3,668 matches
-
poate porni de la "neoaristotelismul" lui Gadamer sau "etica argumentării" a lui Habermas și Apel până la "etica responsabilității" a lui Hans Jonas, cât și în câmpul dezbaterii anglo-americane, unde se trece de la utilitarism la metaetică, de la neocontractualism la etica publică, de la liberalism la comunitarism, de la bioetică la etica mediului. Catalogul ideilor este pestriț, iar turistul curios s-ar putea plimba la infinit în grădina-piață a sistemelor etice. Realitatea este că astăzi se repetă, agravată în bună parte de cadrul nihilist și de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care s-au întemeiat exclusiv pe una dintre ele au eșuat. Omul în general și copilul, în particular, sunt ființe active în procesul de educație și de socializare, ceea ce face ca atât autoturismul (înțeles ca extremă a autorității), cât și liberalismul (ca extremă a libertății) să contravină naturii ființei umane. Omul, prin natura sa, cere, în același timp un minimum de repere care să-i orienteze și să-i dirijeze acțiunile, dar și un minimum de autonomie și inițiativă. Libertatea și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
copilului și influențează rezultatele fiecărei decizii educaționale. Conceptul de stil parental este utilizat în sens relațional, deoarece vizează natura și caracteristicile raporturilor familiale în cadrul cărora se realizează procesul educativ. Stilurile parentale se organizează în jurul a două axe: 1. Axa autoritate / liberalism sau constrângere / permisivitate; 2. Axa dragoste / ostilitate sau atașament / respingere. Se disting patru stiluri parentale, așezate totodată în succesiunea lor de prezentare și într-o ierarhie a eficienței și influenței pozitive: * stilul „autoritativ (e)” (de autoritate, de magistru), în care
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
un prim tip de argument este cel al legitimării politice. De aceea vom prezenta în continuare consecințele unor doctrine politice în practicile educaționale ce se presupune că sunt promovate în numele lor. Din această perspectivă cele mai interesante probleme le ridică liberalismul, social și creștin-democrația. Liberalismul, doctrină ce are ca valoare fundamentală libertatea și autodeterminarea individului, este orientată de principii ce accentuează rolul inițiativei particulare, al reducerii influenței statului în societate și augumentarea perspectivei economice până la radicalizarea ei. Social democrația, spre deosebire de liberalism
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
argument este cel al legitimării politice. De aceea vom prezenta în continuare consecințele unor doctrine politice în practicile educaționale ce se presupune că sunt promovate în numele lor. Din această perspectivă cele mai interesante probleme le ridică liberalismul, social și creștin-democrația. Liberalismul, doctrină ce are ca valoare fundamentală libertatea și autodeterminarea individului, este orientată de principii ce accentuează rolul inițiativei particulare, al reducerii influenței statului în societate și augumentarea perspectivei economice până la radicalizarea ei. Social democrația, spre deosebire de liberalism, pune accent pe relații
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
liberalismul, social și creștin-democrația. Liberalismul, doctrină ce are ca valoare fundamentală libertatea și autodeterminarea individului, este orientată de principii ce accentuează rolul inițiativei particulare, al reducerii influenței statului în societate și augumentarea perspectivei economice până la radicalizarea ei. Social democrația, spre deosebire de liberalism, pune accent pe relații reglate de stat, protecție socială și egalitatea șanselor. Creștin-democrația continuă perspectivele conservatorismului clasic prin principii cum sunt rolul valorilor tradiționale, ideea de pact social și importanța managementului local. Problema dificultății aplicării unor principii politice nu trebuie
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
tocmai l-am auzit la TV, că azi vor anunța probabil crearea unui nou partid, "liberaldemocrat" dacă am înțeles eu bine, ce să cred că ne vor aduce? Păi, se pare că au și adus! Scindarea PNL din dragoste pentru liberalism! Cred că băieții ăștia, Robocop, Ștefan cel Mare de la Suceava, Dana ejusdem farinae, ne iau de tâmpiți! A apăsat d-l Băsescu pe pedală și, hopa!, partidul! Am senzația că președintele a înghițit cu noduri "testul Tăriceanu" și a apăsat
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
de clan. N-aș putea spune că nu există un spirit al familiei puternic în Polonia sărbătorile tradiționale se petrec cu rudele apropiate -, dar există, cu siguranță, și o autonomie personală sporită, care se manifestă deja în adolescență. Dorin Popa: Liberalismul sub înrâurire protestantă și catolică... interesant! Dar selecția în universitățile poloneze este mai riguroasă decât la noi? Liviu Antonesei: Da, așa stau lucrurile cu liberalismul acolo, plus că, din același motiv, este o societate mai urbanizată decât a noastră. Când
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
cu siguranță, și o autonomie personală sporită, care se manifestă deja în adolescență. Dorin Popa: Liberalismul sub înrâurire protestantă și catolică... interesant! Dar selecția în universitățile poloneze este mai riguroasă decât la noi? Liviu Antonesei: Da, așa stau lucrurile cu liberalismul acolo, plus că, din același motiv, este o societate mai urbanizată decât a noastră. Când am fost prima oară acolo, în 1997, am fost surprins să văd că, în preajma Cracoviei, nu există practic sate sunt localități de diferite dimensiuni, dar
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
bucură mai ales de susținerea vechilor lor membri și simpatizanți și a urmașilor acestora; doar PNL pare, în aceste luni de început, să atragă grupuri de aderenți noi, mai ales din mediile urbane educate, dar istoria ulterioară, destul de accidentată, a liberalismului a provocat multe sciziuni și regrupări care nu au consolidat această tendință într-o măsură suficientă. În această situație, e relativ lesne de înțeles de ce, sub aspect programatic, cele trei partide își regăsesc în mare măsură prioritățile tradiționale din anii
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
candidatura lui Theodor Stolojan, fost prim ministru susținut de FSN în 1991-1992, de la mineriadă la alegeri, și care în 1996 fusese în fruntea Comitetului de Sprijin al candidaturii lui Iliescu, dar între timp susținea că s-ar fi convertit la liberalism. PD-ul lui Petre Roman, care provocase mereu mari disensiuni și crize în guvernarea de coaliție, ducând la neîncrederea generală, atât a cetățenilor, cât și a mediilor economice și politice internaționale, nu a acceptat nici el să-l susțină pe
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
București, 2006. STOICA Stan, Dicționarul partidelor politice din România, 1989-2004, ed. IV-a, Meronia, București, 2004. STOICA Stan, România după 1989. O istorie cronologică, Meronia, București, 2007. STOICA Valeriu, ALIGICĂ Dragoș Paul, Provocări liberale. Dialoguri despre gândirea, istoria și practica liberalismului, Humanitas, București, 2003. ȘTEFĂNESCU Domnița, Cinci ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (decembrie 1989-decembrie 1994), Mașina de Scris, București, 1995. ȘTEFĂNESCU Domnița, Doi ani din istoria României. O cronologie a evenimentelor (ianuarie 1995-ianuarie 1997), Mașina de Scris, București
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
1, Jean Baechler • Capitalismul, vol.2, Jean Baechler • Corupția politică, Robert Harris • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Libertatea academică, Viorel Rotilă • Memorandum către președintele ales, Madeleine Albright • Noua economie, Tiberiu Brăilean • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
redactor-șef. Acești tineri reprezintă, de fapt, generația care suferă datorită atitudinii și opțiunii părinților lor în perioada hitleristă. Mulți gîndesc, ca și Thomas Mann, că "anticomunismul este cea mai mare absurditate a secolului" și nu văd decît manifestarea unui liberalism nonconformist acolo unde este de fapt un terorism anarhist și subversiune. Punctul de întîlnire este Club Voltaire din Berlin, unde se întîlnesc basci, catolici irlandezi, algerieni, bengalezi, negri americani și africani proveniți din toate mișcările revoluționare ale Africii. În Franța
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
sînt satisfăcute de către guvernul german: nepedepsire, răscumpărare, eliberarea prizonierilor. Totuși, alegerile au loc în Berlinul de Vest, și chiar și cei de stînga acuză pe teroriști de a fi făcut jocul dreptei, deoarece poporul începe să se sperie de consecințele liberalismului burghez. În ziua de marți 4 martie, la miezul nopții, Peter Lorenz este eliberat în Volkspark. Membrii Mișcării din 2 iunie sînt arestați pe 9 septembrie 1975 după ce distribuiseră gratuit, în mod imprudent, bilete de autobuz și de metrou, devalizaseră
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
franceze, mass media confundă execuția și asasinatul, în dorința de a-și lăsa publicul perplex, într-un haos, în mod abil indus, de criminali și de justițiari. O dată în plus, aceeași clasă socială s-a lăsat prinsă în capcana propriului liberalism, gata să accepte orice pentru a nu risca să fie acuzată de autoritarism, bolnavă de o culpabilitate confuză în mod savant întreținută -, gata să susțină tot ce pare că poate să ofere "o aparență justificatoare conștiinței burgheze" (Jacques Ellul, Métamorphose
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
nivelul analizei, național sau internațional, de aici decurgând și diferitele perspective teoretice la îndemână. În lucrarea de față nivelul folosit va fi cel internațional. Perspectivele teoretice în acest caz sunt oferite de principalele școli de gândire în relațiile internaționale: realismul, liberalismul și constructivismul. Schițate în tabelul de mai jos, fiecare dinte acestea poate oferi o nouă perspectivă asupra problemei studiate. Pentru a exemplifică puterea de pliere a acestor perspective, va fi folosit exemplul oferit de Andrei Tsygankov 15 în analiza studiilor
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
internaționale. Sursa: Joshua S. Goldstein și Jon C. Pevehouse, Relații Internaționale, editura Polirom, Iași, 2008, p. 97, 172-175 Problematică Natura umana Cei mai importanți actori Cauzele comportamentului statului Natură sistemului internațional Realism Egoistă Statele Urmărirea rațională a interesului propriu Anarhica Liberalism Altruista Statele alături de alți actori Motivațiile psihologice ale decidenților Comunitară Constructivism Egoistă socializata Statele alături de alți actori Determinate de procesul de socializare Rezultă din cooperare Din acest exemplu reiese diversă panoplie de abordări pe care o poate lua subiectul. Adăugând
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
mult de ideile eurasianiste."34 Mai nou, prin prisma conflictului cu Georgia, perspectiva eurasianistă pare să fie validată. Față de primii ani ai tranziției când în cazul politicii externe alegerea se făcea între extreme, deschidere totală sau respingerea totală a elementelor liberalismului, strategia lui Puțin este mult mai echilibrată între urmărirea asidua a intereselor naționale și păstrarea deschisă a căilor de dialog.35 Influențele curentui eurasianist sunt destul de importante și prin prisma faptului că sunt promovate și de fostul prim-ministru și
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Strategies after the Cold War, Columbia University Press, New York, 1999; Paul Kubicek, "Russian Foreign Policy and the West", Political Science Quarterly, nr. 114, iarna 1999-2000; Allen Lynch, "The Realism of Russian's Foreign Policy", Europe-Asia Studies, nr. 53, 2001. 17 Liberalismul a fost folosit de autori precum: Neil Malcolm, Alex Pravda și Margot Light, Internal Factors în Russian Foreign Policy, Oxford University Press, Oxford, 1996, Celeste Wallander (ed.), The Sources of Russian Foreign Policy after the Cold War, Westview Press, Boulder
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
mari modele ale economiei de piață: modelul neoclasic; modelul keynesian; Modelul neoclasic: Neoclasicismul s-a născut în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea. A fost principala școală de gândire economică până la criza economică din 1929 și apariția keynesianismului. Liberalismul clasic bazat pe ideea „laissez faire, laissez passer” (adică liberul schimb și competiția economică fără obstacole) nu mai putea funcționa în perioada postbelică. Neoclasicismul a valorificat ideile economiștilor clasici: Adam Smith, David Ricardo și s-a constituit pronind de la lucrările
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Gheorghe Drăgan • Capitalismul, vol.1, Jean Baechler • Capitalismul, vol.2, Jean Baechler • Discurs istoric și tranziție, Alexandru Zub • Educația în postmodernitate, Emil Stan • Europa absentă, George Uscătesco • Evadări în lumea liberă, Adrian Marino • Experiența externă, Ștefan Borbély • Globalizarea, Tiberiu Brăilean • Liberalismul, Gabriel Mursa • Noua economie, Tiberiu Brăilean • O poliție politică: fenomenul Stasi (1989-1995), Delphine Serre • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu • Postcomunismul, Leslie Holmes • Revrăjirea lumii, Michel Maffesoli • România în secolul al XX-lea, Stephen Fischer-Galați • România și lumea
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
acestei școli de gîndire este Dany-Robert Dufour, director de program la Colegiul Internațional de Filosofie 5. Acest autor propune, completînd cărțile lui Bernard Stiegler 6, o viziune critică a producției culturale și a dereglării morale și reprezentaționale a societăților liberale. Liberalismul ar favoriza o "anomie distructivă", prin emergența unei forme de narcisism fetișizant, determinînd satisfacția pulsională prin scînteierea obiectelor de consum și a imaginilor publicitare sofisticate și primare care îl lasă pe cetățean deposedat de el însuși și golit de capacitatea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Corespunde dimensiunii ideale (model) a normei (concretizare). Ideologia (comunism, de exemplu) include același gen de tensiune între utopie și realizarea sa. Trimite și la o dorință de a justifica existentul (ideologie liberală a individului autonom și rațional). Ca alte ideologii, liberalismul se prezintă ca un program utopic și sub forme științifice (econometrie). Credința religioasă implică o alternanță destul de asemănătoare (cuvîntul lui Christos opus instituționalizării sale în Biserică). Traducerile sale profane nu scapă acestei tendințe. Imagine: aspect figurativ, iconic, materializat în calitățile
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
oricăror tipuri conflictuale de relaționare între indivizi, pături sociale și între clasa conducătorilor și clasa celor conduși. Indiferent de orientările politico-ideologice, majoritatea aspirațiilor fundamentale ale modernității timpurii sunt împărtășite astăzi de construcțiile teoretice care ne conturează opțiunile politico-sociale: socialismul, social-democrația, liberalismul, neoliberalismul, conservatorismul, ecologismul. În consecință, este improbabil ca această problematică vastă să devină desuetă prea curând. Pe de o parte, visul "ingineriei sociale" nu pare să dispară, câtă vreme societatea caută să se comporte ca un organism autonom pe care
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]