4,823 matches
-
Eliminând orice posibilă raportare biografică în receptarea textului, critica autohtonă păstrează o voce conservatoare, reținându-se de la trasarea unei viziuni necanonice și neconforme cu așteptările obișnuite ale domeniului său. Propensiunea spre un nou fir interpretativ, impus de domenii precum estetica, retorica, lingvistica, filosofia sau psihologia este respinsă de la bun început, ca rezultat al asocierii muncii critice cu rigoarea și cu conservatorismul, impus de studii de istorie literară și de dicționare de literatură. Considerat suficient privirii critice, cadrul strâmt al textului literar devine
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
păstrând fundamentul și intervenind doar în câteva elemente de structură. În acest sens, avem în vizor deconstrucția ca reconstrucție sau ca reconsiderare a texului, printr-o analiză mai profundă a acestuia. Și, cum poetica este intim legată de orientările din lingvistică, "atât sub aspect metodologic, cât și sub aspect doctrinar"1, considerăm absolut legitim și necesar să îmbinăm analiza de ordin stilistic,cu cea de ordin lingvistic, având la bază considerentul că aceasta din urmă, în concretețea sa, poate oferi "coordonatele
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
plus, cum anii în care nu mi se permitea să intru la facultate mi i-am petrecut citind literatură, în mod paradoxal, în facultate nu m-a atras atât istoria sau teoria literaturii care îmi erau cunoscute, ci cursurile de lingvistică, de istoria limbii, de dialectologie, care erau un domeniu nou, chiar dacă părea mai arid, și de pe urma cărora am rămas cu pasiunea pentru etimologii, privite ca un fel de romane, fascinante cel mai adesea, ale cuvintelor. A.-I. P.: Stimată doamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Blaga, Lucian, Geneza metaforei și sensul culturii, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969. Blanchot, Michele, Spațiul literar, București, Editura Univers, 1980. Blandiana, Ana, Scriitorul român între opoziție și rezistență, în "Revista 22", nr. 21 (1991). Boc, Oana, Textualitatea literară și lingvistica integrală, O abordare funcțional tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2007. Boldea, Iulian, Ana Blandiana. Revelațiile poeziei, în "Revista Limba Română", nr. 7-8, anul XX (2010). Boldea, Iulian, Canonul literar. Limite și ierarhii, disponibil
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Eminescu, 1977. Dascălu, Crișu, Dialectica limbajului poetic, Timișoara, Editura Facla, 1986. David, Emilia, Modernitatea pe toate fețele, în "Observator cultural", 12 (2000). DEI = ***, Dicționarul enciclopedic ilustrat, București, Editura Cartier, 1999. DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. Deciu, Andreea, Deconstructivismul un nod de legătură, în "România literară", nr. 16 (2001). Derrida, Jacques, Limited Inc., Northwestern University Press, 1988. Derrida, Jacques, Acts of Literature, Edited by Derek Attridge, Routledge, New York, 1992
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Editura Saeculum I. O., 2000. Miller, J. Hillis, Etica lecturii, București, Editura Art, 2007. Munteanu, Ștefan, Stil și expresivitate poetică, București, Editura Științifică, 1972. Munteanu, Ștefan, Introducere în stilistica operei literare, Timișoara, Editura de Vest, 1995. Munteanu, Ștefan, Studii de lingvistică și stilistică, Pitești, Editura Pygmalion, 1997. Munteanu, Ștefan, Lingvistică și stilistică, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005. Nedelcu, Carmen, Dicționar de termeni literari, București, Editura All, 2007. Negruț, Dan, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
rătăcirilor, un fel de faruri luminoase, de geamanduri vizibile din orice parte a literaturii ne-am situa. E un studiu care se vrea interdisciplinar, după spusele autoarei din Argument. Sunt adunate arhitectural și filtrate obsesiv, uneori, opinii din domeniul filosofiei, lingvisticii, literaturii, istoriei și criticii literare. Alina-Iuliana Popescu se oprește permanent din interpretare pentru a(-și) explica un termen, pentru a-l relua întru înțelegere, în numele unei participări active la parteneriatul scriitor-cititor. Curiozitatea debordantă și interesul în a nu lăsa neelucidate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Barbu și Zaharia Stancu, într-o sferă a literaturii de tranziție, în timp ce era un fapt evident că, prin intermediul literaturii lor, discursul oficial comunist își propaga ideologia, anulând, prin instrumentalizarea discursului literar, valoarea estetică a acestuia". 40Oana Boc, Textualitatea literară și lingvistica integrală, O abordare funcțional tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire, Cluj-Napoca, Editura Clusium, 2007, p. 17. "Vezi poetica structuralistă, poetica generativă, poetica ilocuționară etc." 41Nicolae Manolescu, Despre poezie, Brașov, Editura Aula, 2002, p. 9. 42Crișu Dascălu, Dialectica
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poetica generativă, poetica ilocuționară etc." 41Nicolae Manolescu, Despre poezie, Brașov, Editura Aula, 2002, p. 9. 42Crișu Dascălu, Dialectica limbajului poetic, Timișoara, Editura Facla, 1986, p. 18. 43Ibidem, p. 19. 44Cf. DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", București, Editura Univers Enciclopedic, 1998, "TEXT, texte, s. n. 1. Ceea ce este exprimat în scris; cuprinsul unei opere literare sau științifice, al unui discurs, al unei legi etc. ♦ Fragment, parte dintr-o scriere". 45Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 49
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Bondor, Deconstrucția ca strategie de interpretare. Nitezsche în lectura lui John Sallis, în "Hermeneia revistă de studii și cercetări hermeneutice", Iași, Editura Fundației Academice AXIS, nr. 4 (2004), p. 61. 48DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. 49Ibidem, p. 9. 50Ibidem, p. 10: "Conștientă că nu poate crea ex nihilo un limbaj nou, deconstrucția se resemnează să împrumute numele vechilor concepte metafizice, dar fără a le respecta sensul, conform normelor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și, în același timp, exponent marcant al grupului de cercetare HUM-602 ("Limbaj și gîndire: analiza relațiilor de semnificare în lexic și în operele literare"), fondat de Junta de Andalucía, în colaborare cu Universitatea din Almería". Jesús Gerardo Martínez del Castillo, Lingvistica rostirii logosul semantic și logosul apofantic, Ediție, traducere și cuvând înainte de Cristian Pașcalău, Cluj-Napoca, Editura Scriptor și Argonaut, 2011, p. 11, Cuvânt înainte. 130Ibidem, p. 11. 131Ibidem, p. 67. 132 Ibidem, p. 67. 133Luiza Bratu, op. cit., p. 54. 134Dumitru Micu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
http://ro.wikipedia.org/wiki/ Rom%C3%A2nia comunist%C4%83/accesat iunie 2011. 209 Vezi Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din România, Raport Final, București, 2006, p. 9. 210 DEX 1998 = Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", București, Editura Univers Enciclopedic, 1998. 211 NoDex = Noul dicționar explicativ al limbii române, București, Editura Litera Internațional, 2002. 212 Vezi sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Comunism/accesat iunie 2011. 213 Vezi Hannah Arendt, The Origins of Totalitarianism
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
8, nr. 21, 25 mai 1973, p. 5. SOROHAN Elvira. Structuri folclorice în versurile lui Dosoftei. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Secțiunea 3 f. Literatură, 23, 1977, p. 27-32. Discuții. În: Anuar de lingvistică și istorie literară, 27, 1979-1980, p. 317-319. Colocviul Dicționarele literare și locul lor în cadrul culturii românești contemporane: Ion Istrate, Elvira Sorohan (p. 318), Al. Andriescu, Adrian Marino, Eugen Tudoran, Maria Platon, I.C. Chițimia, Nicolae Crețu, Dan Mănucă. SOROHAN, Elvira. Atmosferă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Convorbiri literare, 147, mai 2013, nr. 5, p. 57-60. Despre Vlad Țepeș. SOROHAN, Elvira. Cum și ce comunică literatura? În: Convorbiri literare, 147, iun. 2013, nr. 6, p. 16-19. SOROHAN, Elvira. G. Ivănescu și retorica polemicii academice. În: Anuar de lingvistică și istorie literară, 53, 2013, p. 363-369. SOROHAN, Elvira. Jurnalul epistolar al Ecaterinei Bălăcioiu Lovinescu. În: Convorbiri literare, 147, mart. 2013, nr. 3, p. 21-24. Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu. Scrisori către Monica: vol. 1 (1947-1951). București: Humanitas, 2012. SOROHAN, Elvira. Mecanismul psiho-spiritual
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din Bietul Ioanide al lui Călinescu. Și atunci, cu bagajul dobândit de la profesorul Ciopraga, am fost capabilă să înțeleg mai ușor, fără să fiu nevoită să recurg mereu la dicționar. A fost un câștig. E.M.: Cât privește acum componenta prioritar lingvistică a parcursului nostru studențesc.... E.S.: Cu domnul Gavril Istrate am făcut Istoria limbii române literare... E.M.: Pe Gheorghe Ivănescu nu l-ați prins. E.S.: Nu, nu, nu mai era la Iași, era pe atunci la Timișoara sau la Craiova... Auzisem
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
făcut Istoria limbii române literare... E.M.: Pe Gheorghe Ivănescu nu l-ați prins. E.S.: Nu, nu, nu mai era la Iași, era pe atunci la Timișoara sau la Craiova... Auzisem însă despre el. În rest, ne plăcea mult cursul de lingvistică romanică al profesorului Ștefan Cuciureanu, care era și ceea ce se numește un profesor simpatic. Era și italienist, ne plimba și prin cultura italiană, dar dincolo de știința lui de carte extraordinară, era un personaj original. La partea de lingvistică am apreciat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cursul de lingvistică romanică al profesorului Ștefan Cuciureanu, care era și ceea ce se numește un profesor simpatic. Era și italienist, ne plimba și prin cultura italiană, dar dincolo de știința lui de carte extraordinară, era un personaj original. La partea de lingvistică am apreciat cursul de Istoria limbii române al profesorului Vasile Arvinte, iar cu doamna Teodorescu am făcut și seminarii și cursuri de gramatică. Era persoana pe care noi o consideram cea mai inteligentă, distinsă, cu maniere, elegantă în fond și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
3] expresivă, atribute concretizate prin Bb. variația lingvistică (diatopică, diastratică și diafazică). În cele ce urmează, vom folosi, așadar, aceste repere pentru a analiza discursul lui Vasile Voiculescu în cele două opere anunțate anterior, ca un demers, în fond, de lingvistică a textului (am aplicat această grilă pentru analiza spațiilor pragmatico-discursive ale generării proverbelor și zicătorilor în viziunea lui I.L. Caragiale, în studiul nostru citat anterior). 1. Discursul voiculescian în prima ipostază: tehnicianul predicator 1.0. Pentru un "contract de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
stabilească o interînțelegere, totul într-o anumită situație de comunicare (cf. Dumistrăcel 2006: 35-36). Din această perspectivă, în cadrul SPD urmărite, poate fi evaluată terminologia medico-farmaceutică în cele două texte ale scriitorului Vasile Voiculescu în ceea ce privește performanța comunicativă, ca un demers de lingvistică a textului. 3.2. Ca justificare (și scuză!) pentru producerea acestui fastidios text, atât de îndepărtat de obiective ale rafinatelor exegeze asupra poeticului voiculescian și atât de diferit, în fond, de acestea, ca rezultate ale cunoașterii, reluăm câteva puncte de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Am considerat că, la fel ca și pentru studii de istorie a limbii române literare, și pentru exegeze asupra beletristicii poate deveni un criteriu de analiză preocuparea pentru problema, complexă, a comunicării, prin considerarea SPD, ceea ce ar însemna orientarea spre lingvistica textului (coșeriană), cu raportare la pragmatica lingvistică, ținând seama de paralelismul "lingvistica textului" "pragmatică lingvistică", confruntate, original, de Brigitte Schlieben-Lange. Urmărind evoluția obiectului de studiu și elementele de analiză ale celor două abordări ale discursurilor, autoarea ajunge la concluzia că
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pentru studii de istorie a limbii române literare, și pentru exegeze asupra beletristicii poate deveni un criteriu de analiză preocuparea pentru problema, complexă, a comunicării, prin considerarea SPD, ceea ce ar însemna orientarea spre lingvistica textului (coșeriană), cu raportare la pragmatica lingvistică, ținând seama de paralelismul "lingvistica textului" "pragmatică lingvistică", confruntate, original, de Brigitte Schlieben-Lange. Urmărind evoluția obiectului de studiu și elementele de analiză ale celor două abordări ale discursurilor, autoarea ajunge la concluzia că ambele domenii conduc, pe căi comparabile, alternativ
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
limbii române literare, și pentru exegeze asupra beletristicii poate deveni un criteriu de analiză preocuparea pentru problema, complexă, a comunicării, prin considerarea SPD, ceea ce ar însemna orientarea spre lingvistica textului (coșeriană), cu raportare la pragmatica lingvistică, ținând seama de paralelismul "lingvistica textului" "pragmatică lingvistică", confruntate, original, de Brigitte Schlieben-Lange. Urmărind evoluția obiectului de studiu și elementele de analiză ale celor două abordări ale discursurilor, autoarea ajunge la concluzia că ambele domenii conduc, pe căi comparabile, alternativ, spre aceeași finalitate: "jocul de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și pentru exegeze asupra beletristicii poate deveni un criteriu de analiză preocuparea pentru problema, complexă, a comunicării, prin considerarea SPD, ceea ce ar însemna orientarea spre lingvistica textului (coșeriană), cu raportare la pragmatica lingvistică, ținând seama de paralelismul "lingvistica textului" "pragmatică lingvistică", confruntate, original, de Brigitte Schlieben-Lange. Urmărind evoluția obiectului de studiu și elementele de analiză ale celor două abordări ale discursurilor, autoarea ajunge la concluzia că ambele domenii conduc, pe căi comparabile, alternativ, spre aceeași finalitate: "jocul de acțiune comunicativă". Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
evoluția obiectului de studiu și elementele de analiză ale celor două abordări ale discursurilor, autoarea ajunge la concluzia că ambele domenii conduc, pe căi comparabile, alternativ, spre aceeași finalitate: "jocul de acțiune comunicativă". Aceasta deoarece, conform studiului citat, dacă în lingvistica textului se pornește de la text și se ajunge la evaluarea acțiunii comunicative, pragmatica lingvistică pornește de la acțiunea comunicativă și ajunge la evaluarea... textului, căile diferite ducând la așa-numitul "kommunicatives Handlungsspiel" (Schlieben-Lange 1975: 117, Abbildung 13). 3.3. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
autoarea ajunge la concluzia că ambele domenii conduc, pe căi comparabile, alternativ, spre aceeași finalitate: "jocul de acțiune comunicativă". Aceasta deoarece, conform studiului citat, dacă în lingvistica textului se pornește de la text și se ajunge la evaluarea acțiunii comunicative, pragmatica lingvistică pornește de la acțiunea comunicativă și ajunge la evaluarea... textului, căile diferite ducând la așa-numitul "kommunicatives Handlungsspiel" (Schlieben-Lange 1975: 117, Abbildung 13). 3.3. În sfârșit, nu credem că este exagerat să considerăm că, față de atenția deosebită din manuale pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]