2,072 matches
-
și al progresului. Să te afirmi într-un sistem concurențial e, în sine, o luptă neobosită care cere rezistență, curaj, inițiativă, viclenie și creativitate - atribute care nu sunt de găsit decât la o mică parte a cetățenilor. Marea majoritate sunt leneși, needucați, necinstiți sau proști și, pentru aceștia, capitalismul este extrem de inconfortabil și dureros. Firește că și cei mai de jos cetățeni se bucură, fără sfială, de efectele capitalismului: entertainment, mass-media liberă (orori și concupiscentă obscenitate), supermarket-uri, bunuri accesibile, ajutoare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sau țepuiți de antreprenorii improvizați ai lucrărilor de vară. Vina nu e, desigur, a lor. Cei destoinici, care pleacă în străinătate, arată, sub conducerea unor manageri profesioniști din țări normale, cu legi care chiar se respectă, că mitul muncitorului român leneș este complet inconsistent. Atunci când lucrează pe bani adevărați și cu o legislație și o organizare a muncii civilizate, muncitorii români pot fi serioși și aplicați. Ei, "căpșunarii" - cum nedrept sunt ostracizați de nemernicii din presă -, au ținut economia României cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Plaiul și Gheorghițoaia, pe unde se putea merge călare, deoarece, jos, pe vale, nu se putea desfășura un atac al cavaleriei, care a trebuit să descalece. Neputându-se debarasa de mitul podului înalt, în realitate un podeț peste o apă leneșă în care numai cu multă bunăvoință și tragere de inimă te poți îneca, Al. Gonța vorbește de prima fază a bătăliei, când atacul vijelios al ienicerilor condus de Piri-beg a dat peste cap pe unguri și parte din secui și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
enorm la acel context. Fiindcă atunci am deschis eu ochii. Era o vară blândă la Sibiu, era tihnă, și era un farmec al locului, pe care abia atunci îl descopeream. Erau seri portocalii, prietenoase, erau ore albastre lungi, cu umbre leneșe, erau obloane verzi (le avem și acum), prin care lumina intra dungată în casă... Eram îndrăgostită de toate astea și vara aceea a rămas pentru mine „vara trecută“. Lumea pentru prima oară. Accesul la ea a venit prin scris. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
Problema este să le spui tinerilor, chiar colegilor, că trebuie să citească și să reflecteze mereu. Acesta este un mesaj care, potrivit experienței mele, ajunge foarte greu la destinație. Lecturile strict specializate au și enormul avantaj pentru unii - nu neapărat leneși, dar care se simt mai bine în sisteme închise, pe cât posibil de mici dimensiuni - de a-i asigura că munca lor are un capăt. Mulți se tem teribil de caracterul infinit al cunoașterii, un proces în care fiecare dintre noi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
zona euro consideră că economiile liberalizate și cu o creștere rapidă, ca cea a Lituaniei, sunt "diferite". Această perspectivă se bazează în parte pe teama că aceste economii puternice pot trăi cu rate ale dobânzii mai ridicate ceea ce economiile mai leneșe și mature din zona euro nu doresc să se întâmple. Gros spune că o variantă mai blândă a acestei atitudini față de noii membri există pe holurile Băncii Centrale Europene (BCE) din Frankfurt (Financial Times, 2006c). Această diviziune a intereselor între
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
84 am fost, dacă-mi aduc bine aminte, al nouălea sau al zecelea. Deci, erau medii foarte mari. Se învăța. — Știu, pentru că eu sunt relativ apropiat de generația aceasta. Vă spun foarte sincer că mă îngrozea, fiind un student mai leneș, ideea de tocit. Se știa că la drept, la istorie, la psihologie erau oameni care toceau, toceai cartea la pro priu, până-ți intra în cap. Era un studiu bazat pe memorare. Trebuia să înghiți drept roman, coduri, articole de
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
virgula marcă pentru: * imperativ: "Ei las', că l-oiu învăța eu!" (Ion Creangă, Capra cu trei iezi); * vocativ: " Da', bunicuțo, de ce ai o coșcogeamite gură?" (Frații Grimm, Scufița Roșie); * interjecție: "ia, întreabă că muieți-s posmagii?" (Ion Creangă, Povestea unui om leneș); * raportul de coordonare în propoziție ("Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval." Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă; în această categorie de exemple se încadrează și enumerația: "O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un cuvânt format prin derivare cu prefixul neologic intra-; * un substantiv provenit din adjectiv prin conversiune; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul -ește; * un cuvânt format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un cuvânt format prin conversiune, din adjectivul leneș; * un cuvânt format prin derivare cu sufixul colectiv -ime; * un cuvânt format prin derivare parasintetică, pornind de la radicalul nor; * un cuvânt format prin derivare cu prefixul negativ des-; * un adverb format prin compunere prin alăturare cu cratimă; * un substantiv provenit
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi." (Vasile Alecsandri, Iarna) (f) "Cucoana atunci, cu toată bunăvoința ce avea, se lehămetește și de binefacere și de tot, zicând: Oameni buni, faceți dar cum v-a lumina Dumnezeu!" (Ion Creangă, Povestea unui om leneș) (g) "Și mare fu uimirea celor două surori, când Cenușăreasa scoase dintr-un buzunar un al doilea condur pe care-l puse în picior. În aceeași clipă sosi și nașa fetei." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (h) "Noi a zis fratele cel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din gură nu și-o mesteca. Și satul văzând că acest om nu se dă la muncă nici în ruptul capului, hotărî să-l spânzure pentru a nu mai da pildă de lenevie și altora." (Ion Creangă, Povestea unui om leneș) (b) "Ea își înfigea furca cu caierul de in în brâu și începea să tragă și să răsucească un fir lung și subțire. Eu mă culcam pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
frumoase, ca la Zâna Zorilor adecă... Unde va fi doară frumos, dacă nu aicea!.." (Ioan Slavici, Zâna Zorilor) (b) " Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu-l pândește cineva?" (Emil Gârleanu, Când stăpânul nu-i acasă) (h) " Hai și-mi cară din povară / Și sunt gata să-ți plătesc. / Cum n-aș merge! Dar pe lege / Jur că nu pot să muncesc!..." (Elena Farago, Bondarul leneș) (i) "Mulți zic că neamul nostru nu este încă-n stare, / Ca altele, să facă cercări de-naintare, / Că-nvățătur-adâncă, idei, filozofie / Sunt prea vătămătoare l-a lui copilărie." (Grigore Alexandrescu, Mierla și bufnița) (j) "Un șoarece de neam, și anume
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unor variante colocviale, familiare și argotice se aplică și cuvintelor întregi (dan. festo în loc de fest "petrecere"; engl. cheapo în loc de cheap "ieftin", Johno în loc de John, sado în loc de sad "trist"; fr. crétino în loc de crétin; sued. fetto în loc de fet "gras", slappo în loc de slapp "leneș" etc.). 61 Vezi OQLF, sub Banque de Dépannage Linguistique, s.v. Mots tronqués et symboles. 62 Vezi articolul lui Mikael Parkvall, O-words: Colloquial / slangy words ending in -o, pe http://listserv.linguistlist.org/cgi-bin/wa?A2=ind9803b. 63 Engl. portmanteau a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unui sistem dublu: recompensă-sancțiune. Și abia acest sistem devine operațional în procesul de modelare și corijare. Profesorul "trebuie să evite, pe cât posibil, să recurgă la pedepse; el trebuie, dimpotrivă, să caute ca recompensele să fie mai frecvente decât pedepsele, cei leneși fiind mai incitați de dorința de a fi răsplătiți ca sârguincioșii decât de teama de a fi pedepsiți; iată de ce este de cel mai mare folos ca, atunci atunci când profesorul se va vedea nevoit să facă apel la pedepse, să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
subliniate eventualele consecințe ale acțiunilor indezirabile ale elevului asupra profesorului, pentru că el este acela care are o problemă (exemple: "Sunt dezamăgit de comportamentul tău de pe terenul de sport", "Sunt supărat pentru că ai rupt cartea colegului" etc.; nu sunt recomandabile: "Ești leneș", " Ești un elev care creează probleme" etc.). Dacă situația nu se schimbă, Gordon recomandă o procedură cu mai multe etape, care îi implică pe profesor și pe elevul (elevii) în cauză deopotrivă. Această procedură este tipică pentru o anumită modalitate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Fântâni arteziene și soarele născând curcubee în pulberea udă. Fascinante flori de gheață, povești întregi scrise pe geamul de la dormitor. N-am știut să fac altceva decât să privesc. Joaca s-a rezumat la împroșcări dătătoare de zâmbet și cufundări leneșe. Pentru William Pye (www.williampye. comă însă, apa nu e un element manipulat doar de natură. Precum șamanii, el o transformă în ploi, în izvoare, o taie ca pe un calup de unt moale, o curge și o prelinge după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
pentru Virgil Ierunca, la aniversare / 43 Puțină politică și multe sentimente personale / 47 Marele beneficiu al dosariadei / 51 Emblema iraționalului / 55 Riscurile militantismului / 59 Misterioasele marii nedreptăți intelectuale / 63 O madlenă toxică / 69 Alte fapte și tatuaje / 73 Păcala, Omul leneș și etica muncii la români... / 79 Basarabia O dragoste rănită / 83 Ce fel de ziariști avem? / 87 Suzeta marxistă / 91 Războiul elevilor cu educatorii lor / 95 Imposibila despărțire / 99 Eveniment și noneveniment la televiziunile noastre / 103 Dezolantă lipsă de onoare
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
gloria la televizor nu din înfăptuiri, să mi se ierte desuetul termen, ci chiar din apariții la televizor, riscul e doar acela de a se trezi printre "cei zece pentru națiune", înnebunind astfel și mai tare. Fiindcă opinia publică e leneșă, necultivată, sau cultivată... la televizor. Stau deci și mă uit la ecranul aflat reglementar la trei metri și la fiecare două talk show-uri simt nevoia să iau telefonul ca să apelez la discernământul unui rabi neperturbat de perplexitate, ca propriu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
uriaș de inși asemenea ție este paradoxul oricărei religii, de data asta nu doar a uneia laice. Faptul că în caseta de prezentare, Costi ne promite pe viitor, alte fapte și tatuaje este astfel extrem de încurajator. Martie 2007 Păcala, Omul leneș și etica muncii la români... Am cerut acum mai bine de doi ani, garantând că îl public imediat, manuscrisul unei cărți din care nu citisem niciun rând. Nu auzisem nimic despre autorul ei, o debutantă, nu citisem nici măcar un rezumat
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
personajul nostru național, Păcală și-a lăsat gena în felul nostru de a munci. Și mai ales, nu dă glas deloc în cartea ei, regretului meu, că muncitorul român nu a primit în loc de gena lui Păcală, pe aceea a omului leneș, cel care a preferat să se lase spânzurat decât să muncească. Așa, am fi rămas fără mână de lucru și ar fi venit poate să o suplinească niscaiva nemți.... Aprilie 2007 Basarabia O dragoste rănită Să ne amintim: podurile de
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
româncă, mamă de familie, muncitoare în fabrică, nevastă și gospodină, copleșită, debordată, depășită de mulțimea sarcinilor de îndeplinit într-o casă murdară și săracă și continuu murdărită și sărăcită de niște copii descreierați și prost-educați, de un soț bețiv și leneș. Ca o gospodină care scutură, rânește, spală, freacă, pune în ordine, mereu în zadar, fiindcă paragina, dezordinea și mizeria recâștigă și cotropește spațiul cu mult mai mare viteză decât reușește ea să-l scoată la lumină. Când să mai iasă
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
are efect benefic, eliberând nu doar de întrebare, ci și de sine însuși, de stagnările bolilor de creștere. Acest tip de analiză n-a rodit din păcate în eseistica și analiza românească, mai înclinată spre discursul autodenigrant, în fond discurs leneș în virulența lui, dar repede aducător de notorietate și succes. Vezi topurile celor mai mari români. Acreditând o imagine de sine pe cât de adânc înrădăcinată pe atât de falsă, și consacrând falia dintre o Românie profund autentică și ignorată și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Lotze remarcă: "Dispoziția spirituală de atunci a poporului german putea fi asemănată, estetic vorbind, mai degrabă cu un suflet gol decît cu unul plin. Sensibilitatea pentru frumos se pierdu-se în așa măsură într-o așa măsură într-o datină leneșă și în niște moravuri nevolnice, încît putea să pară o datorie să se restabilească vioiciunea spontană a instinctelor, în primul rînd prin revolta împotriva a nenumărate opreliști, prin examinarea și contestarea nenumăratelor prejudecăți". Unul dintre cei mai buni bărbați ai
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
dar dacă ne gândim câte premii de traducere există în România, lucrul nu are cum să ne mire. Iar Echenique nu e un scriitor atât de cunoscut în România, nu are acel iz clasic care să impună traducerea în ochii leneșelor noastre jurii. O tensiune constantă de la început și până la sfârșit Nu doar despre Echenique nu se știe mare lucru în România, dar nici despre Peru. Singura imagine pe care cititorul român ar putea-o avea despre această îndepărtată țară latino-americană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]