1,902 matches
-
pronominal etc.). Caracterizarea sintactică oferă informații privind atitudinea emitentului politic față de realitățile prezentate, intențiile discursive ale acestuia și formele lor de manifestare. Variațiile sintactice, topica, recursul la construcții fixe, utilizarea cu predilecție a anumitor raporturi sintactice devin mărci ale situării locutorului în raport cu referențialul reprezentat, reflectând apartenența politică și afinitățile ideologice ale acestuia. În comunicarea politică, expresia stă sub semnul imperativelor de persuadare a publicului receptor, iar opțiunea pentru o organizare sau alta a semnului verbal denotă interesul pentru suscitarea unor efecte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
importanța pe care o dețin unitățile de conținut în economia manifestării discursive. Intercalarea structurilor parantetice, intens exploatată în limbajul politic, constituie un procedeu retoric de manipulare a interesului receptorului, cu rol de deplasare a atenției acestuia pe aspecte secundare, favorabile locutorului. În ciuda efectelor negative asupra coerenței unui act discursiv, utilizarea intensă a parantezelor constituie prilej de afirmare a propriilor concepții politice, de eludare a temelor incomode, dar și de descalificare a actelor și discursurilor adversarilor politici. De asemenea, frazele arborescente, alcătuite
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
De asemenea, frazele arborescente, alcătuite prin acumulare, sunt un mijloc formal de mistificare a realităților politice, de ocultare a subiectelor sensibile pentru imaginea emitentului și de manipulare a interesului auditorului. Potrivit gramaticii generative, care așează în centrul preocupărilor dialectica competență-performanță, locutorul este capabil, pe baza unui număr finit de reguli sintactice, să construiască un număr nelimitat de fraze. Această concepție evidențiază potențialul limbajului verbal care, punând la îndemâna vorbitorilor mijloace limitate, oferă posibilități de exprimare infinite 112. Investigarea relației dintre competență și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
timp accesul la nivelul de adâncime. Dacă la nivelul structurii de profunzime, limbajele politice variază extrem de puțin, datorită obiectivului major care le guvernează legitimarea actelor politice, ele înregistrează variații în manifestările structurii de suprafață, determinate atât de competențele discursive ale locutorului, cât și de configurațiile contextuale particulare ale situațiilor de comunicare. Structura sintactico-logică a limbajului politic relevă temeiul invariant al acestuia și coeziunea secvențelor discursive, prin reorganizări și ierarhizări operate de regulile transformaționale, structura de adâncime fiind transformată în structură de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semantica are în centru preocupărilor ei concepția că în procesul de comunicare construcția semnificației nu reprezintă doar sarcina emitentului, ci și a receptorului. Participanții la actul de comunicare devin parteneri în procesul de co-producere a semnificației, demers influențat de intențiile locutorului, de strategiile convenționalizate care fac posibilă recunoașterea intenției locutorului de către interlocutor, de ordinea secvențială a intervențiilor, de contextul social, de identitatea participanților, de relațiile de status, de cadrul larg socio-cultural (credințe, valori, doxa, interdiscurs etc.). Constituirea semnificațiilor limbajului politic stă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
procesul de comunicare construcția semnificației nu reprezintă doar sarcina emitentului, ci și a receptorului. Participanții la actul de comunicare devin parteneri în procesul de co-producere a semnificației, demers influențat de intențiile locutorului, de strategiile convenționalizate care fac posibilă recunoașterea intenției locutorului de către interlocutor, de ordinea secvențială a intervențiilor, de contextul social, de identitatea participanților, de relațiile de status, de cadrul larg socio-cultural (credințe, valori, doxa, interdiscurs etc.). Constituirea semnificațiilor limbajului politic stă sub semnul finalităților, iar controlul fenomenului de receptare devine
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
specifice. Reflectare a preocupărilor unei culturi, lexicul este primul nivel al procesului de constituire a ideologiei politice. Procesele de sublexicalizare și de supralexicalizare indică, în cazul limbajului politic, dezinteresul, intenția de eludare a unor aspecte ale realității politice, respectiv interesul locutorilor politici pentru anumite constante tematice și semantice. În acest sens, investigarea vocabularului politic cu ajutorul mijloacelor informatice oferă informații prețioase privind raportul ideologie vocabular în cadrul unui anumit discurs. Analizele lexicometrice, dincolo de favorizarea dimensiunii cantitative, oferă cadrul de obiectivare a analizelor calitative
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
instrumentele fundamentale la care recurge emitentul politic pentru eludarea aspectelor peiorative ale realității politice. Practică a manifestărilor discursive din toate timpurile, eufemismul este mijloc de protejare a sensibilității publicului receptor, dar în cadrul comunicării politice are valențe defensive, vizând conservarea imaginii locutorului și, implicit, a statutului acestuia în ierarhia politică; c) specializarea semantică a cuvintelor din vocabularul comun, prin atribuirea unor sensuri politice bine definite (dreapta, stânga, centru, portocaliu); d) deschiderea spre împrumuturi neologice; e) predilecția pentru cuvinte aparținând unor câmpuri semantice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cuvinte aparținând unor câmpuri semantice particulare: domeniul războiului, domeniul religios, cel sportiv etc. Majoritatea mutațiilor semantice înregistrate de limbajul politic se datorează procedeelor retorice utilizate. Relația discursului politic cu retorica este veche și ea rezidă în primul rând în dorința locutorului de a plăcea și de a convinge publicul. Spre deosebire de filosofie și literatură, discursul politic exploatează resursele retoricii în mod diferit, datorită funcțiilor pe care le îndeplinește și tipului de public pe care îl vizează. Adresându-se unui public extrem de larg
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în relație domenii extrem de diverse, de a le apropia sau chiar de a le face să fuzioneze reprezintă principiul funcționalității metaforei, iar aptitudinea de a stabili conexiuni inedite depinde de cunoștințele, de imaginația și, nu în ultimul rând, de intenția locutorului, care are libertatea de a recurge la un repertoriu prestabilit sau de a genera formule metaforice noi. Printre cele mai întâlnite domenii de generare a construcțiilor metaforice din limbajul politic se înscriu 125: * politică și condiții atmosferice: apropierea de fenomenele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a ceea ce spune limbajul, dar și a ceea ce lasă să se înțeleagă, a mijloacelor de manipulare puse în joc de manifestările discursive și a efectelor pe care le generează. În condițiile în care limbajul politic mediază concepția despre lume a locutorilor și stă sub semnul unei intenționalități imanente, abordarea pragmatică are în atenție modul în care emitentul politic utilizează limbajul, capacitatea acestuia de a semnifica mai mult decât ceea ce spune și de a influența atitudinea politică a receptorului. Demersul nostru pleacă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
efectua decât în acest mod. Un exemplu în acest sens îl oferă actul demisiei unui om politic sau deschiderea unei ședințe parlamentare, ilustrând condiția actelor performative, din teoria lui Searle 130. Manifestările discursive din spațiul politic se caracterizează prin apelul locutorilor la o serie de teme comune, care permit formularea unor argumente favorabile legitimării actelor politice. Pentru eficientizarea actelor de discurs, se recurge la rețete discursive prefabricate, al căror efect este deja demonstrat. Politicianul nu își permite riscul unor performări discursive
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
doua categorie nu pot fi nici adevărate, nici false, dar susceptibile de a fi fericite sau nefericite, după exprimarea lui Austin 134. Filosoful subliniază că actele de vorbire implică respectarea unor condiții: lingvistice (anumite formulări trebuie folosite în detrimentul altora), sociologice (locutorii politici trebuie să fie investiți cu autoritate sau cu un statut compatibil cu locul, timpul și situația de comunicare), psihologice (starea de spirit a vorbitorilor trebuie să fie în conformitate cu tipul de angajament pe care îl contractează). Încălcarea uneia dintre aceste
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
filosofului, adecvarea unui enunț depinde de supunerea subiecților la un ansamblu de reguli instituționale care conferă intenției de comunicare valoare colectivă (sau publică). Încălcarea acestor reguli generează eșecul actului de comunicare, iar în cazul limbajului politic, conduce la pierderea legitimității locutorului și a actelor sale politice. O trăsătură definitorie a manifestărilor discursive din domeniul politicii este caracterul polifonic, limbajul politic fiind palimpsestul enunțurilor anterioare ale aceluiași emițător, dar și al enunțurilor adversarilor. Una dintre formele prototipice de manifestare a limbajului politic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și sistemele de semne care le însoțesc (schimb de cuvinte, mimică, gesturi etc.), fiind alcătuit din înșiruirea actelor de limbaj într-o secvență interdiscursivă, guvernată de reguli specifice; d) context epistemic acoperă totalitatea credințelor și valorilor pe care le împărtășesc locutorii. Contextul presupozițional cuprinde totalitatea presupozițiilor interlocutorilor, așteptările și intențiile acestora, care modelează emisia și receptarea mesajelor verbale. Plecând de la taxonomia indicată mai sus, putem simplifica, vorbind de un context restrâns, care cuprinde datele imediate ale situației de comunicare, și un
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
înconjurător. Contextualizarea limbajului politic, raportarea lui la parametrii situaționali ai comunicării politice, ferește analiza de excese sau denaturări ale semnificatului. Fiecare manifestare discursivă necesită investigarea din prisma orizontului cultural, istoric și social care o generează. Trecerea de la intenția comunicativă a locutorului politic la intenția informativă a acestuia se produce printr-un proces interpretativ, bazat pe mecanisme inferențiale de construire și confirmare a ipotezelor, care pornesc de la datele contextuale pentru a ajunge la concluzii. În viziunea lui Sperber și Wilson, un enunț
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
este necesară. În cazul limbajului politic, asistăm frecvent la eludarea acestei maxime, atât prin lipsa unor conținuturi informative, cât și prin proliferarea unor clișee lingvistice, în strânsă legătură cu ideologia pe care o împărtășește emitentul; b) maxima calității impune ca locutorii să spună numai ceea ce cred că este adevărat și să nu afirme ceea ce nu pot dovedi. Omul politic este mai puțin interesat de adecvarea la realitate, punând mai degrabă limbajul în slujba reconstrucției realității și a denigrării adversarilor politici; c
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
interlocutorii își construiesc intervențiile verbale, gradul de claritate a acestora, structurarea logică a enunțurilor, evitarea ambiguității, a prolixității verbale, care afectează receptarea. Analiza limbajului politic evidențiază încălcări flagrante ale maximelor conversaționale, motivate, pe de o parte, de înregimentarea ideologică a locutorului, iar pe de altă parte, de finalitățile comunicării politice. Maxima cantității și maxima calității sunt eludate constant, în măsura în care manifestările discursive din domeniul politicii nu vizează prioritar prezentarea adevărului și nici transmiterea de informații privind realitatea politică. Corespunzând în limbajul curent
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
două tipuri principale de implicaturi: implicaturile convenționale, determinate de anumite itemuri lexicale sau de ocurența anumitor construcții lingvistice; implicaturile conversaționale, având originea în maximele de cantitate, de calitate, de relevanță și de modalitate pe care ar trebui să le respecte locutorii. "Implicaturile convenționale ale unei aserții sunt stipulate în mod arbitrar, în timp ce implicaturile conversaționale pot fi "restabilite" printr-un proces de gândire"143. În strânsă legătură cu teoria lui Grice, Catherine Kerbrat-Orecchioni distinge între două tipuri de conținuturi explicite și implicite
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ai schimbului verbal și numai de ei sau mai ales de ei, fapt ce face să se stabilească între ei o anumită complicitate (pacifistă sau agresivă)"144. Insinuările au rolul de a descalifica interlocutorul sau un terț, dat fiind că locutorul face rareori insinuări la adresa propriei persoane. Caracteristic limbajului conotativ, subînțelesul recurge la o gamă variată de tropi, dintre care se disting metonimia, sinecdoca, metafora, litota, ironia și hiperbola. În general, actele discursive nu permit delimitări nete între denotativ și conotativ
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și conotativ, dar în cazul informațiilor conotative, acestea sunt "mai degrabă sugerate, decât asertate"145. Valorificând intens conținuturile implicite, limbajul politic recurge constant la forme ale comunicării indirecte, atât pentru a evita subiecte tabu, cât și pentru a proteja imaginea locutorului. Dramatizarea - dimensiune esențială a limbajului politic Veritabilă punere în scenă, comunicarea politică implică actori și recuzite specifice, o regie prestabilită, urmărind maximum de eficiență în raport cu finalitățile. Extinzând conceptul de dramatizare la întreaga sferă a vieții sociale, Erving Goffman aprecia că
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
propoziții cu ajutorul raționamentelor în vederea întemeierii (dovedirii) altei propoziții, cu scopul de a convinge interlocutorul de adevărul sau falsitatea ei"151. Argumentarea vizează oferirea de temeiuri în sprijinul unei teze și are la bază adoptarea unei atitudini, a unui rol din partea locutorului: asentiment, confirmare, adeziune, justificare, probă, concesie, rectificare, obiecție, contestare, dezacord, critică, acuzație, reproș, teză, concluzie 152. În privința raportului dintre informare și argumentare, Sorin Stati afirmă că informarea este subordonată argumentării și că pretenția de a descrie realitatea ascunde de fapt
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
În privința raportului dintre informare și argumentare, Sorin Stati afirmă că informarea este subordonată argumentării și că pretenția de a descrie realitatea ascunde de fapt pretenția superiorității în fața opiniilor celuilalt 153. În cazul limbajului politic, dincolo de valoarea de adevăr a enunțurilor, locutorul este interesat de modificarea comportamentului interlocutorului. Vizând inculcarea unor idei, atitudini și valori particulare publicului receptor, limbajul politic este, în esența sa, un limbaj finalist, urmărind "modificarea universului epistemic al interlocutorului"154. În această viziune, în analiza limbajului politic sunt
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
că); conclusivi: deci, așadar, prin urmare; generalizatori; modali; garanți; de relativizare; de întărire; alternativi (nu cred că, nu mi se pare că, nu mă convinge teza că)156. Conectorii argumentativi semnalează, la nivelul structurii de suprafață, rolurile argumentative asumate de locutori: asentiment, confirmare, adeziune (bine spus, ai dreptate, exact, foarte bine, natural, adevărat, normal, perfect etc.); rectificare sau reformulare: adică, anume; respingere: dimpotrivă, din contra. Eufemism și comunicare oblică în limbajul politic Un element cheie în analiza pragmatică a limbajului îl
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
angajează. Înlocuirea conștientă a unor expresii lingvistice cu conotație negativă cu altele neutre sau pozitive urmărește, pe de o parte, evitarea unor efecte negative asupra publicului receptor, iar pe de altă parte, protejarea imaginii de sine pe care o promovează locutorul. Dacă în limbajul comun utilizarea eufemismului este apreciată și chiar încurajată, în cazul eufemismului politic, acesta este interpretat în mod curent ca o formă de ipocrizie, de mistificare a referențialului politic, care ar putea afecta legitimitatea situării politice a emitentului
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]