2,956 matches
-
gândirii se explică prin faptul că metalogicul nu este doar o logică a logicii, ci, în primul rând, o filosofie a logos-ului. Dând spirit și sens onticului, logos-ul se împlinește ca ontologic (ontologic), iar metalogicul, ca filosofie a logos-ului, nu mai este doar gândire-despre-gândire, ci mai mult, gândire-despre-ființa-care-gândește. Astfel, metalogicul atinge limita logicului și, în același timp, o depășește pentru că se constituie ca loc (topos) al filosofiei văzută ca ontologie fundamentală, gândire esențială despre ființă (Noica 1998; Heidegger
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
același timp, o depășește pentru că se constituie ca loc (topos) al filosofiei văzută ca ontologie fundamentală, gândire esențială despre ființă (Noica 1998; Heidegger 2003). Depășire a limitelor logicului, metalogicul este, totodată, deschidere câtre ființă și sens, câtre filosofie și semiotică, logos și ethos, ordine și libertate, gândire și credință. Dar, unde ar putea fi plasat ideologicul în dinamica ipostazelor gândirii? Există o formă specifică a gândirii ideologice care ar putea pătrunde printre straturile protologic, logic și metalogic ale gândirii umane? Există
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Popular European și regulamentul intern, adoptat în 2009 la Bonn, http://www.epp.eu/party.asp?z=5E5D Statutul ELDR, adoptat în aprilie 2004, http://www.eldr.eu/media/cms/acte constitutif ELDR.pdf Statutul Partidului Verde European, http://europeangreens.eu/fileadmin/logos/pdf/pdf budget and statutes/Statutes after Berlin Ljubljana.pdf Altele Charles De Gaulle, L'esprit de la Vème République, Mémoires d'espoir et Allocutions et messages (1946-1969), Omnibus/Plon, Paris, 1994 Discursul lui Joschka Fischer, " Vom Staatenverbund zur Föderation Gedanken über die Finalität der Europäischen Integration
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
3, iulie 2002, pp. 193-214 50 A se vedea: Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele (ed.), Les partis verts en Europe, Editura Complexe, Bruxelles, 1999. 51 David Hanley, op.cit., pp. 157-176. 52 Statutul Partidului Verde European, http://europeangreens.eu/fileadmin/logos/pdf/ pdf budget and statutes/Statutes after Berlin Ljubljana.pdf 53 David Hanley, op. cit., p. 159. 54 Conform website-ului Alianței Libere Europene, http://www.e-f-a.org/parties.php?name=* 55 Statutul Alianței Libere Europene, http://www.e-f-a.org/efaactive.php?id=12 56 European Free Alliance
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
la Songs of Experience, Blake traduce imaginea abstractă a eului creator în figură concretă a Bardului iluminat 27 (care este posibil să se bazeze pe ideea galeza de "bardd")28, a cărui "voce", în acord cu "Cuvântul Sacru", este exponentul Logos-ului divin. Vincent Arthur De Luca observa că Bardul blakean este "un soi de poet vizionar a cărui viziune comprehensiva nu este niciodată complet separabila de expresia grijii sau chiar a crizei personale" (1991, p. 63). Chris Baldick notează, de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
entuziasmul propriilor declarații, Blake pare a uita că, în propriile manuscrise iluminate, împrumuta el însuși numeroase idei din Platon și din Aristotel și, mai mult, că mult admirată Evanghelie după Ioan are la bază o idee pur platoniciana, vizând preeminenta Logos-ului. Funcția primară a imaginației în contextul vieții unui individ este aceea de a stabili o conexiune empatica între imanent și transcendent, între individ și cosmos. Potrivit lui Blake, eul poate escamota descrierile șablonizate și superficialitatea emoțională prin utilizarea unui trop
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
O, Mamă!” („Cuvântul Mama”) Poetul ajunge să sintetizeze respectul și prețuirea față de principiul matern deosebit de sugestiv: „Mamă,/ Tu ești patria mea!” (în poezia „Mamă, tu ești...”) Mama apare ca un simbol al adăpostului, al credinței, al hranei, al dragostei, înseamnă logos, libertate, demnitate națională, zeitate protectoare, jertfă a zidirii, dor. Mama îi insuflă copilului, încă din leagăn, valorile spirituale și naționale, iubirea de neam, de țară: „Că mama te-a legăna, Pe obraji, pe geana sa; Pe un spic frumos de
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
sinucidere Jules de Gaultier, Bovarismul Hermann Keyserling, Analiza spectrală a Europei Vasile Lovinescu, Incantația sîngelui Vasile Lovinescu, Mitul sfîșiat Vasile Lovinescu, Monarhul ascuns Marcel Mauss, Eseu despre dar Marian Papahagi, Fața și reversul Marcel Petrișor, Gogol Luca Pițu, Eros, Doxa & Logos Luca Pițu, Sentimentul românesc al urii de sine Vassili Rozanov, Apocalipsa timpurilor noastre Lev Șestov, Începuturi și stîrșituri Lev Șestov, Revelațiile morții Vladimir Soloviov, Povestire despre Antihrist Miguel de Unamuno, Agonia creștinismului Miguel de Unamuno, Sentimentul tragic al vieții Al.
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
trecut. Făcând abstracție de sensul insuficient atestat pe care Augustin l-ar fi folosit când îi apostrofa ca nihiliști pe necredincioși, termenul, în varianta nihilianismus, apare la Gauthier de Saint-Victor. Acesta îl folosește pentru a desemna erezia cristologică potrivit căreia logosul divin fiind etern și nu creat, umanitatea îl privește pe Hristos numai ca accident. Un astfel de "nihilism teologic" ar fi fost susținut de Petrus Lombardus în a patra din celebrele sale Libri sententiarum, atacat din acest motiv de Gauthier
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
al raționalismului occidental, un fel de adeverire esențială a puterii distructive a raționalității născute odată cu grecii, sau dacă acesta nu este mai degrabă după cum gândea Husserl o trădare a ideii originare de rațiune, o barbarizare și o sărăcirea a acelui logos care, prin Socrate, Platon și Aristotel, a știut să se impună asupra nihilismului unui Gorgias. Această dilemă a frământat gândirea contemporană după cum dă mărturie polemica referitoare la "critica totală a rațiunii" apărută între reprezentanții săi de marcă, Apel și Derrida
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Tautotes, Adelphi, Milano, 1995. L'anello del ritorno, Adelphi, Milano, 1999. Il mio scontro con la Chiesa, Adelphi, Milano, 2001. La Gloria, Adelphi, Milano, 2001. Fondamento della contraddizione, Adelphi, Milano, 2005. Simmel, G., "Der Begriff und die Tragödie der Kultur", Logos, 2, 1911/1912, pp. 1-25. Philosophische Kultur, Wagenbach, Berlin 1983 (ediție originală: Kiepenheuer, Potsdam, 1923). Gesamtausgabe, O. Rammstedt, Suhrkamp (ed.), Frankfurt a. M., 1989 ss. Saggi di cultura filosofica (1911), trad. it. de M. Monaldi, Longanesi, Milano, 1985. Spengler, O., "Heraklit
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și H. Schwilk (ed.), Ernst Jünger zum Hundertsten, Klett-Cotta, Stuttgart 1995, pp. 72-93 (= 1995b). "Nichilismo", în P. Rossi (ed.), La filosofia, 4 vol., Utet, Torino, 1995, vol. IV, pp. 313-360 (= 1995c). "Nietzsche in Italien. Aspekte der italienischen Nietzsche- Rezeption", în Logos, 3, 1996, pp. 20-39; de asemenea în Widersprüche. Zur frühen Nietzsche- Rezeption, Böhlau, Weimar, 2000, pp. 245-261. Nicolás Gómez Dávila. El solitario de Dios, Villegas, Bogota, 2005. "Die Phosphoreszenz des Bösen. Nietzsches Begriff der "Décadence" und seine französischen Quellen", în
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 , tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12, tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
deficitară, abnormă. El era văzut atunci în felul unui defect ontologic și împins departe de centrul semnificativ al ființei, departe de orice umbilicus mundi. I se refuza un limbaj propriu și un sens distinct, ca și cum ar fi fost străin oricărui logos. Era văzut ca întrupând simpla negativitate, păcatul însuși, absența cuvântului legat și a vederii întregi, exterioritatea vană sau abaterea de la fire". (Ibidem, p. 188). 448 Ibidem, p. 190. 449 Ibidem, p. 203. 450 "Îi putem descoperi pe ceilalți în noi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de dansator ale Ancăi vor fi fost frânte sau dimpotrivă, însă investigațiile întreprinse de ea, se răsucesc înspre trecut, prin evoluția încrucișată a altor destine și prin coborârea în epoci istorice diferite. Toate aceste dezvăluiri vor crea un „thaumazo”, învăluind „logos-ul într-un deinon ceva primejdios, plin de forță dezlănțuită...”, după cum mărturisește, într-un alt context, Alexandru Dragomir în Cinci plecări din prezent (e, 2005, p. 24) în această încrengătură triadică de destine, se intersectează multe alte personaje și evenimente
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
rostea Miguel de rnamuno, în zorii secolului al XX-lea: „Datoria de a fi sinceri ne poruncește să veghem și să Săzim adâncurile sufletelor noastre...” Mai ales când (fără a ne minuna), „dezvăluirea prin cuvânt creează un thaumazo...” și când „logos-ul va fi învăluit într-un deinon...” (ceva primejdios, plin de forță dezlănțuită) Dar cum „limba e termometrul prudenței...”, scriitorul va alege forța cuvântului - „magnetism și vrajă”, pentru a rosti multe adevăruri (care, însă, îi vor spori suferințele, ajungând până la
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
le organizează sunt de cea mai bună calitate. IV. Sinteze Ioan Petru Culianu Fascinația lecturii Ideal ar fi ca viața noastră să devină, mereu, o acumulare in crescendo de frumoase realizări, de veghe și de înnobilare în spațiul generos al logosului, prin exemplaritate și în perpetuu dialog cu propria noastră conștiință. Numai astfel, vom avea sentimentul că ființa noastră „reprezintă încoronarea creației” noastre. și-n acest context, permiteți-mi să ne-amintim de o personalitate a științei și culturii universale, care
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de apropiere sau de depărtare) corespunde opoziției aproape vs departe, în față vs în spate: poate chiar să traducă această profunzime prin înăuntru vs afară; a patra dimensiune corespunde utilizării timpului: timpul cosmic (anotimpuri, ore, zile, luni etc.) sau timpul logos-ului (al scriiturii și al liniarității sale). În toate aceste cazuri este vorba de a face lizibil un ansamblu non-liniar care nu este nici cauzal, nici cronologic și a cărui organizare, din acest motiv, ar fi prea complexă pentru lectură
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Mureșenilor nr.12, tel. 0268.412601 BUCUREȘTI Librăria Mihai Eminescu, Bd. Regina Elisabeta nr. 5, tel. 021.3158761 Librăria Verona, Str. Pictor Arthur Verona nr. 13, tel 0788.758408 Librăria Humanitas Kretzulescu, Calea Victoriei nr. 45, tel. 021.3135035 CLUJ Librăria Logos, str. Republicii nr. 11A, tel. 0264.590297 Librăria Universității, str. Universității nr.1 Tel.0264.598107 Librăria Dacia, str. Memorandumului nr.12 Tel.0264.431494 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241.616365 CRAIOVA Librăria Școlii, str.
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de măsurare a forței cuvântului, a cuvântului care zidește, cum nici a celui care distruge. De fapt, este imposibil ca omul să poată măsura această putere, pentru că ar însemna să cuantifice forța de exprimare a lui Dumnezeu, Care este numit Logos, Verb, Cuvânt. La început lumea a fost creată prin Cuvânt. Dumnezeu a zis și s-a făcut! Adică a lansat cuvântul Său care s-a concretizat în materie, ca raționalitate ce revelează amprenta iconomiei divine, responsabilă de crearea și pronia
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
posedă conștiința Universului, microcosmos în care se oglindește macrocosmosul. CÂnd Dumnezeu a vrut să recreeze lumea pervertită de păcat și care nu se mai putea restaura ființial prin propriile puteri, a trimis din nou Cuvântul Său. De aceea, cu intrarea Logosului în istorie la „plinirea vremii”, s-a produs acea Palingeneză, adică reînnoirea lumii prin cuvânt. De la Hristos încoace cuvântul este iarăși ziditor, paideic, și definește pe om în lumină. Atâta vreme cât omul nu se definește prin sine, ci prin Logosul creator
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
intrarea Logosului în istorie la „plinirea vremii”, s-a produs acea Palingeneză, adică reînnoirea lumii prin cuvânt. De la Hristos încoace cuvântul este iarăși ziditor, paideic, și definește pe om în lumină. Atâta vreme cât omul nu se definește prin sine, ci prin Logosul creator, el zidește prin cuvântul său, sau cuvântul său creează. Deși astăzi suntem aserviți lumii vizualului și imaginilor virtuale, cuvântul scris nu trebuie să dispară, ci trebuie să fie suportul imaginii, rațiunea ei. Imaginea este, de fapt, cuvântul concentrat. Iar
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
footnote Opuscula theologica et polemica, a se vedea aceeași operă, unde satisfacția deplină a posesiunii mistice este chiar Paul Blowers. footnote>. Într-un alt loc, îl laudă pentru că face din scopul vieții lui, iar din mișcarea (tinderea) etern mobilă spre Logos, țelul rațiunii sale. Utilizarea de către Sfântul Maxim a cuvântului ca terminus technicus pentru progresul perpetuu spre Dumnezeu este deosebită, pentru că substantivul este utilizat de Sfântul Grigorie însuși, sub această accepțiune, o singură dată, preferința sa manifestându-se spre diversele forme
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
morții - aspect important al îndumnezeirii, de la bun început. El adaugă la importanța Botezului, primit prin credință, o înțelegere a Sfintei Euharistii ca unificare a trupului îndumnezeit al lui Hristos cu al nostru. Așadar, îndumnezeirea este înțeleasă explicit pe baza unirii Logosului cu omul întreg, unire prin care natura umană se îndumnezeiește în El<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și mediator footnote>. Sfântul Maxim, caută de asemenea o împăcare, dar deosebind mai categoric ca Sfântul Grigorie mișcarea
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]