32,151 matches
-
emiterea, menținerea, modificarea, limitarea, suspendarea sau revocarea atestatelor de membru al echipajului de cabină) [Regulamentul (CE) nr. 216/2008, Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, Regulamentul (UE) nr. 290/2012 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1178/2011]. Certificate medicale pentru piloți (emiterea, menținerea, modificarea, limitarea, suspendarea sau revocarea) [Regulamentul (CE) nr. 216/2008, Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, Regulamentul (UE) nr. 290/2012 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1178/2011]. Certificarea examinatorilor aeromedicali și condițiile în care medicii generaliști pot acționa în calitate de examinatori aeromedicali [Regulamentul (CE
ACORD din 12 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/263683]
-
nr. 1178/2011]. Evaluarea aeromedicală periodică a membrilor echipajului de cabină — calificarea persoanelor responsabile cu această evaluare [Regulamentul (CE) nr. 216/2008, Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, Regulamentul (UE) nr. 290/2012 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1178/2011]. Condiții privind emiterea, menținerea, modificarea, limitarea, suspendarea sau revocarea certificatelor organizațiilor de pregătire a piloților [Regulamentul (CE) nr. 216/2008, Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, Regulamentul (UE) nr. 290/2012 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1178/2011]. Condiții privind emiterea, menținerea, modificarea, limitarea, suspendarea sau revocarea certificatelor centrelor aeromedicale
ACORD din 12 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/263683]
-
1178/2011]. Condiții privind emiterea, menținerea, modificarea, limitarea, suspendarea sau revocarea certificatelor organizațiilor de pregătire a piloților [Regulamentul (CE) nr. 216/2008, Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, Regulamentul (UE) nr. 290/2012 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1178/2011]. Condiții privind emiterea, menținerea, modificarea, limitarea, suspendarea sau revocarea certificatelor centrelor aeromedicale implicate în calificarea și evaluarea aeromedicală a personalului aeronautic civil navigant [Regulamentul (CE) nr. 216/2008, Regulamentul (UE) nr. 1178/2011, Regulamentul (UE) nr. 290/2012 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1178/2011]. Certificarea simulatoarelor de zbor
ACORD din 12 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/263683]
-
în forma dată de Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, arată că, în temeiul Legii nr. 268/2001, legiuitorul a optat pentru reglementarea noțiunii de „active“ de o manieră foarte cuprinzătoare, consacrându-i acesteia o sferă largă de cuprindere și neinstituindu-i nicio limitare, pe când, prin pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 și art. 77^1 din Normele metodologice, s-a limitat această sferă a noțiunii de active numai la cele enumerate la lit. a), b), d) și f) ale art. 77^1 din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
din Normele metodologice, pe baza unei operațiuni nelegale având în vedere principiul ierarhiei și forței juridice a actelor normative. Așadar, din observarea art. 77^1 din Normele metodologice (modificat prin pct. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009), rezultă fără niciun dubiu limitarea sferei noțiunii de „active“ numai la cele enumerate la lit. a), b), d) și f) ale art. 77^1 din Normele metodologice. Elementul central al acestei nelegalități îl reprezintă mai ales abrogarea lit. e) a art. 77^1 din Normele metodologice, întrucât
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
art. 77^1 din Normele metodologice un caracter exemplificativ, ajungându-se astfel ca, prin efectul abrogării respective, enumerarea din cadrul art. 77^1 din Normele metodologice să dobândească un caracter limitativ, aflându-ne, în aceste condiții, în prezența unei operațiuni nelegale de limitare a sferei noțiunii de active consacrate prin art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001 numai la cele enumerate la lit. a), b), d) și f) ale art. 77^1 din Normele metodologice. În baza acestor argumente, rezultă că își găsesc
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
un act normativ interpretativ de același nivel cu actul vizat, prin dispoziții interpretative cuprinse într-un nou act normativ sau prin modificarea dispozițiilor al căror sens trebuie clarificat și, în toate cazurile, cu respectarea drepturilor câștigate. Astfel, se constată că limitarea impusă prin art. 77^1 lit. d) teza finală din Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, astfel cum a fost modificat prin pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009, la concesionarea directă exclusiv a terenurilor cu destinație agricolă din incintă, aferente activului, este
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
la care se referea lit. c) ar putea fi încadrate în completarea făcută prin pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 859/2009 la lit. d), care prevede generic concesionarea terenurilor cu destinație agricolă, însă lit. d) a operat din nou o limitare, impunând condiția ca terenurile să fie în incintă, iar Curtea a arătat deja faptul că aceasta este nelegală. Pentru aceste motive, Curtea arată că simpla abrogare a lit. c) nu ar fi fost nelegală dacă la lit. d) nu s-
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
77^1. În acest sens, Curtea arată că modificările aduse art. 77^1 prin pct. 3, 4 și 5 dinHotărârea Guvernului nr. 859/2009, interpretate sistematic, impun două condiții suplimentare față de cele stabilite de legea în aplicarea căreia au fost adoptate, respectiv limitarea noțiunii de active la cele enumerate de lit. a), b), d) și f) și limitarea dreptului de concesionare la terenurile cu destinație agricolă care sunt în incinta acestor active cumpărate de investitori. Acestea sunt însă nelegale, fiind adoptate cu nerespectarea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
și 5 dinHotărârea Guvernului nr. 859/2009, interpretate sistematic, impun două condiții suplimentare față de cele stabilite de legea în aplicarea căreia au fost adoptate, respectiv limitarea noțiunii de active la cele enumerate de lit. a), b), d) și f) și limitarea dreptului de concesionare la terenurile cu destinație agricolă care sunt în incinta acestor active cumpărate de investitori. Acestea sunt însă nelegale, fiind adoptate cu nerespectarea acelorași norme de tehnică legislativă care impun ca actele cu forță juridică inferioară să nu
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
fost modificat prin pct. 3, 4 și 5 dinHotărârea Guvernului nr. 859/2009, vătămarea produsă reclamantei prin acestea fiind deja înlăturată prin anularea modificării lit. d) și a abrogării lit. c) din art. 77^1. Astfel, condițiile suplimentare impuse de acestea, respectiv limitarea noțiunii de active la cele enumerate de lit. a), b), d) și f) și limitarea dreptului de concesionare la terenurile cu destinație agricolă care sunt în incinta acestor active cumpărate de investitori, au fost deja înlăturate de instanță prin soluția
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
prin acestea fiind deja înlăturată prin anularea modificării lit. d) și a abrogării lit. c) din art. 77^1. Astfel, condițiile suplimentare impuse de acestea, respectiv limitarea noțiunii de active la cele enumerate de lit. a), b), d) și f) și limitarea dreptului de concesionare la terenurile cu destinație agricolă care sunt în incinta acestor active cumpărate de investitori, au fost deja înlăturate de instanță prin soluția dispusă, reclamanta realizându-și integral interesul urmărit prin acțiunea formulată. Pentru toate aceste motive, în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
și art. 376 alin. (3) din același cod]. ... 13. Așa fiind, prevederile legale criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece partea interesată beneficiază de garanțiile dreptului la un proces echitabil, sens în care eventualele dificultăți cauzate apărării prin limitarea drepturilor sunt suficient contrabalansate de procedurile urmate de autoritățile judiciare, putând susține în fața instanței de judecată toate apărările necesare în condiții de contradictorialitate cu acuzarea. ... 14. Totodată, nu este încălcat nici principiul egalității, câtă vreme dispozițiile art. 172 alin.
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
Codul de procedură penală]. Așa fiind, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece partea interesată beneficiază de garanțiile dreptului la un proces echitabil, sens în care eventualele dificultăți cauzate apărării prin limitarea drepturilor sunt suficient contrabalansate de procedurile urmate de autoritățile judiciare, putând susține în fața instanței de judecată toate apărările necesare în condiții de contradictorialitate cu acuzarea. În concluzie, Curtea a constatat că împrejurarea că nu este obligatorie efectuarea unei expertize
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
și condiții a căror respectare este indisolubil legată de actul de justiție. Cu alte cuvinte, ceea ce prevalează, din perspectiva raportării la menirea instanțelor judecătorești, este faptul ca aspectele conflictuale deduse judecății să fie dezlegate de o instanță judecătorească. Singurele limitări ale plenitudinii de jurisdicție a instanțelor judecătorești sunt reprezentate de competența acordată Curții Constituționale conform art. 146 din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 302 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
fază distinctă de parcurs a procesului penal posibilitatea invocării excepțiilor referitoare la competența instanței, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor sau legalitatea actelor efectuate de organul de urmărire penală, fază în care nu se stabilește vinovăția sau nevinovăția inculpatului. Consecința acestei limitări temporale este faptul că, după începerea judecății, nu mai este posibilă restituirea cauzei la procuror, scopul reglementării fiind acela al asigurării soluționării cu celeritate a cauzelor penale. ... 19. Totodată, Curtea a reținut că instituția procesuală a camerei preliminare nu aparține
DECIZIA nr. 526 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264649]
-
prezentei strategii este de a ne asigura că toate persoanele vârstnice din România pot trăi cu demnitate și își pot menține calitatea vieții, autonomia și posibilitatea de alegere, indiferent de starea lor funcțională, și de a reduce perioadele trăite cu limitări funcționale și capacitatea intrinsecă la vârste înaintate. Pentru a realiza această viziune, strategia urmărește, prin atingerea obiectivelor consolidarea și dezvoltarea unui sistem de îngrijire pe termen lung care să asigure accesul la servicii de îngrijire pe termen lung de calitate
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
sunt diferite: serviciile de recuperare/reabilitare pentru persoanele în vârstă se referă, în special, la menținerea sau recuperarea autonomiei funcționale pentru a limita situația de dependență de realizarea ABVZ și AIVZ, în timp ce recuperarea/reabilitarea persoanei cu handicap are, pe lângă limitarea situației de dependență, asigurarea autonomiei funcționale necesare pentru o viață activă, inclusiv integrarea pe piața muncii. Ca urmare a reglementărilor multiple și necoordonate, există o mulțime de suprapuneri și inechități în ceea ce privește sistemul de servicii sociale, inclusiv serviciile
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
vârstă 65-79 de ani, aproximativ 21,7 la sută au raportat cel puțin o nevoie de îngrijire minoră, în grupa de vârstă 80+, 64,3 la sută au raportat nevoi. În grupa de vârstă 65-79 de ani, 78,3 % nu au raportat nicio limitare în ceea ce privește ABVZ-urile sau AIVZ-urile în 2019. Aproximativ una din douăzeci de persoane din această grupă de vârstă a raportat o nevoie de îngrijire minoră (4,6 %), în timp ce mai mult de una din zece persoane
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani și a celor care locuiesc fie în gospodării individuale, fie în gospodării formate din trei sau mai multe persoane. În rândul persoanelor în vârstă cu nevoi minore de îngrijire, cele mai frecvente limitări sunt incapacitatea de a face cumpărături, de a ieși din casă în mod independent pentru a accesa servicii de transport și de a folosi o hartă pentru a se deplasa într-un loc necunoscut. Aproximativ una din șase persoane vârstnice
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
de a folosi o hartă pentru a se deplasa într-un loc necunoscut. Aproximativ una din șase persoane vârstnice din România raportează o nevoie majoră de îngrijire. Aceasta a fost definită în setul de date SHARE ca fiind exact o limitare ABVZ sau mai mult de o limitare AIVZ. În rezultatele ambelor sondaje, 42,2% dintre persoanele cu nevoi majore de îngrijire îndeplinesc criteriul AIVZ, în timp ce aproximativ aceeași cantitate de persoane îndeplinesc criteriul ABVZ (38,7%), iar aproximativ una din cinci
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
se deplasa într-un loc necunoscut. Aproximativ una din șase persoane vârstnice din România raportează o nevoie majoră de îngrijire. Aceasta a fost definită în setul de date SHARE ca fiind exact o limitare ABVZ sau mai mult de o limitare AIVZ. În rezultatele ambelor sondaje, 42,2% dintre persoanele cu nevoi majore de îngrijire îndeplinesc criteriul AIVZ, în timp ce aproximativ aceeași cantitate de persoane îndeplinesc criteriul ABVZ (38,7%), iar aproximativ una din cinci persoane din această categorie îndeplinește ambele criterii
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
mai frecvente AIVZ, în timp ce urcatul/coborâtul din pat și îmbrăcatul independent sunt cele mai frecvente ABVZ. Pentru a corela datele SHARE cu grila de evaluare a nevoilor de îngrijire din România, respondenții care au raportat două sau mai multe limitări în ABVZ au fost considerați ca având o nevoie severă de îngrijire. Aproximativ una din nouă persoane vârstnice din România are o nevoie severă de îngrijire (11,2%), ceea ce face ca aceasta să fie a doua cea mai răspândită categorie
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
îngrijire tind să fie ușor mai frecvente în rândul femeilor, al locuitorilor din mediul rural și al celor care locuiesc singuri sau în gospodării cu trei sau mai mulți membri. Persoanele vârstnice cu nevoi severe de îngrijire suferă de diverse limitări, mai mult de patru din cinci persoane fiind incapabile să efectueze activități precum lucrul în casă sau în grădină, să cumpere alimente, să se ridice/coboare din pat și să se îmbrace singure. Figura 6 arată că șase din cele nouă
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]
-
mai mult de patru din cinci persoane fiind incapabile să efectueze activități precum lucrul în casă sau în grădină, să cumpere alimente, să se ridice/coboare din pat și să se îmbrace singure. Figura 6 arată că șase din cele nouă limitări AIVZ și cinci din cele șase limitări ABVZ afectează fiecare mai mult de jumătate din populația cu nevoi severe de îngrijire. Cele mai răspândite limitări sunt restricțiile în ceea ce privește capacitatea de a face lucrări în casă sau în
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 14 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263601]