petro nu
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
tc. kaya ori i.e. *kar, *kal „stâncă“ + suf. -ter ca în pater, mater, bhrater ori de la înțelesul de tare, tura în traco-dacică (vezi I.I. Russu): tare ca piatra. Trebuie să admitem trecerea k' > p ca în kaena > poena în gr. > latină; jap. ko = ainu po „copil“; dar mai ales în română: lacte > lapte, pect > piept, octo - opt, aqua: apă și deci ketra > petra. Cuvântul e clar atestat în dacică. Dar în românește există și varianta chiatră ce pare să amintească de
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
sale, Anonimatul, Uitarea și Moartea, este, poate, cea mai persistentă; ea întregește drama existenței oricui, aruncând peste tot umbrele fugare ale unei tristeți ancestrale și meditative, aparent fără leac... În tentativa sa de a se mântui, vanitatea umană, în sens latin, a găsit trei soluția salvatoare: perpetuarea generică a numelui, la nivelul omului comun care supraviețuiește prin urmași, faptele de răsunet eroic, care, prin epopeea lui Homer (Iliada) l-au eternizat pe Ahile în conștiința lumii, și creația, „utile dulci” în
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
1 ), a avut loc la 25 decembrie 754 ab Urbe condita (de la fundarea Romei). Cele mai importante documente în care se menționează atât originea praznicului Nașterii Domnului, cât și data sărbătoririi lui rămân totuși Omiliile Părinților de limbă greacă și latină ai sec. al IV-lea. Sfântul Ioan Gură de Aur († 407), într-o Omilie la Nașterea Domnului din 25 decembrie 386, afirmă că după o veche tradiție, la Roma, încă de la început, Nașterea Domnului a fost sărbătorită la 25 decembrie
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363469_a_364798]
-
lui cu fiica lui Bărbat, a doua, tatăl lui, Constantin Tiș, fusese împărat în dinastia asăneștilor. Se știa că lui Ioniță Caloianul (1197-1207) îi pusese coaroana pe cap însăși papa Inocențiu al III-lea (1198-1216) deoarece era de neam vlah, latin. Tihomir era voievod (cneaz) peste teritoriul dintre Olt și Jiu - în dreptul Strehaiei - și mai era acum și voievod peste recentul voievodat al lui Litovoi ce-l primise de la socrul său. Dar boierii olteni îi confirmară lui Tihomir doar titlul de
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
vedere istoric, lucrul chiar așa a stat, geneza poporului român a coincis cu încreștinarea poporului român, iar încreștinarea poporului român a luat forma aceasta specială a atașamentului față de Ortodoxie, care este un unicat în interiorul popoarelor europene. Suntem practic singurul popor latin care am ales și ne-am identificat în forma răsăriteană de creștinism. Acest lucru a fost plâns de către unii intelectuali și sociologi români, care au afirmat că Ortodoxia ne-a ținut în spațiul asiatic, că din cauza Ortodoxiei am fost legați
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
Noi o deducem din numele soarelui la turcici kun, kin și amerindieni, kor „soare” în didinga, Sudan, kala, astrul diurn hawaian, khepra la egipteni. Limba quechua din Peru ne deconspira secretul: wasi - kuna „case” față de wasi „casă”. Pluralul în s latin de unde în limbile neoromanice, engleza se compară cu denumiri ale astrului diurn cu s la început : sol în latină, sal în gâro, India, seră, sară, sare în Papua Nouă Guinee, suar, sur, sura în v. indiană etc. . Tot asa pl.
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
VACANȚE, VACANȚE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului România, o țară mai frumoasă ca o fotografie. Atât de nebalcanicul popor român ființează... are ceva din spiritul latin, suficientă vervă și destulă înclinație spre relativele plăceri lumești, este neistovit în veselie și mare gurmand, trecătoarelor clipe le răspunde cu un „carpe diem”, insistă să-și trăiască viața. (...) Motocei mâțelor lui Nică torcălăul... În apropiere de Tg. Neamț, un
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
elev în clasa a V-a, pasionat de literatură și artă fotografică, un mic povestitor al fascinantei copilării. Prefața acestui roman, portă semnătura distinsei doamne Prof. Ghiuner Acmola, Directoarea revistei EMEL, cea care a transcris din alfabetul chirilic în alfabetul latin, traducând în română un valoros volum de poeme, „EY, ANA TILI!” (Ei, limbă maternă!). Cine este Vasilica Mitrea? O doamnă drăguță, ne întâmpină cu zâmbetul blând și ochi veseli, cu o ținută demnă și purtând mare grijă ca fiecare dintre
CONFESIUNILE ANGELEI DE VASILICA MITREA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349601_a_350930]
-
Gellu Dorian, Poetul.Poem jurnal Tracus Arte Ioan Buduca, Doctrina secretă Vellant Luminița Voina-Răuț,Traducerile din poveste Vremea Victoria Dragu Dimitriu, Povești cu statui și fîntîni din București CRITICĂ. ISTORIE LITERARĂ. TEORIE LITERARĂ Academia română Alexandra Ciocârlie, Cartagina în literatura latină Sorin Preda, Moromeții - ultimul capitol Art Corina Ciocârlie, În căutarea centrului pierdut Cartea românească Radu Cernătescu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române Cornel Ungureanu, Șantier 2. Un itinerar în căutarea lui Mircea Eliade Casa Cărții de Știință Viorel
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
Uzinele Ford și este un foarte bun vorbitor de limba franceză și un susținător moderat al cauzei flamande. În schimb Alexander, căruia i-am renovat parțial casa, își rupe limba ca mai toți flamanzii, când și-o învârte în graiul latin ; o face însă cu multă ambiție. Dornic să vorbească mult și multe în franceză a făcut progrese enorme în a vorbi limba lui Moliére în cele trei săptămâni cât ne-a fost gazdă. Se zice că multe lucruri le învățăm
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
documente vechi, literatură beletristică și folclorică pe care le supune unor metode complexe de cercetare. Ideea de bază o constituie termenii ce denumesc legăturile familiale care s-au format de-a lungul anilor în limba română. Autorul evidențiază caracterul lor latin, dar în același timp și importanța pe care o au în viața poporului român. Cele opt capitole cuprinse în această lucrare se referă la: rudenia de sânge pe linie colaterală (alianță), rudenia prin încuscrire, rudenia convențională, termeni de politețe și
UN STUDIU LINGVISTIC INEGALAT PÂNĂ ACUM ÎN ROMÂNIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350306_a_351635]
-
balcanice conduse de Maurikios, împaratul roman (a domnit 582-602), au fost o serie de campanii militare care au avut ca scop apărarea provinciilor balcanice bizantine împotriva avarilor si slavilor. Elementele de bază ale limbii române, au ca precursor genetic, influența latină și ca substrat, cel traco-dacic. Istoria ("nașterea") limbii române este foarte complexă și de fiecare dată duce la discuții contradictorii... Cele subliniate de mine prin cuvintele de mai sus, sunt doar o "picătură de apă, pe piatra încinsă" a discuțiilor
”DARUL STRĂMOŞESC” de DOINA THEISS în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350402_a_351731]
-
vom mai tolera Minciuna în țara mea, Ca străinii să ne spună De când suntem împreună Și ce limbă noi vorbim Și de pe unde venim? Nu intrați în panică Nici o limbă romanică Nu s-a format cum se crede Din limba latină veche, Originea lor derivă De la o singură limbă, Vorbită-n partea de sud, În Europa, demult, Pe când nordul ocupau Ghețarii și-l torturau. Primitivele popoare Din Siberia cea mare, Niciodată n-au avut Un scris propriu, cunoscut, Ocupate au fost
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]