3,106 matches
-
de societatea civilă reiese și din politica de promovare a democrației în cadrul granițelor Uniunii Europene. Democrația a cărei purtătoare se face are semnificația unei căi alternative față de cea care este în cadrul statelor naționale și aptă să creeze o sursă de legitimare transnațională. De fapt, și în discursul constituent al Uniunii Europene accentul pus pe funcția legitimatoare a societății civile transnaționale în cadrul spațiului european sporește treptat. Pornind deja de la Cartea albă asupra governance, Comisia Europeană a încredințat unui grup de experți sarcina
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
transnațională". Dat fiind că argumentațiile produse vor fi influențate de rolul pe care actorii societății civile consideră că trebuie să-l joace în concordanță cu identitatea lor instituțională și socială, discursul european ar putea să ascundă un potențial risc pentru legitimarea governance: în încercarea de construire a unei baze de consens transnațional, riscând astfel să elimine una dintre dimensiunile esențiale ale "creării democrației", aceea a conflictului politic, sau dimensiunea disensiunii. 4.4. Conceptul de "cetățenie" în discursul european asupra democrației Modelul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
nu numai în calitate de "cetățean al unui stat", ci și ca individ tout court. Poziția Uniunii Europene referitor la aceste premise cu caracter teoretic și cu caracter istorico-instituțional este întrutotul hibridă. Pe de o parte, ea definește drepturile propriilor cetățeni prin legitimarea cetățeniei naționale a statelor membre (art. 2 al Tratatului de la Maastricht), dar în același timp adaugă acestor drepturi o serie de atribuții care derivă dintr-un discurs care dorește să depășească dimensiunea suveranității statale. Dezbaterea constituentă ce a avut loc
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
este un indicator semnificativ al trecerii de la o concepție de cetățenie liberală la o concepție de cetățenie neo-republicană. În lumina cerințelor neo-republicanismului, de fapt, Comisia pare că dorește să consolideze dialogul dintre instituții și cetățenie, printr-o abordare bottom-up a legitimării politice. Se introduce conceptul de "cetățenie activă"290, care ar trebui să inducă cetățeanul să-și exercite responsabilitatea. I se atribuie, așadar, cetățeanului, în afara dreptului de a fi informat asupra celor ce se petrec în arenele decizionale, și datoria de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
acest aspect a fost deja subliniat de Declarația de la Laeken. Chiar și ideea în sine a Convenției ca metodă de reconstruire a legitimității politice ca metodă de democratizare merge în direcția cercetării unei legitimității discursive, la care se participă dincolo de legitimarea care traversează delegarea politică pe lângă statele naționale. Ideea de fond este relevantă nu numai pentru definirea metodei de lucru a dezbaterii constituente, ci și pentru definirea practicilor de cetățenie prevăzute de modelul de democrație pe care Uniunea Europeană dorește să-l
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
statal, cât și în context supranațional. Cât despre ansamblul de drepturi care pot fi apărate prin existența garanțiilor constituționale care consfințesc aplicarea legii în mod egal și transparent pentru toată lumea, de fapt, în acest cadru relația care are loc între legitimarea law making și practicile de cetățenie este mai complexă în comparație cu aceea care caracteriza statul național. În statul național, Constituția fiind o premisă a garantării ordinii juridice și a aplicării legii erga omnes, cetățeanul participă la crearea legislației primare, în timp ce Constituția
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
din punct de vedere al imparțialității regulilor, capacitățile de acces la arenele deliberative la diferite niveluri la care are loc exercitarea puterii. Dat fiind că, în fapt, Uniunea Europeană a pus în mod treptat accentul pe importanța participării, ca formă de legitimare discursivă, condițiile de egalitate ar trebui să fie realizate în funcție de posibilitatea sau capacitatea de participare. Semnificația pe care și-o asumă cetățenia este, de aceea, situată în cadrul acestui spațiu, între nivelul național și cel supranațional, între spațiul politic și spațiul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
nu numai structurilor statului, ci și unui sistem complex de instituții, issues network, organizații ale societății civile transnaționale (Slaughter, 2005). Dacă, așadar, s-a vorbit despre legitimitate democratică în discursul european, acest lucru s-a făcut ținându-se seama de legitimarea care trece prin canale diferite de cele ce se formează între reprezentanții politici și cetățenii unui stat național. De aici rezultă slăbirea figurii cetățeanului, înțeles în sens clasic, legat de un teritoriu, aparținând unei comunități politice, posesor al drepturilor în cadrul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Identificarea momentului constitutiv al unei ordini politice în procesul deliberativ care constă în discutarea și în argumentarea asupra identității, a valorii acesteia, a modului de aplicare este un indicator al discursului acela asupra democrației care se articulează în jurul noțiunii de legitimare discursivă. După cum, pe drept, s-a subliniat, argumentarea și deliberarea nu sunt structuri (pattern) de acțiuni lipsite de scop. Ele, dimpotrivă, sunt intenționat orientate spre obținerea aprobării din partea publicului, deci menite să genereze o rețea de rațiuni și argumente prin
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
scop. Ele, dimpotrivă, sunt intenționat orientate spre obținerea aprobării din partea publicului, deci menite să genereze o rețea de rațiuni și argumente prin care să se câștige beneficiul consensului celor care ascultă (Risse, 2005). Identificarea cu argumentarea și deliberarea căii de legitimare democratică înseamnă, dacă aceasta se concretizează în activitatea de institutional building, a defini arenele în care schimbul de argumente și de idei este scopul prim de acțiune colectivă. Aspectul caracteristic al discursului asupra democrației Uniunii Europene constă în criteriile de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
fenomen căruia i se supun și democrațiile naționale (Putnam, Norris, 1999), totuși recunoașterea explicită a organizațiilor non-guvernamentale transnaționale ca actori de control al instituțiilor politice face un pas semnificativ în direcția unei democrații deliberative care dorește să compenseze lipsa unei legitimări politice derivate din delegarea și reprezentarea partinică. Dincolo de evaluările de merit care au fost exprimate de literatură referitor la acest lucru, aspectul de mare importanță pentru politica de construire a democrației adoptată de Uniunea Europeană este construirea consensului pe valorile liberal-democratice
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
consensului pe valorile liberal-democratice, care este un fapt ce condiționează posibilitatea de construire a oricărei forme de governance democratică. Acest lucru explică importanța pe care discursul politic european o atribuie răspândirii normelor și valorilor care ar trebui să definească granițele legitimării politice sau care ar trebui să ancoreze practicile de cetățenie. Capitolul 5 Concluzii: spațiul care nu există (încă...) Această lucrare este o analiză a ideilor și a argumentațiilor care stau la baza politicii de democratizare pe care Uniunea Europeană a deschis
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
internațional au fost declinate și reinterpretate de Uniunea Europeană în cadrul unui discurs care a încercat să răspundă la două obiective strategice: să se distingă de modelele de democrație deja experimentate de istoria occidentală de unde definiția unei identități politice sui generis și legitimarea față de stakeholders și alți actori internaționali. Cele două obiective nu sunt lipsite de conexiuni și sunt determinate de acțiunile în care instituțiile europene s-au angajat în ultimii cincisprezece ani. Aceste obiective au fost urmărite în mod transversal în trei
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
și Boudon, 1984. 3 Cetățenia nu avea caracter pe deplin inclusiv în Grecia clasică. Totuși, în interiorul mulțimii indivizilor recunoscuți drept membri ai comunității politice funcționau regulile despre care s-a vorbit. 4 În cadrul teoriei politice occidentale, rolul societății civile în legitimarea acțiunii politice a făcut obiectul unor interpretări diferite și uneori contradictorii. Pentru o analiză critică, vezi Cohen, Arato (1992). 5 Faptul că democrațiile directe sunt de preferat celor care se folosesc de instituții de reprezentare și de delegare este argumentat
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
democratici rezolvă problema instabilității politice și legitimează regimurile rezultante. Pentru conceptul și aplicațiile din studiile recente asupra proceselor de democratizare, a se consulta Morlino (2005). De observat, în studiile asupra tranziției democratice, că ancorarea nu se suprapune cu procesul de legitimare, ci i se alătură acestuia, întărindu-l și consolidându-l în cele din urmă. Se face distincția, de fapt, între ancorare și legitimare în cadrul celui mai complex proces de consolidare. 18 "Ancorarea" este astfel un "concept-punte" între caracteristicile unei democrații
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Morlino (2005). De observat, în studiile asupra tranziției democratice, că ancorarea nu se suprapune cu procesul de legitimare, ci i se alătură acestuia, întărindu-l și consolidându-l în cele din urmă. Se face distincția, de fapt, între ancorare și legitimare în cadrul celui mai complex proces de consolidare. 18 "Ancorarea" este astfel un "concept-punte" între caracteristicile unei democrații consolidate și modalitățile prin care necesitățile de policy sunt organizate și conduse acolo unde se află puterea. 19 Este mai întâi definită "condiționalitatea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de resort necesită resurse (Panebianco, 2004). 36 Constituționalismul nu prevede, în sine, nici scrierea unei constituții, nici elaborarea unei Carte a drepturilor fundamentale. Constituționalismul anglo-saxon se remarcă prin lipsa unei constituții scrise care, în schimb, pare să aibă o funcție de legitimare în democrațiile care se nasc din procesele de ruptură cu regimurile precedente de tip non-democratic (Schedler et al., 1999). Constituția scrisă a fost adoptată în acest context pentru a unifica acțiunea majorităților parlamentare și, în același timp, pentru a da
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
65 Nu este vorba de un factor apt, prin el însuși, să determine europenizarea dialogului social, care necesită o anumită consolidare a capacităților organizaționale, reprezentative și de negociere pe care sindicatele și organizațiile antreprenoriale le au la nivel național. 66 Legitimarea politică a instituțiilor care alcătuiesc triunghiul comunitar este diferită în funcție de faptul dacă fundamentul său reprezintă interesul național (Consiliul de Miniștri) sau cetățenii europeni (Parlamentul European). Dintre cele trei instituții comunitare, Comisia Europeană rămâne cea care legitimează și definește într-o
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
politice care fundamentează definiția spațiilor de acțiune posibile unde cetățenii pot să aibă acces la informație, la cunoștințe, la dezbatere. Autoarea vorbește de "governing with the people", subliniind maniera în care această soluție, care permite să se răspundă necesităților de legitimare a unui sistem de governance care depășește granițele statului, nu este, totuși "un panaceu". Până și politicile de promovare a deliberării pot, de fapt, să aibă consecințe de exclusivitate, iar nu de includere. 102 Discursul Președintelui Comisiei Europene, Romano Prodi
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
sociale și economice care caracterizau viața colectivă a ȚECE înainte de regimul comunist. A se vedea pentru acest subiect Grilli di Cortona, 1997. 137 Nu s-ar putea, de fapt, garanta nicio formă de pluralism politic și de concurență democratică fără legitimarea diferitelor voci care se exprimă în societate asupra tipului de societate pe care doresc să-l realizeze. În acest pasaj rezidă apariția discursului egalității substanțiale. 138 Documentele oficiale vorbesc despre "democratie par le droit" sau despre crearea democrației prin procesul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în timpul procesului de lărgire a sa. Grupurile limitate, care și-au impus în mod flagrant voința asupra societății largi, au fost marii câștigători ai acestui proces și au cerut să fie luate în serios de către eurocrați. S-ar putea ca legitimarea de către UE a anumitor forțe într-o Românie care a adoptat numai forma democrației occidentale să se dovedească a fi o haltă importantă în resurgescența formelor blânde de autoritarism politic în Europa de Est. Consultanții politici ai guvernelor majorității țărilor balcanice cunosc
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
imagine demnă de evitat, care arată că inflația și șomajul pot duce la dictatură. În cazul prăbușirii comunismului, găsim un alt caz: datorită crizei economice, liderii politici din fosta Uniune Sovietică au fost nevoiți să caute o nouă bază de legitimare. Mai ales în Ungaria și Polonia statul a fost aproape falimentat, nu și în Cehoslovacia. Decizia nu a fost ușoară nici în cazul Ungariei: în luna februarie 1989, criticii din Politburo au reamintit că nu existau decât vreo 20 de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
promisiunea aderării a fost un punct atât pozitiv, cât și negativ pentru țările postcomuniste. Ea a dus la restructurarea masivă a instituțiilor acestor țări și a vieții lor sociale și politice. Mai mult, ea a devenit o nouă bază de legitimare a unor agende eminamente neoliberale. Prin asta, ea a democratizat, dar i-a și dictat regiunii. Nu putem decât să ne întrebăm dacă o asemenea democratizare adâncă ar fi avut loc în lipsa promisiunii acceptării în "club". Chiar și punctul de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
însă mai puțini aceia care pot răspunde la întrebarea: cum ajunge un scriitor în centrul tare al canonului literar? Cititorul obișnuit nu are datele pentru a intra adânc în măruntaiele istoriei literare și a vedea cum anume se derulează descoperirea, legitimarea și consacrarea unei valori artistice. Acest proces desfășurat pe mai multe decenii și rămas, cumva, în penumbra profesională a specialiștilor îi pare probabil la fel de enigmatic ca și activitatea Bursei. E limpede că ne lipsesc vocabularul tehnic, codul, miza activității la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
poate fi folosit în crearea spațiului public. „O bună parte din dezbaterea publică se mută în virtual“, a concluzionat Comănescu în finalul prezentării sale. Cristian Chiscop a arătat felul în care Internetul poate oferi partidelor politice „un nou tip de legitimare (însă nu neapărat democraticăă“. Internetul ar putea fi asemănat cu o „autostradă electronică“, o autostradă pe care „copilași pe triciclete cu pistoale de apă umplute cu acid sulfuric schimbă benzile fără avertizare“ (K. Chapman, Internet „Highway“Ă. Autostrada Internet nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]