5,029 matches
-
mentalităților În reprezentările hăneștenilor, comparațiile dintre satul și așezările rurale din statele europene au ca numitor comun decalajele existente. Fie că vorbim despre infrastructură, despre tradiții sau despre economie, Hănești este perdant la toate capitolele. Mai mult, o parte dintre localnici cred că astfel de comparații sunt nepotrivite, localitatea fiind departe chiar de alte zone ale Moldovei. Astfel, Hănești se înscrie în tipul de sat foarte sărac, departe de lumea civilizată, fiind identificate chiar și granițe cu zonele învecinate din Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în Moldova. La noi, în Moldova, discutăm, dar ca să ieșim la muncă, mai greu” (femeie, 47 de ani). Opiniile cu privire la diferențele dintre Hănești și satele din țările europene se nuanțează în funcție de gradul de informare și de nivelul de educație al localnicilor. Cei care nu au fost nici odată în afara țării fac trimitere la starea proastă a infrastructurii („Hănești nu este european. De ce să spunem că este european dacă glodul e până la genunchi? Deloc nu e european. Dacă mergi cu o mașină
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
unei identități a hăneștenilor, decât de generarea unor surse de dezvoltare turistică. Zona este lipsită de oportunități reale, iar poziția geografică și distanța mare față de principalele trasee rutiere sunt dezavantaje care reduc potențialul de dezvoltare al Hăneștiului. Lipsiți de perspectivă, localnicilor și autorităților nu le rămâne decât să spere la includerea localității într-un plan regional de dezvoltare. În așteptarea fondurilor, fie de la bugetul județului, de cel de stat sau de la Uniunea Europeană, viața în Hănești își urmează cursul firesc dictat de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în Câmpia Turzii (venind dinspre București, după o călătorie de 8 ore), urma de fiecare dată vânarea unor posibile mașini de ocazie: întâi pentru a ajunge în Luduș, iar de acolo, pentru a ajunge în satul Ațintiș. Intrând în vorbă cu localnicii, am descoperit existența unui autobuz care trecea o dată pe zi prin cele două trasee vizate de noi. Raritatea trecerii lui era însă problema. Ajungând la ora 14,30 în Câmpia Turzii, nu am reușit să prindem acest autobuz în nici una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
venit redus din pământ și creșterea animalelor, trai greu, venituri mici, femei care plâng duminica în timpul slujbei de la biserică, peisaje frumoase, oameni bătrâni și sfătoși, bucuroși de oaspeți de la București. Comuna Ațântiș - diversitate etnică și religioasă Satul unde, spre mirarea localnicilor, a poposit studiul nostru, este centru de comună pentru Ațântiș, din care mai fac parte alte patru sate: Cecalaca, Iștihaza, Botez și Sâniacob. Comuna se află în vestul județului Mureș, fiind formată din 244 de gospodării (Recensământul populației și locuințelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
3. Pășunea satului. Gospodăriile se pierd în pădurea de pe coama dealului Ocupații neagricole în Ațintiș După unele aproximări, numărul sătenilor salariați, inclusiv navetiști ar fi de aproximativ 60-70 de persoane. O mică statistică întocmită de noi după informațiile furnizate de către localnici și autoritățile satului indică o relativă diversitate a angajatorilor (tabelul 4). Tabelul 4. Salariații din Ațintiș, în funcție de angajator primărie și poliție (secretara, femeia de serviciu, primarul, casierul, șeful de post etc.) 18 poștă 1 Cooperativă 1 Privatizați (magazine și baruri
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
muncă benevolă pentru bunurile publice, dar aceasta este la un nivel redus față de ceea ce își doresc autoritățile, care vorbesc despre neimplicarea sătenilor. De asemenea, oamenii obișnuiesc să se ajute între ei încă, dar mai puțin decât înainte de 1989, după cum afirmă localnicii. Din interviuri reiese ideea că oamenii acționează, mai mult în prezent decât în trecut, pentru un câștig personal de natură materială sau de altă natură, și mai puțin dezinteresat. Traiul greu și propriile probleme îi fac pe oameni să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
faci ceva... Dacă faci, de ce faci... Dacă nu faci, de ce nu faci? Eu am încercat să fac o farmacie, dar nu mi-a probat-o consiliul local” (întreprinzător particular). Una dintre instituțiile necesare în sat este căminul cultural. Mulți dintre localnici au menționat lipsa acestuia și nevoia construcției sale. Căminul cultural este perceput ca un loc de strângere a tinerilor, de organizare a unor evenimente precum nunțile, botezurile, pomenile, care acum se țin la barul din Ațintiș sau în restaurantele din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Spirit comunitar Viața comunitară a Zerindului este una foarte bogată. Oamenii se adună frecvent și discută problemele comunității și participă activ la rezolvarea problemelor localității în care trăiesc. În plus, interesul comun primează în fața intereselor personale și a patimilor politice, localnicii participând la ședințele mai multor filiale locale de partid. În general, acestea sunt văzute nu ca ședințe de partid, ci ca oportunități de discutare a problemelor comunitare și de găsire a unor soluții. Viața comunitară a Zerindului se oglindește în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
văzute nu ca ședințe de partid, ci ca oportunități de discutare a problemelor comunitare și de găsire a unor soluții. Viața comunitară a Zerindului se oglindește în numărul mare de inițiative comune, în proiectele de dezvoltare, precum și interacțiunea cotidiană dintre localnici. Proiecte de dezvoltare comunitară Sunt câteva proiecte inițiate de primăria Zerind cu finanțare guvernamentală sau externă (o organizație nonprofit din Franța) care sunt bine cunoscute de către săteni. Drumul comunal dintre Zerind și Iermata Neagră care este în construcție în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
iar unii dintre ei au renunțat la a mai crește animale în propria gospodărie. Este un sat modern pentru că mulți dintre locuitorii săi sunt salariați (la Ploiești sau la Mizil), lucrând în industrie și servicii, cu alte cuvinte, în afara agriculturii. Localnicii din Tomșani au experiența migrației și a navetismului care îi apropie și mai mult de modernitate. Este adevărat că tipul de activități economice practicate în comună este mai degrabă unul agricol, însă, dacă luăm în considerare sursele de venit, vom
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este relativ restrânsă, cu prețuri puțin peste media din sat. Este locul unde se găsesc și băuturi alcoolice mai scumpe (vodcă superioară și whisky). Magazinul de lângă bar poate fi descris în câteva cuvinte astfel: magazin mic, deschis demult, apreciat de localnici ca având toate produsele (de la alimente la haine, feronerie și diverse obiecte casnice). Datorită spațiului restrâns, magazinul nu poate oferi decât un produs, maxim două pentru fiecare gamă. Prețurile sunt accesibile, firești pentru un magazin de sat. Magazinul nou (spre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
brutărie în sat, pâinea este adusă de o firmă de la Făget, iar la sfârșit de săptămână nu se găsește în nici unul dintre magazinele menționate. Sectoare de activitate și forța de muncă existentă Percepția celor intervievați, este relativ diferită în ceea ce privește ocuparea localnicilor în alte sectoare de activitate decât cel agricol. Totuși, cifra enunțată se învârte în jurul a 20-25 de angajați (primăria are în evidențe, după ultimul recensământ, 64 de angajați), persoane care câștigă bani cu regularitate din alte activități decât cele agricole
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
înțeles bine... Lumea în sat îi cu reținere... Îi afacerea lu’ primaru’, cine știe cât câștigă el, nu câștigă ei din afacere... O rămas fiecare cu fântânile lor... Era vorba de apă” (pensionar armată, 45 de ani). Inițiativa a iscat dispute printre localnici, și între localnici și primărie, motivul invocat în refuzul implementării proiectului fiind „că au fiecare fântână și nu-i trebe apă” (poștaș, 45 de ani). Contribuția sătenilor la acel proiect ar fi fost săparea șanțului din fața casei și plata contorului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în sat îi cu reținere... Îi afacerea lu’ primaru’, cine știe cât câștigă el, nu câștigă ei din afacere... O rămas fiecare cu fântânile lor... Era vorba de apă” (pensionar armată, 45 de ani). Inițiativa a iscat dispute printre localnici, și între localnici și primărie, motivul invocat în refuzul implementării proiectului fiind „că au fiecare fântână și nu-i trebe apă” (poștaș, 45 de ani). Contribuția sătenilor la acel proiect ar fi fost săparea șanțului din fața casei și plata contorului personal. Datorită numărului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
viața comunitară, precum existența unor sărbători ale satului, celebrate în comun de către săteni, susținerea unor echipe de fotbal etc. Voi trece de asemenea în revistă activitățile formale sau informale desfășurate în trecut. În cea de-a patra secțiune analiza declarațiile localnicilor în ceea ce privește dorința de a participa la proiectele comunității. În fine, voi încerca o serie de evaluări de ansamblu ale elementelor de cultură participativă ce pot fi identificate în cele șase sate. Inițierea de proiecte de dezvoltare la nivel comunitar O
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
însă puțin sau chiar deloc implicată. Pe de altă parte, există experiența ridicării unui nou dispensar și a unui monument prin contribuția sătenilor. Extinderea rețelei de apă a fost de asemenea realizată la inițiativa comunității și prin munca voluntară a localnicilor. Zerind Mai multe proiecte au fost implementate în ultimii ani, majoritatea implicând participarea efectivă a comunității. Ceea ce surprinde, aparent, este numărul mare de proiecte din Zerind. Localitatea este una bine dezvoltată în raport cu media ruralului românesc. Accesul său la proiectele dedicate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
degrabă formale (asistarea la slujba religioasă) sau se rezumă la o masă cu rudele. Trifești Oportunitățile de a petrece timpul împreună sunt mai degrabă reduse. Sărbătorile obișnuite (precum hramul bisericii) sunt marcate doar de serviciul religios. Pe de altă parte, localnicii au o echipă de fotbal - neînscrisă în vreun campionat - care joacă însă uneori împotriva altor sate, prilej de reunire a unei părți a comunității. Echipa de fotbal ființează exclusiv prin contribuția voluntară a sătenilor. Hănești Nu am regăsit în relatările
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de acțiuni colective, care să genereze creșterea solidarității sociale sau dezbaterea publică în jurul problemelor de interes local. Traian Vuia Și în Traian Vuia există o echipă de fotbal, de asemenea neînscrisă în vreun campionat și susținută prin contribuția benevolă a localnicilor. Câteva sărbători religioase sunt amintite de către localnici drept bune ocazii de a se întâlni și a petrece timpul împreună, chiar dincolo de ritualul și serviciul religios. Ațintiș Cea mai puternică instituție locală a acțiunii colective este selectarea anuală a ciobanului satului
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
solidarității sociale sau dezbaterea publică în jurul problemelor de interes local. Traian Vuia Și în Traian Vuia există o echipă de fotbal, de asemenea neînscrisă în vreun campionat și susținută prin contribuția benevolă a localnicilor. Câteva sărbători religioase sunt amintite de către localnici drept bune ocazii de a se întâlni și a petrece timpul împreună, chiar dincolo de ritualul și serviciul religios. Ațintiș Cea mai puternică instituție locală a acțiunii colective este selectarea anuală a ciobanului satului. Aproximativ 50 de gospodării (un sfert din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
culturii participative pot fi relativ ușor identificate. Oamenii cooperează pentru realizarea intereselor comune, însă o anumită neîncredere separă autoritățile de restul satului. Zerind O viață comunitară bogată înflorește în Zerind, bazată pe o cultură participativă neașteptată pentru localitățile din România. Localnicii contribuie în mod curent la crearea bunului public, se ajută reciproc și prezintă niveluri ridicate de încredere generalizată. Până și organizațiile locale ale partidelor politice cooperează în interesul comun, dincolo de punctele de vedere uneori divergente. Tabloul de ansamblu oferit de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
audiența este cea mai crescută pentru toate componentele campaniei de informare, scurtmetrajele de prezentare a celor douăzeci de sate fiind în topul audienței. În Traian Vuia și Ațintiș audiența a fost cea mai redusă. Potrivit observațiilor directe, făcute pe teren, localnicii din Ațintiș erau foarte puțin preocupați de problema integrării europene, oamenii fiind mai degrabă concentrați asupra problemelor vieții cotidiene. Schimbările aduse de integrare sunt privite aici mai degrabă ca fiind impuse „de la centru”, nu ca fiind rezultatul efortului și al
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
altor neamuri la credința pravoslavnică, nenumărați preoți misionari au înțeles că ortodoxia nu poate fi redusă la sinteza liturgică bizantină din secolul al XIV-lea. Sunt, probabil, alte priorități înaintea traducerii complete a mineielor sau a literaturii patristice în limba localnicilor. O broșură care ar prezenta cele mai importante charisme ale credinței creștine, alături de un cod prescurtat de conduită evanghelică în lume, ar fi pentru început suficiente. Aplicând bunul-simț și măsura, ortodoxia n-are de ce să refuze retorica decentă a publicității
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
continuând să fie mai „specifică” decât este rezonabil și util. Așa se explică bizara carieră carpato-danubiană a unor concepții „clare și distincte” în ariile lor de emergență. Bineînțeles, aceasta este soarta tuturor importurilor cultural-ideologice: mediul de receptare e adevăratul creator, localnicii decid până la urmă ce preiau, imită, resping; singurele excepții sunt consecințele neintenționate, parodiile fără voie, hibrizii, aliajele „contra naturii” etc. Culturile, din fericire, nu pot evolua izolat; dar trebuie să recunosc și aici că mi-ar fi plăcut să trăiesc
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fără a muri de îndată. Adevărul este, însă, că, de o parte și de alta a templului se întind în mare, pe o lungime de vreo două mile - niște stînci care rănesc de moarte balenele ce se lovesc de ele. Localnicii păstrează o coastă de balenă neînchipuit de lungă, pe care-o socotesc miraculoasă și care, întinsă pe pămînt cu partea convexă în sus, alcătuiește o arcadă, în creștetul căreia nu poți ajunge nici călare pe-o cămilă. Se spune că
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]