2,977 matches
-
logică mai slabă se putea ajunge ușor la mistificarea fenomenelor. Transcendența era mediată prin idei, îngeri, arhangheli, descriși de Philon asemenea unor forțe abstracte ale Atotputernicului. Ansamblul acestor puteri formează un tot, guvernat de Logos, care este anterior lumii materiale. Logosul este de natură eternă și cuprinde lumea întreagă, împreună cu omul inteligibil. Este o lume care se pretează raporturilor numerice, simbolismului matematic care a fost susținut înainte de pitagoreici, care astăzi se numește numerologie. Philon a relevat mistica numărului 7, ca expresie
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a sa organizatoare, "animistă", supranaturală, de bază. Pentru explicarea sufletului, inspirat de stoici, Plotin a făcut apel la intervenția a trei instanțe fundamentale: unicitate, inteligență și suflet universal. Unicitatea corespunde unui principiu universal, care acționează asemenea luminii solare, aflată deasupra Logos-ului și Inteligenței. Într-o lume dominată de multiplicitatea formelor sensibile, Inteligența devine accesibilă numai prin interiorizare. Accesul la unicitatea sufletească este posibilă doar prin izolarea corpului și a sufletului sensibil. Sufletele au facultatea de a fi unice prin capacitatea
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
editorial cu piesa în patru acte David Brandeis (1916), abandonând însă dramaturgia după alte câteva încercări. Publică volumele de proză scurtă Spovedania unui candelabru (1926) și Ereticul de la Mănăstirea Neamțu (1930), culegerile de articole și eseuri Noi... - breviar iudaic (1932), Logos, Israel, Biserica (1937), Nu există cult mozaic (1947), dar se remarcă mai ales cu romanele Marcu sin Marcu (1934), Calea calvarului (1935), Samson și noul Dagon (1939), ultimul bucurându-se de aprecierea lui Gala Galaction, care îl și prefațează. Colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
depășind miza pitorescului și a literaturii sociologice, concentrată asupra ghetoului. SCRIERI: David Brandeis, [București], 1916; Spovedania unui candelabru, București, [1926]; Ereticul de la Mănăstirea Neamțu, București, 1930; Noi... - breviar iudaic, București, 1932; Marcu sin Marcu, București, 1934; Calea calvarului, București, 1935; Logos, Israel, Biserica, București, 1937; Samson și noul Dagon, pref. Gala Galaction, București, 1939; Nu există cult mozaic, București, 1947. Repere bibliografice: B. Fundoianu, „David Brandeis” „Hatikvah”, 1916, 1; I. Ludo, „David Brandeis”, „Absolutio”, 1916, 11; Arghezi, Scrieri, XXIV, 276-281, XXVI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
1931, 44; Mihail Sebastian, „Noi... - breviar iudaic”, CU, 1932, 2 486; Mihail Sebastian, „Calea calvarului”, RP, 1935, 5 347; S. L. Ariel, „Calea calvarului”, „Hasmonaea”, 1936, 7; Podoleanu, 60 scriitori, II, 379-380; Eugen Relgis, Eseuri iudaice, București, 1936, 149-159; Idov Cohn, „Logos, Israel, Biserica”, „Adam”, 1937, 105-106; I. Ludo, „Samson și noul Dagon”, „Renașterea noastră”, 1939, 686-688; Dan Petrașincu, „Samson și noul Dagon”, RML, 1939, 35; Th. Loevenstein, Naum Kitzler, Israel în lume, București, 1939, 201-202; B. Fundoianu, „Samson și noul Dagon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290742_a_292071]
-
și Buda corviniană. E vorba de un „instinct al focarului necesar”, cum îndreptățit se exprimă Andrei Brezianu, însoțind cum nu se poate mai bine argumentul lui Antonio José de Saraiva: „A cuprinde în inima vieții colective scânteia de lumină a logos-ului”. Însăși echivalarea ideii de Roma cu aceea de Europa nu ne poate lăsa indiferenți, cu atât mai mult cu cât știm acum ce semne distinctive, deschise deopotrivă universalului și naționalului, poartă cărturarul format pe malurile Târnavelor. * * * Dar să revenim
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
3. Interogarea ontologică a operei de artă / 78 3.1. Terminologia ontologiei ingardiene cu privire la opera de artă / 86 4. "Creația" sau jocul liber al imaginației și al înțelegerii / 89 4.1. Mythos și actul liber al creației / 90 4.2. Logos sau forma finală a creației / 95 4.3. Despre ludus sau funcția activă a spiritului / 99 Capitolul II. Prezență și absență. Ideea de apariție și de percepție. Transformarea obiectului în operă de artă și rolul contemplației / 107 1. Efectul oglinzii
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
exprimare a adevărului. Însă, orice formă de eroare în cadrul artei vine din libertatea pe care ea o presupune, dar și prin intermediul jocului liber al creației. Libertatea artei, redată de creația artistică, are la bază ideile de mythos 27, ludus și logos ce sunt văzute ca forțe de acțiune în zona arbitrarului artei. Relația dintre cei trei termeni este centripetă și centrifugă, descriptivă pentru impulsul spiritual al omului. 4.1. Mythos și actul liber al creației Arta are la bază ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
spre miturile pasiunii, erosului sau ale destinul sufletelor după moarte. Iar ultima etapă, Socrate deține mitul fiind cuprins de mania. Ultima etapă evocă nebunia jocului ce definește arta personificată de Nietzsche 30 în Dionysos ca dătător de inspirație. Raportul dintre logos și mythos este contrastul dintre Dionysos și Apollo unde Apollo reprezintă forma și frumosul născute din suferința lui Dionysos. Însă, apropierea mitului de filosofie a dus la raționalizarea sa, desemnând un adevăr esențial și o cunoaștere autentică, în timp ce în religie
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
necunoscutului sau a ne-înțelesului, personificându-le în imagini comprehensibile pentru om. Acest proces a dus la antropomorfism prin care fenomenele dobândesc conștiință și comunică într-un mod mistic cu omul. Max Müller34 numește mitul o boală a limbajul întrucât logosul nu mai e rațional, oscilând mereu între adevăr și aparență. Mitul ca metodă de înțelegere abstractizează particularul construind arhetipuri universale caracteristice unei societăți, construind deci mitologia. Dar mitul ca spirit activ al omului este caracteristic interiorității ființei fiind universal și
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
omului prin intermediul căreia simbolurile iau naștere. Acest mod de a fi al ideii de mythos se află în orice om ca formă specială de gândire, contribuind decisiv la spiritul creativ al omului și fiind baza artei în general. 4.2. Logos sau forma finală a creației Relația dintre termenul de lógos și opera de artă trebuie văzută prin intermediul semnificațiilor multiple pe care lógos-ul le-a dobândit de-a lungul timpului. Conceptul de lógos nu este un concept cu un singur sens
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cu o metastructură definită ca nefiind contigentă subiectiv sau obiectiv, și fără să impună o necesitate interioară sau exterioară. Jocul există în stare pură ca manifestare a spirtului și, prin urmare, constituie arta și ceea ce ține de artă. Termenii de logos și joc sunt definitori în înțelegerea ontologică a operei de artă. Atsfel, prin logos ne referim la limbaj ca formă de comunicare între indivizi, cu ajutorul căreia ceea ce există în artă poate fi cognoscibil, jocul, prin mecanismul său formator, oferă logos
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o necesitate interioară sau exterioară. Jocul există în stare pură ca manifestare a spirtului și, prin urmare, constituie arta și ceea ce ține de artă. Termenii de logos și joc sunt definitori în înțelegerea ontologică a operei de artă. Atsfel, prin logos ne referim la limbaj ca formă de comunicare între indivizi, cu ajutorul căreia ceea ce există în artă poate fi cognoscibil, jocul, prin mecanismul său formator, oferă logos-ului, dar și împreună cu el, artisticul. Forma spirituală de manifestare a omului devine o
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
logos și joc sunt definitori în înțelegerea ontologică a operei de artă. Atsfel, prin logos ne referim la limbaj ca formă de comunicare între indivizi, cu ajutorul căreia ceea ce există în artă poate fi cognoscibil, jocul, prin mecanismul său formator, oferă logos-ului, dar și împreună cu el, artisticul. Forma spirituală de manifestare a omului devine o poetică în comparație cu natura. Ca și în cazul mitului, prin care omul încearcă să-și explice existența, prin ludus descoperim necunoscutul și nevăzutul sub forma unor transformări
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
ca momentum, imaginea se lasă descoperită și funcționează cu imaginea intuițională într-o intimitate specifică, imaginea se prezintă și se lasă interpretată; iar prin intermediul imaginației se produce împlinirea totală a imaginii. Totodată, imaginea pătrunde în cadrul ludicului unde capătă dimensiuni metafizice: logos-ul este punctum remotum imaginii deoarece nu este imediat supus discursului. Prin intermediul imitației putem vorbi de imagine intențională, transpusă de artist în obiectul de artă. Iar prin intermediul (re) prezentării obținem imaginea intențională ce se află în strânsă legătură cu imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cuvintele angajate în actul literar oferă povestea și ideea operei literare. Doar prin intermediul mitului și al jocului imaginației opera literară poate intra în spațiul fantasticului. Astfel, straturile ontologice ale operei literare se definesc în raportul cu mitul și ludicul în timp ce logos-ul ține loc de cuvânt. Cântul, scrisul, lectura, lectorul, mitul, logosul și jocul devin, în definirea ontologică, elemente cheie în descifrarea operei literare în general. 5.2. Desenul și pictura Ca arte ale reprezentării, desenul și pictura, au o natură
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Doar prin intermediul mitului și al jocului imaginației opera literară poate intra în spațiul fantasticului. Astfel, straturile ontologice ale operei literare se definesc în raportul cu mitul și ludicul în timp ce logos-ul ține loc de cuvânt. Cântul, scrisul, lectura, lectorul, mitul, logosul și jocul devin, în definirea ontologică, elemente cheie în descifrarea operei literare în general. 5.2. Desenul și pictura Ca arte ale reprezentării, desenul și pictura, au o natură specială definită prin intermediul puterii imaginii și al imaginației. Ca arte reprezentative
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în principal, pe imitație și reprezentare. Imitația trebuie înțeleasă ca redarea fidelă a realității, în timp ce prin reprezentare se oferă esența realității. Sculptura este definită de toți termenii ontologici ai artei. Cu ideea de mit prin referințele spirituale sau religioase, prin logos, prin ideile ce stau la baza statuilor cu teme morale și prin ideea de ludos care depășește, prin intermediul imaginii, lumea reală lăsând loc imaginarului și fantasticului. Statuia are și puterea de a se ridica la nivelul simbolului, de exemplu, Gânditorului
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
spațiul liber al jocului și, deci, în zona mitului. Prin intermediul jocului și al mitului cuvintele angajate în actul literar oferă povestea și ideea operei literare. Astfel, straturile ontologice ale operei literare se definesc în raportul cu mitul și ludicul, în timp ce logos-ul ține loc de cuvânt. În final, stratificarea operei literare devine completă doar atunci când este înțeleasă prin intermediul relației dintre straturi și a relației straturilor cu tropii ontologici. Pe de altă parte, opera vizuală (pictura, fotografia și filmul) prezintă o stratificare
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
1983. Nietzsche, Friedrich, The Birth of Tragedy Out of the Spirit of Music, traducere de Ian Johnston, Universitatea Vancouver Island, Brithis Columbia, 2008. O'Pray, Michael, Film, Forum and Phantasy. Adrian Stokes and Film Aesthetics, MacMillan, New York, 2004. Parain, Brice, Logosul Platonician, traducere de Monica Jităreanu, Univers Enciclopedic, București, 1998. Sartre, Jean-Paul, The imaginary, traducere și introducere filosofică de Jonathan Webber, Routledge, Londra, 2004. Todorov, Tzvetan, The Fantastic: A structural Approach to a Literary Genre, Cornell University Press, New York, 1975. Weitz
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Însă diferențele dintre cei doi termeni sunt făcute, în lucrarea prezentă, doar la nivel tehnic pentru o mai bună interpretare a termenului de lógos". Cătălin Partenie, "Plato's Myths", în The Stanford Encyclopedia of Philosophy, Stanford, 2011. 36 Brice Parain, Logosul Platonician, traducere de Monica Jităreanu, Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 27. 37 Heraclit, Fragments §79: "Timpul este un copil care se joacă cu pietricele, regatul copilului" (t.m.). Jocul produce hazardul prin care se poate crea sau dărâma un castel
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
descris sudul Chinei ca „o zonă joasă, cu climat umed, unde bărbații mor tineri”, din cauza unor boli identificate mai târziu ca malarie, febră denga și schistosomiază. Din Grecia Antică ne-a rămas “Corpus Hippocraticum”, care structurează etimologiile bolilor (ethios= cauza + logos=știință) în trei categorii: (1) Factori inanimați, pe care se bazează teoria miasmelor, conform căreia bolile contagioase sunt cauzate de “aburi toxici care se nasc din putrefacții, în special în zonele mlăștinoase” (2) Factori supranaturali, care cauzează îmbolnăviri de origine
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
nu vorbele, ci lumea. În loc de a oficia în sanctuare, declamă pe stadioane, în fața mulțimii. Situat la antipodul simbolismului, lansatorul de „manifeste” cultivă tot ceea ce contrazice mai sfidător principiile poeziei „pure”, și chiar recomandările din Arta poetică a lui Paul Verlaine. Logosul său (îndatorat, totuși, prefacerilor determinate de mișcarea simbolistă prin aceea că își poate și, uneori, chiar își permite abateri de la anumite canoane prozodice) nu evită sentimentalismul, oralitatea, diluția verbală, lungimile excesive, retorismul, prolixitatea, inconsistența, platitudinea, prozaismul. Nu le evită și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]