2,434 matches
-
creată, imagini care ies din ascundere, nu se arată însă decât pe fundul apei secate, în peisajul uscat al dispariției: Când va seca izvorul, va fi un prund întins/ Cu păsări ce se scaldă în nisip/ Și se izbesc în lespezile calde/ Ne vom schimba la suflet și la chip/ Și ne vom depărta ca să se scalde". Imaginea păsărilor se scaldă pe fondul inaparent care o pune în lumină, apare în miezul dispariției, așa cum schimbarea imprimă pe suflet și pe chip
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ce nu sunt ca și cum deja ar fi? Imaginile configurează spațiul acestei deveniri ontologice, căci a rosti lumea, așa cum ea nu o poate face, o dă vederii în felul în care ea n-a fost niciodată văzută: "O seninătăți navigabile mari lespezi de liniște/ pe care cuvintele sună ca niște chei căzute/ el revărsa vorbe de aur un fluviu de vorbe de aur/ în tăvile verzi ale ierbii". Lume nevăzută ieșită la rostirea prin care ea se vede și se spune: primitoare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în poemul Ivire: Iar din fund de penumbră, din somn,/ din cenușă, - măiastră pasăre/ cu gheare stelar scrise-n zbor/ limpezește cântul în trecere" (vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 325). 23 A libertății "de-a simți sub lespezi și ferige / începutul veșnicului cânt" (Geneză, poem nedatat, apărut în Contimporanul, nr. 19, 1964 și apoi în vol. Ora fântânilor, în Ion Vinea, op. cit., p. 316). 1 Anca Vasiliu, "La parole 'diaphane' chez Dante (Convivio II et III)", în op. cit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ape ale colibei. Făină să fi fost că de foame nu duceam lipsă. Ajunsesem cu seceratul buruienilor pe valea unei ape curgătoare numită pârâul Iadului. Eram în timpul amiezii, când trebuia să mergem la masă. Când a colo, iată că, pe lespedea unui bolovan mare, cât roata carului, ce vedem ? Dormea la soare, încolătăcit, un ditamai șarpele, lung mai bine de un metru. Vărul meu Grigore, un b ăiat foarte curajos, se apropie tiptil-tiptil de stâncă și cu lama cosoiului - cu care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Moise era alb și eu m-am așezat pe jos și am înțeles pentru prima dată ce înseamnă să-ți simți inima prea mică și cît de important ar fi fost să se sfîrșească ceva nu știu ce, poate viața acolo, pe lespezile din San Pietro in Vincoli. Desigur că acum, cînd vă povestesc toate acestea, risc să par îngrozitor de melodramatică, dar atunci așa mi se părea mie. Ce vreți, cred că oricare dintre noi pățește uneori așa ceva. Abia tîrziu, peste cîteva minute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
2) Țibăranii a familiei Sturdza, 3 000 fălci cu 40 000 galbeni; 3) Buzmea a lui Mateiu Ganea, 1 300 fălci cu 28 000 galbeni; 4) Badenic a familiei Balș, 3 800 fălci cu 95 000 galbeni. Bancherul Meyerhoffer: 1) Lespezii de Siret a familiei Bosie, 2 500 fălci, 65 000 galbeni; 2) Criveștii și Făcășenii; 3) Hăbășeștii a lui Jage Rober, 4 500 fălci. Bancherii frații Weissengrün: 1) Tăcuta a familiei Sturdza, 2 000 fălci, 40 000 galbeni; 2) Țigănaș
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
loc. Ion, fratele ei șchiop, cosea niște iarbă în livadă și ne-a văzut zbătându-ne, deasupra fântânii. A alergat spre noi, mai mult într-un picior, m-a prins cu putere în brațe și m-a așezat pe o lespede mare de piatră. Nu puteam scoate o vorbă. Spaima mi-a legat limba. Băieții au înlemnit și ei. Ion a așezat capacul la loc și ne-a spus că are să-l "lege" cu sârmă ghimpată, ca să nu ne putem apropia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
-un broscoi mai îndrăzneț, apărea pe câte o frunză lată de brusture și orăcăia de răsuna toată lunca. Părea că și el era fericit că primăvara s-a instalat definitiv la noi. Aurel și Vasile luau de pe prund câte o lespede și-o aruncau pe suprafața lină a apei să vadă de câte ori reușeau să atingă albia. Erau parcă într-o întrecere. Eu cu Maria ne oglindeam în undele limpezi și ne admiram coronițele de mâțișori, ce ne încununau capetele. Nu vroiam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pierde din importanță când citim rânduri ca cele care urmează de sub titlul „Presa jugoslavă despre Bucovina”:...toată istoria Moldovei, de la prima organizație de stat și până acum un secol și jumătate, când austriecii au făcut răpirea, poate fi urmărită pe lespezile principilor care le închid mormintele. La Rădăuți, în biserica clădită la 1360 de primul principe moldovean, se află mormintele tuturor principilor moldoveni, până la Ștefan cel Mare - cel mai important principe moldovean - al cărui mormânt este la mănăstirea Putna. Iar urmașii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ale celor care trăiesc după tipare dinainte stabilite. În cazul meu nu aș spune că simt altfel prezentul, ci, mai ales În ultimii ani, acesta, Prezentul, prin simplul fapt că fac continuu efortul de a-l disocia de cele două lespezi uriașe care-l sufocă - Trecutul și Viitorul! -, așa cum un histolog separă cu pensete foarte fine un anume strat de materie din altele mai evidente, pentru a-l pune sub observație și pentru a-i observa caracteristicile și, În primul rând
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
real. Deoarece, s-a observat acest lucru, nu numai că el „ocupă” un timp infinitezimal Între trecut și viitor, un timp virtual, dar și atunci când, printr-un anume efort sau Întâmplare, el „apare”, substanța sa este otrăvită de aceleași două „lespezi psihologice” citate mai sus. Am spus „Întâmplare” deoarece mi-am amintit că În romanul meu Îngerul de gips, apărut În 1973, preocupat de această curioasă și dificilă categorie a prezentului, am propus două situații când el apare cu o anume
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se’nțelege! - pe cei care refuză să „mai descrie”, cum au făcut-o marii lor Înaintași sau colegi, să „reflecte”, oricât aceste maniere sau „strategii narative” ar fi de cerute sau „interesante”! Un Proust sau un Joyce vor să ridice lespedea care se ascunde În spatele Întregii gesticulații umane, de parcă... da, de parcă „dincolo” s-ar desfășura sau deschide cu totul alte orizonturi. Care, dacă nu le neagă pe cele „din fața cortinei”, cele vizibile și „la Îndemâna” oricărui pictor talentat al realității, le pune
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
-o tot restul acelei zile. 5 c o l e g i u l Zona orașului în care locuiam părea inventată și fracturată și modernă: clădiri înclinate cu largi distanțe între ele și fațade semănând cu niște panglici vălurite și lespezi de ciment care păreau să plutească unele desupra altora și firme electronice înfășurate în jurul clădirilor, apoi monitoare gigantice cu ecrane din cristale lichide și benzile care afișau cifre și procente ale cotațiilor bursiere și totodată știrile de răsunet ale zilei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care le are domnișoara Dennis. Eram la periferia curții. - Nu cunoști câinele ăsta, am zis. Nici nu știi de ce e capabil. - Chiar...așa? l-am auzit pe grădinar murmurând. - Am găsit ceva straniu pe câmp astă-noapte. Am pășit peste o lespede joasă de beton și acum ne aflam acolo unde fusese piatra de mormânt și unde cineva săpase o groapă (scenariul meu cel mai opimist). I-am arătat brazda neagră și cleioasă pe care alunecasem și care acum se întindea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
aflam acolo unde fusese piatra de mormânt și unde cineva săpase o groapă (scenariul meu cel mai opimist). I-am arătat brazda neagră și cleioasă pe care alunecasem și care acum se întindea din locul unde fusese piatra până aproape de lespedea de beton, unde se sfârșea brusc. Grădinarul lăsă jos mașina de frunze și își scoase șapca, ștergându-și sudoarea de pe frunte. Coama neagră de pământ lucea în soarele dimineții - acoperită de o pojghiță mai uscată, dar brazda încă nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ce îi era și soție, poeta Ana Mureșan, de familie și apoi de existență. Nu de poezie, ce era a „doua” sau „prima” sa tovarășă de existență, dar revenea la ea tot mai obosit de povara pe care o purta, „lespedea” ce poartă și numele de „luciditate creatoare”, nemulțumirea de existență așa cum e „ea” și pare a fi sau insatisfacția profundă față de propria artă, acea dorință de „perfecțiune”, de „sublim” ce-l animă pe orice artist real și din care romanticii
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de brilianții enciclopediști și apoi de suflul unei mari revoluții, cea franceză! Da, noi ne socotim la rându-ne copii și moștenitori ai acestei „sublime revoluții”, dar nu vom face din principiile ei umanitare și naționale un „cenzor” sau o „lespede” a firilor acelor creatori care, adesea, în luptă cu mizeriile și barierele numeroase și eterne ale socialului, dar și în lupta cu propria lor fire și cu propriile lor impulsuri și firești necesități pentru o liniște și fericire individuală, sacrificând
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
zăcând pe fundul apei. Trupul lui Isus n-a fost spălat pe această piatră, punct. N-am văzut în niciun moment ca vreun călugăr sau un preot să oprească femeile hohotind în plâns să vină să se întindă pe această lespede, să-și lipească de ea burta și fruntea, să-și frece de ea batiste și baticuri trecându-și apoi mâna pe figură. Dacă unele intrigi de amvon merită a fi tratate cu indulgență, aceste isterii ce se vor preacucernice, aceste
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
tragică a unui roman." Idee neconcretizată scriptic. Sintagma Anii de ucenicie, întâlnită în 1908, devenea, în 1944, titlu de volum memorialistic. File de jurnal (11august 2 septembrie 1906) rezumă experiența ofițerului de rezervă de la Fălticeni, în marș istovitor (prin Probota, Lespezi, Hârlău) spre tabăra de la Șipote, în nordul Moldovei. Efort fizic istovitor pentru cineva corpolent (103 "chilograme") în uniformă militară. "Marșul mi-a ars tălpile așa de tare și mi-a rănit un picior"; până la "scheletul negru" al mănăstirii Probota, "două sute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copaci și prin crâng, zgomotele împrejurimilor parcă tac, și rămâne numai sunetul de ape în răscoală a vântului toamnei. 11 August 1906 ["LUNGI CONCENTRĂRI"]* [Tabăra de la Șipote] 11 aug.-4 sept. Patru zile de marș spre tabăra Șipote, prin Probota, Lespezi, Hârlău, Plugari, Onești. Ziua întăia drum obositor de 32 de km. pe frumos drum, printre lanuri de păpușoi și fânețe, pe lângă iazuri, printre înmlădierile Somuzului, prin Dolheștii mari și mici, prin pădurea Probotei pe înserate. La Preutești o fată privea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de o boală destul de obișnuită și destul de urâtă. Doctorul Rizescu cu fața-i ca luna plină, mulțămit și vesel, săltându-și deseori de râs, respectabila-i burtă, face onorurile ospeției: mâncăm cu destulă poftă un harbuz pe când trecem prin târgul Lespezi, printre două rânduri de curioși, plăcuți surprinși în sabășul lor de trecerea armatei, printre două rânduri de curioase gătite, cu părul lucitor de gaz și pomadă, plăcut surprinse de trecerea ofițerilor. Cum trecem de Lespezi, încep a rămânea în urma coloanei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
harbuz pe când trecem prin târgul Lespezi, printre două rânduri de curioși, plăcuți surprinși în sabășul lor de trecerea armatei, printre două rânduri de curioase gătite, cu părul lucitor de gaz și pomadă, plăcut surprinse de trecerea ofițerilor. Cum trecem de Lespezi, încep a rămânea în urma coloanei soldați osteniți, pe când șiragul lung și negru, se înmlădie după cutele pământului cu tremurătoare luciri metalice în soarele fierbinte. Doctorul răcnește la cei ce rămân șchiopătând în urmă, adaogă la răcnete o dialectică cazonă destul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
hotarul țării. Bucovina, Fălticenii, împrejurimile stau în ceață, o ceață ciudată pătrunsă de o slabă lumină, ca prin fumul cu răsfrângeri de flăcări al unui incendiu nevăzut. S. Teodorescu-Kirileanu Broșteni Ion Teodorescu Broșteni Al. Vasiliu Tătăruși N. Catrinici Hârtoape (Com. Lespezi) V. Cornescu Sodomeni N. Stoleru Baia Gorovei G. Teodorescu-Kirileanu Sadoveanu T. Radu Rotopănești În mormântul dureroaselor iluzii Tinerețea-mi am lăsat În mormântul dureroaselor iluzii Tinerețea Ca o palidă fecioară a intrat. Și departe Curcubeul cel sinistru-n zori de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mari. Capre și oi, și vite bune. Drumurile de țărână foarte proaste. La Teliș am trecut peste calea ferată. 10 Iulie. Eri marș prin Lucovitz la Blesnicevo. Intrăm în regiune muntoasă, mai sărăcăcioasă decât până-acum. Casele leproase acoperite cu lespezi de piatră. Munți goi, pietroși, fără vegetație. 12 Iulie. Plecăm la 4 1/2 de la Blesnicevo și ajungem la 6 1/2 Mișcovo, alaltăeri prin Ablanița, lângă Ischer. Acelaș caracter satele. Eri, dela Mircovo plecăm la 10 1/2 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
clădirile autorității, justiției, primăria, biblioteci, muzee, institut oceanografic, mănăstiri admirabile cu întreit stil suprapus bizantin-roman, gotic, rococo. Herțegnovi și Cotor. Cotor în fundul golfurilor adânc săpate în munte. Sus zăpezi; jos grădini înflorite. Orice petec de pământ e organizat întărit între lespezi în terase, agonisit de unde putea fi găsit, plantat cu legume, vie și pomi roditori (măslini, castani, smochini, migdali, castani, cireși, piersici etc., palmieri. Coastele muntelui au un amestec sărac de conifere, dintre care se înalță chiparoși lănci negre. Piatră, pietrării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]