1,939 matches
-
îndoială, îngrijorare, temere. 3. Elemente de construcție a comunicării Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programelor școlare de limba turcă pentru ciclul liceal (L2). Elemente de fonetică, lexic și 4. Texte pentru comunicarea orală și scrisă Textele vor fi alese luând în considerare caracteristici comune, precum: a) sursa: pasaje din cărți, articole de presă, broșuri, pliante etc., în limba turcă; ... b) tipul de text: text autentic literar/neliterar
ORDIN nr. 6.389 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Programei de evaluare naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura italiană maternă şi a Programei de bacalaureat naţional la disciplina limba turcă modernă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/247976_a_249305]
-
componenta orală a limbii, copiii studiază și elementele de bază ale scrisului: se conștientizează diferențele între alfabetul limbii române și al limbii materne. Elevii înțeleg fraze izolate și expresii frecvent folosite în domenii de interes: informații personale și familiale simple, lexicul legat de cumpărături, de mediul înconjurător apropiat, de activitatea profesională. Copiii comunică în situații obișnuite, care nu solicită decât un schimb de informații simplu și direct, referitoare la subiecte familiare și obișnuite. Elevii descriu mediul înconjurător și evocă subiecte care
METODOLOGIE din 10 septembrie 2012 privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244901_a_246230]
-
componenta orală a limbii, copiii studiază și elementele de bază ale scrisului: se conștientizează diferențele între alfabetul limbii române și al limbii materne. Elevii înțeleg fraze izolate și expresii frecvent folosite în domenii de interes: informații personale și familiale simple, lexicul legat de cumpărături, de mediul înconjurător apropiat, de activitatea profesională. Copiii comunică în situații obișnuite, care nu solicită decât un schimb de informații simplu și direct, referitoare la subiecte familiare și obișnuite. Elevii descriu mediul înconjurător și evocă subiecte care
ORDIN nr. 5.671 din 10 septembrie 2012 pentru aprobarea Metodologiei privind studiul în limba maternă şi al Limbii şi literaturii materne, al Limbii şi literaturii române, studiul Istoriei şi tradiţiilor minorităţilor naţionale şi al Educaţiei muzicale în limba maternă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244900_a_246229]
-
1985-2001. Didactica de specialitate 1. Metode și procedee didactice în predarea limbii portugheze. 2. Formarea competențelor de receptare a mesajelor orale și de comunicare orală. 3. Formarea competențelor de receptare și elaborare a mesajelor scrise. 4. Predarea și însușirea ortografiei, lexicului, gramaticii, a elementelor de teorie literară și de interpretare de text. 5. Strategii și tehnici de proiectare și structurare a predării: structurarea conținuturilor didactice în relație cu obiectivele particulare ale procesului; stabilirea relației progresive între diversele etape ale învățării; adaptarea
ORDIN nr. 3.046 din 29 ianuarie 2014 privind aprobarea programelor pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializările Limba şi literatura portugheză, Istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258868_a_260197]
-
exprimă numai prin aceiași termeni. (2) Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie."; ... - art. 41 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 , potrivit căruia "(1) Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului, în funcție de categoria sa juridică și de autoritatea emitentă, precum și obiectul
DECIZIE nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259069_a_260398]
-
și nevoilor de comunicare, fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. ────────── I. Fonetică și ortografie Sunetele limbii turce și corespondența lor grafică Alfabetul Accentul și intonația Semnele de punctuație, despărțirea în silabe II. Lexic Minimum 200 de cuvinte, relaționate cu actele de vorbire și ariile tematice propuse III. Morfologie ● Substantivul Categoria numărului, substantive comune și proprii Sufixe de apartenență (singular și plural) ● Adjectivul Adjectivul calificativ, locul adjectivului ● Numeralul Cardinal (1-20), ordinal (1-20) ● Pronumele Personal
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. ────────── I. Fonetică și ortografie Sunetele limbii turce și corespondența lor grafică Semne diacritice: â, î Alfabetul Accentul și intonația Rolul accentului Semnele de punctuație Despărțirea în silabe Marea armonie vocalică Norme ortografice II. Lexic 200-250 cuvinte, relaționate cu actele de vorbire și ariile tematice propuse III. Morfologie ● Substantivul Substantive comune și proprii Sufixe de apartenență (singular și plural) Cazurile substantivului ● Adjectivul Locul adjectivului Gradele de comparație ● Numeralul Cardinal (20-1000) Ordinal (20-1000) ● Pronumele Personal (subiect
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. ────────── I. Fonetică și ortografie Sunetele limbii turce și corespondența lor grafică Alfabetul Grupuri consonantice Accentul și intonația Rolul accentului Semnele de punctuație Despărțirea în silabe Marea armonie vocalică Mica armonie vocalică II. Lexic 250-300 de unități lexicale (cuvinte, sintagme); relații semantice (sinonime, antonime, omonime) III. Morfologie ● Substantivul Numărul substantivelor comune și proprii Sufixe de apartenență (singular și plural) Cazurile substantivului Derivarea cu sufixe a substantivelor Compunerea substantivelor ● Adjectivul Adjectivul demonstrativ Locul adjectivului și
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate mai sus. ────────── I. Fonetică și ortografie Sunetele limbii turce și corespondența lor grafică Sonorizarea consoanelor Alfabetul Grupuri consonantice Rolul accentului Semnele de punctuație Marea armonie vocalică Mica armonie vocalică Norme ortografice II. Lexic 250-300 de unități lexicale (cuvinte, sintagme); relații semantice (sinonime, antonime, omonime) III. Morfologie ● Substantivul Substantive comune și proprii Sufixe de apartenență (singular și plural) Cazurile substantivului Derivarea cu sufixe a substantivelor Compunerea substantivelor Izafetul substantivului ● Adjectivul Adjectivul calificativ Adjectivul demonstrativ
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
pentru toți, ed. a III-a. București: Editura Academiei Române, 2001. Coteanu, I. Stilistica funcțională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj. București: Editura Academiei, 1973. Diaconescu, I. Sintaxa limbii române. București: Editura Enciclopedică,1995. Dragomirescu, A., Nicolae, A. 101 greșeli de lexic și semantică. București: Editura Humanitas, 2011. Dragomirescu, Gh. N. Dicționarul figurilor de stil. București: Editura Științifică,1995. Ducrot, O., Schaeffer, J.-M. Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului. București: Editura Babel, 1996. Guțu Romalo, V. (coord.). Gramatica limbii române (GALR
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
exprimă numai prin aceiași termeni. (2) Dacă o noțiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înțelesuri diferite, semnificația acestuia în context se stabilește prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devine obligatoriu pentru actele normative din aceeași materie." ... 45. Prin folosirea noțiunii de venit în art. 527 și 529 din Codul civil s-a intenționat corelarea cu terminologia consacrată în legislația existentă, în sensul însușirii semnificației acordate prin
DECIZIE nr. 21 din 19 octombrie 2015 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 527 alin. (2) şi art. 529 alin. (1) şi (2) din Codul civil raportate la prevederile art. 2 alin. (4) şi art. 4 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267512_a_268841]
-
nr. 260 din 21 aprilie 2010, dacă o noțiune sau un termen nu sunt consacrate sau pot avea înțelesuri diferite, semnificația acestora în context se stabilește prin actul normativ care le instituie, în cadrul dispozițiilor generale sau într-o anexă destinată lexicului respectiv, și devin obligatorii pentru actele normative din aceeași materie. În același sens, prin Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, paragraful 31, Curtea Constituțională a
DECIZIE nr. 88 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 253^1 din Codul penal din 1969 şi art. 301 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272332_a_273661]
-
proparoxitone, dar sunt foarte rare. Dicționarul uzual de occitan cuprinde între 50 000 și 60 000 de cuvinte, numărul comparabil cu franceză, dar mai se poate atinge cantități atât de mari ca 450 000, ceea ce se poate compara cu bogăția lexicului englez. Revista franceză Géo afirmă că literatura anglo-americană poate fi tradusă mai ușor în occitană decât în franceză. Lexicul este deseori foarte prolific din cauza diversității dialectale mari ale limbii. Sinonimia bogată are loc în special în domeniul agriculturii și vieții
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
comparabil cu franceză, dar mai se poate atinge cantități atât de mari ca 450 000, ceea ce se poate compara cu bogăția lexicului englez. Revista franceză Géo afirmă că literatura anglo-americană poate fi tradusă mai ușor în occitană decât în franceză. Lexicul este deseori foarte prolific din cauza diversității dialectale mari ale limbii. Sinonimia bogată are loc în special în domeniul agriculturii și vieții rurale. Posturi de radio în limba occitană
Limba occitană () [Corola-website/Science/296959_a_298288]
-
slavi, iar cea rămasă, devenită minoritară, păstrează la sudul munților Balcani o limbă cu influențe slave mai mici și apropape total lipsită de împrumuturi lexicale maghiare. La nord de Dunăre, populația romanică asimilează elementele slave și, odată cu ele, un important lexic slav, la care se adaugă ulterior și lexicul maghiar ("gând, oraș, hotar, marfă, vamă, viclean..."). Rezultatul celor două sinteze diferite a dus la formarea poporului român la nord și sud de Dunăre și în Dobrogea, precum și a poporului aromân/meglenoromân
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
sudul munților Balcani o limbă cu influențe slave mai mici și apropape total lipsită de împrumuturi lexicale maghiare. La nord de Dunăre, populația romanică asimilează elementele slave și, odată cu ele, un important lexic slav, la care se adaugă ulterior și lexicul maghiar ("gând, oraș, hotar, marfă, vamă, viclean..."). Rezultatul celor două sinteze diferite a dus la formarea poporului român la nord și sud de Dunăre și în Dobrogea, precum și a poporului aromân/meglenoromân la sudul munților Balcani. Acest proces se presupune
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
dinspre Lotru până la Căineni între anii 1886-1898) pentru construirea bisericii se pot aprecia citind memoriile sale adresate diverșilor oficiali ai statului român. Între acestea cel adresat lui George Grigore Cantacuzino(15 ianuarie 1899) fost prim ministru al României,impresionează prin lexicul de o specială expresie literară menit să-l convingă pe ministru să acorde ajutor material pentru construirea bisericii. În 1916, „în timpul războiului celui mare European”, cum scrie pe frontispiciul bisericii, aceasta a fost jefuită de armatele beligerante. S-a sfințit
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
schimb, dă dovadă de „o personalitate puternică”. Din punct de vedere geografic, etnic și istoric, reprezintă zona de extremă nordică a Transilvaniei. Cu toate acestea, este mai degrabă un fel de „arie laterală” a Maramureșului istoric, de unde a împrumutat un lexic bogat, numeroase aspecte etnografice și un repertoriu folcloric apreciabil. La toate acestea se adaugă un fapt istoric, respectiv documente ce atestă că o serie de localități lăpușene au fost întemeiate de nobili maramureșeni prin sec. al XIV-lea. Indiferent de
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
sa, axată în principal pe studierea istoriei poporului român și a culturii sale în Evul Mediu, se adresează în aceeași măsură istoricului, filologului și lingvistului. Studiile sale, ample comentarii privind probleme și fapte de limbă, se opresc în special asupra lexicului documentelor slavo-române. (Glose române într-un manuscript slavon din secolul al XVII-lea: "Un lexicon slavo-român din secolul al XVII-lea"). Contribuie la elaborarea primului regulament unic al facultăților de litere și filosofie din țară (1897). Ioan Bogdan a găsit
Ioan Bogdan () [Corola-website/Science/299889_a_301218]
-
limbii corsicane sunt "sartenais", care include Gallurais din Sardinia, taravais, corsicana din Regiunea Vico-Ajaccio, corsicana septentrională (Cap Corse si Bastia), balanin si dialectul Venaco. În mod tradițional, toate aceste dialecte se împart în două grupuri: cismontano și oltramontano. Similitudinea din lexic variază între 79 și 89%. Dialectul genovez din Bonifacio este mai aproape de cel din Bastia, cu 78% similitudine lexicală. În Pumonte, se folosește sunetul cacuminal ("quiddu" contra "quellu" - pentru aceasta, acest lucru - cismonte). O altă asemănare cu mezzogiorno, sunetul / è
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
instroromâna preferă construcția cu complement exprimat prin verb la infinitiv față de cea cu propoziție subordonată, atunci când ambele acțiuni au același subiect: "vreț âl ântrebå?" „vreți să-l întrebați?”, "mę́re lucrå" „merge să lucreze”. După Narumov 2001, 65% din lexicul de bază al istroromânei este format din cuvinte moștenite din latină, iar în lista Swadesh de 110 cuvinte, 87% sunt de această origine. Câteva sunt specifice, neexistând în română (de exemplu "cåi̭bę" „colivie”), sau au (și) un sens
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
formând verbe de aspect perfectiv/incoativ (vezi mai sus secțiunea Aspecte). Există câteva sufixe lexicale, unele de origine romanică, altele slave, care formează: Dintre toate limbile romanice orientale, istroromâna este cea mai permeabilă la influențele străine, mai ales în domeniul lexicului. Cele mai multe împrumuturi provin din croată, mai ales din dialectul čakavian, dar și din limba standard. Unele împrumuturi au format dublete cu cuvinte moștenite, apoi acestea și-au schimbat sensul. Astfel, s-a împrumutat verbul "poșni" „a începe”, iar verbul moștenit
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
nu sunt impersonale: "nu-l’ ți măncă" „nu-i e foame” (literal „nu i se mănâncă”), "la si durmea" „le era somn” (lit. „li se dormea”), "nu-ń ți duți" „nu-mi vine să mă duc” (lit. „nu mi se duce”). Lexicul meglenoromânei cuprinde unele cuvinte moștenite din substratul traco-dacic, partea sa de bază este formată în majoritate din cuvinte moștenite din latină, și se îmbogățește cu cuvinte împrumutate din limbile vecine, precum și prin formare de cuvinte pe teren propriu, mai ales
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
prin derivare. Din substrat se presupune că provin cuvinte comune cu albaneza, majoritatea existând și în celelalte idiomuri romanice de est, de exemplu "năprǫ́tcă / năprătcă" „năpârcă” și "țap", altele nu, de exemplu "daș" „miel de casă, pentru copii”. Lexicul meglenoromân moștenit din latină este mai redus decât cel din aromână, dar mai mare decât cel din istroromână. În lista Swadesh a limbii meglenoromâne de 207 cuvinte, 90,33% din acestea sunt moștenite din latină. Unele cuvinte din latină nu
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
rămas fideli Daciei carpatice, amestecați cu geto-daco-romanii lăsați în urmă de armata și oficialitatea romană în 271/272. Acest fapt ar contribui la facilitarea muncii de explicare a „tracismului" mult mai pronunțat al dialectului român septentrional (așa-numita „daco-română") în lexic, față de dialectele sudice, din Peninsula Balcanică, precum și la înțelegerea fenomenului de „romanizare" (sau „românizare", de expansiune a romanității, a elementului românofon) în teritoriile de la nord, vest și est de hotarele vremelnice ale provinciei Dacia Traiana. Prin zdrobirea lor militară și
Daci liberi () [Corola-website/Science/299454_a_300783]