1,901 matches
-
morală, susținută de ,,participarea" și "angajarea personală". Procesul cultivării datoritei morale vizează, așadar, cele trei planuri ale psihicului uman: cognitiv, afectiv și volitiv (28, pp. 170-173). După cum se vede, contribuțiile în acest domeniu al educației imorale sînt mai reduse; vorbe, lozinci s-au scris foarte multe, dar ele nu pot fi integrate într-o teorie a educației morale. 17.2.4. În constelația cercetărilor pedagogice din anii '60-'80 se înscrie, prin rezultatele fructuoase obținute, orientarea psihosocială în abordarea fenomenului educațional
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de cointeresați în stabilitatea sistemului, tactica diversiunii și a confuziei au înlesnit opera întreprinsă. În același timp, trebuie spus că presiuni de tot felul, interne și externe, au constrâns noul regim la unele concesii, mai ales cu privire la standardele europene, sub lozinca unei integrări ce avea să fie mereu amânată. Mimând formele, el a lăsat să se constituie încet și un fond corespunzător. Accentul pus inițial pe originalitatea sistemului (Sonderweg, în expresia lui R. Wagner) a trebuit să cedeze sub presiunea racordării
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ca oricând, nevoia de ordine în gândire, de estimare corectă a realității, de organizare cumpănită a energiilor a devenit o urgență și ea nu poate primi răspunsuri acceptabile decât prin dialog și exercițiu democratic. Noi suntem poporul" nu e o lozincă de circumstanță, clamată pretutindeni cu vigoare în aceste zile, ci un fel de a restabili un mare, profund adevăr: nu e de închipuit organizarea modernă a unei societăți fără a ține cont de factorul uman și nu are nimeni dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
o generație la alta, continuitate compromisă uneori de absența vinovată a memoriei. Dacă momentul pe care îl trăim înseamnă o adâncire în sine, o redescoperire a valorilor tradiționale, aceasta invită ipso facto la resuscitarea memoriei colective. Unde ne sunt morții?" Lozinca timișoreană din zilele revoluției, reluată de presă în vremea din urmă, se cuvine a fi extinsă asupra întregii perioade de dictatură. Tragicul cortegiu al celor uciși de torționarii regimului comunist nu poate cădea atât de lesne în neantul uitării. Sau
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
atestă că societatea civilă e un fapt, chiar dacă mărginit încă la asemenea zone, protejate numai simbolic de agresiunea forțelor oculte ale vechiului regim. Altare improvizate amintesc de morții din Decembrie, ca un tragic memento, ca o provocare la angajament social. Lozinci fără număr dau expresia noului crez politic, zidurile cenușii ale Universității rezumă parcă un "discurs" structurat de spiritul libertar și democratic. Steagurile baltice, așezate unul sub altul, se prelungesc pe verticală în tricolorul nostru, ca un nou pas, logic, în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și democratic. Steagurile baltice, așezate unul sub altul, se prelungesc pe verticală în tricolorul nostru, ca un nou pas, logic, în reconstrucția unei Europe libere. O asemenea Europă nu mai vrea să cunoască opresiunea, fie ea și ascunsă sub alte lozinci aparent motivate de haosul vechilor "rânduieli". Nimeni n-o simbolizează mai bine, în esența ei, decât acești tineri care invită continuu la dialog, declarând Piața Universității ca zonă a concordiei, a iubirii și a devotamentului civic. O nouă fază a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spre democrație. Vechile structuri ale puterii prăbușite, altele se cereau puse la lucru, sub presiunea evenimentelor, nu toate previzibile. Pentru unii deținători ai puterii acestea s-au vădit chiar surprinzătoare. Nu se așteptau ca strada să manifeste atâta inițiativă, nici lozinca "Jos comunismul!", clamată curând după eliminarea cuplului dictatorial, să fie luată în serios de atâta lume. Radicalizarea bruscă a străzii era un semn pe care noii potentați n-ar fi dorit să-l vadă. El nu putea fi al Revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Conștiința civică nu se formează niciodată și nicăieri de la sine, ci e rezultatul unei munci asidue, al unui program de trezire și disciplinare activă. Mai mult decât oricare dintre contemporanii săi, Maiorescu a înțeles că nu manipulând electoratul pe seama câtorva lozinci de efect și a unor raționamente simpliste ajunge la o societate stabilă, ci pregătind metodic spiritele, creând o mentalitate, interesând pe fiecare, la orice nivel, în res publica. Acesta voia să însemne mai ales instituții formative și dialog social. Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
intrat în conștiința posterității ca un martir. Mircea Coloșenco, unul dintre cercetătorii mai noi ai biografiei scriitorului remarca pe bună dreptate: „Poetul a fost prins în vălmășagul unui timp utopic, pe cât de iluzoriu, pe atât de abrupt. A crezut în lozinci! Când și-a dat seama de falsul promisiunilor, de închistarea dogmatică, dezmeticindu-se, nu a mai fost pe placul puterii, fiind sacrificat, după formula stalinistă consacrată: decât un disident în viață, mai bine un erou decedat. Moartea absurdă, ce i-
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
culturală comună, articulată în jurul Bibliei. Autorul crede că universitățile americane au irosit și deturnat entuziasmul tinerimii postbelice, o categorie socială setoasă de cunoaștere, debordând de energie și entuziasm, încarnare colectivă a promisiunii unei lumi mai bune. După cum Mao a lansat lozinca „Sputnikul nostru - educația fizică!”, obligându-și tineretul să se extenueze în exerciții de gimnastică sterile (alături de munca epuizantă), Bloom sugerează că șocul lansării primului satelit de către sovietici a generat un mare avânt educativ în Statele Unite, din nefericire scăpat din vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ce se câștigase ca „păcălire” artistică a propagandei prin Desfășurarea, Directorul nostru, La Moara cu noroc se anulează în Viața nu iartă, care, în cei aproape trei ani cât a durat realizarea lui, a pierdut contactul până și cu evoluția lozincilor oficiale. Publicitate : Militarul Serdici către militarul Vladimir : „Taci ? Ți- e rușine ? De ce ? Ai executat un ordin. Ordine. Ordinea cui ? Ordinea regilor și a îmbogățiților de război. Fracul l-am închiriat cu bani de la un burghez imbecil [spus ca «pește înotător
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și Manole Marcus se putuse afirma că legile științei și tehnicii n-au caracter de clasă și că un inginer poate avea dreptate în fața unor activiști, Alexandru, tatăl lui Filip, spune acum, bântuit de amintiri : „Știam puțină matematică și multe lozinci. Dracu’ știe de unde a apărut unul ca Atanasiu”. Finalmente, drumul inițiatic al lui Filip capătă o aură cvasimistică. După ce dă o raită și cu locomotiva, meseria de mecanic părându-i- se și ea nu destul de „hard”, Filip se întoarce la izvoare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pentru absolvenții de facultate, orașele mari erau închise încă de la începutul deceniului. Trimiterea lor „la țară” fusese tratată în cheie comică încă din anii ’70 cu Toamna bobocilor. Tema este reluată în comediile Buletin de București și Primăvara bobocilor sub lozinca : Ce bine e la țară ! Or, în acei ani, tinerii români, mulți cu studii, nu numai că nu voiau la țară, nu mai voiau nici în țară - „rămâneau”, se căsătoreau în Vest sau, în disperare de cauză, încercau să treacă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
când se decretează că, totuși, legile științei nu se supun politicii, că activistul, oricâtă școală a vieții ar avea, nu poate să-i comande inginerului la planșeta de proiectare. Iar în 1982 ne găsim în plină revoluție tehnico‑științifică, noua lozincă a propagandei de partid. Culturnicii pot răsufla ușurați - Proca e dintre cei „vechi”, nu e un produs al epocii Ceaușescu. O cotitură neașteptată se produce în evoluția regizorului Mircea Daneliuc odată cu Glissando (1984). Renunțând la domeniul filmului realist de actualitate
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
cu 1977, șușotitul devenise murmur și amenința să se transforme în vuiet. Drept pentru care autocritica Sistemului atinge în Probleme personale cote nemaiîntâlnite. Secvența-„șoc” este vizita tovarășului prim-secretar la fabrica de aparate electrice. După primirea cu flori și lozinci de către conducerea unității, activistul cu nume predestinat, Cremene (nici nu aflăm vreodată cum îl cheamă pe numele mic, până și iubita îi spune Cremene), strică sărbătoarea : însoțit de câțiva muncitori, saltă capacul generatoarelor aflate pe rampă ca fiind gata de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
reușitei în viață elogiate sistematic, va fi însemnat ceva în subconștientul celor care au urlat : „Moarte intelectualilor !”. Propaganda antioccidentală, prezentarea vesticilor ca hoți și ucigași care vor să fure tot timpul ceva de la noi, se poate traduce într-o altă lozincă a primilor ani de după căderea comunismului : „Nu ne vindem țara !”. A face avere, a te îmbogăți au fost întotdeauna semne ale viciului și decăderii morale în filmul românesc de propagandă - îmi amintesc bine disprețul, dacă nu chiar ura, cu care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
forțându-i sfârșitul pământean pe 17 iulie 131, la vârsta de 62 de ani, în plină activitate creatoare. În cadrul rarelor sale omagieri ca dascăl și om de știință, cele mai emoționante au fost cele ale studenților care invariabil începeau cu lozinca „dreptate profesorului Paulescu”. Și ele însă aveau să pălească treptat, pentru că vălul tăcerii și al uitării se va așterne prin contribuția condamnabilă și degradantă a urmașului său la catedră, profesorul Ion Nițescu, cea mai sinistră figură a vieții academice românești
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
noi, un strigăt de afirmare a adevărurilor organice ale unui neam, nesocotite de inconștienți sau batjocorite de elemente distructive interesate’’ și continuă „în prima perioadă de formare a unității noastre de stat, când clasa conducătoare se lasă răpită adesea de lozinci mici și inoportune, când dărâmarea metodică a unor intruși se resimte la toate colțurile, prin graiul imaculat al tinerei generații de intelectuali se propagă dreptul nostru la existență. Acest adevăr ar trebui să-l pătrundă toți care pot influența opinia
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acestea s-au găsit destui oameni care seduși de aceste utopii, să le aplice în practică ațâțând astfel urile sociale, dezlănțuind cea mai oribilă patimă omenească cunoscută sub abominația Revoluția Franceză’’ spune Paulescu. Oricât de nobilă și măreață ar fi lozinca „libertate, egalitate, fraternitate" sub care s-a desfășurat revoluția franceză, conținutul ei pălește la o analiză chiar sumară din două motive: primul rezultă din realitățile istorice ale evenimentului, iar al doilea din însuși conținutul ei care din punct de vedere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lovind în acest fel în valorile morale pe care credința si tradiția unui popor le-a cultivat de-a lungul generațiilor. Se poate spune și nu fără temei că liberalismul, care-și are sorgintea în revoluția franceză, a preluat din lozinca acesteia doar sloganul libertate, pe care l-a interpretat în interesul său, prin absolutizarea proprietății și subminarea organizării sociale sub toate aspectele, și mai ales prin agresarea instinctului de dominație și subordonare, atât de necesar pentru armonizarea relațiilor în familie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
doctrinarii socialismului nu știau unde va duce sistemul lor. Și aceasta pentru că dezmoștenirea celor bogați, asociată cu propaganda voalată în rândul proletariatului care în gândirea lui simplă credea că va deveni proprietar, a creat o mișcare socială abil manipulată sub lozinca “Proletari din toate țările, uniți-vă". Prin urmare, apologeții socialismului urmăresc instaurarea colectivismului pentru a realiza egalitatea. Pentru aceasta atacă instinctul de familie prin suprimarea proprietății (eludând caracterul ei familial), prin desființarea dreptului de moștenire, prin emanciparea femeii (care devine
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și imoralitatea se întindeau ca o plagă ce era pe punctul de a sufoca elementul autohton, împotriva cărora se ridica cu atâta înverșunare Eminescu. A trebuit ca Tudor Vladimirescu să ridice poporul pentru a tempera această evoluție nefastă. Celebra sa lozincă „Țara este norodul și nu tagma jefuitorilor’ exprima cât se poate de clar situația jalnică a țării și pericolul în care se afla. Dominația greacă asupra Bisericii noastre avea să se încheie odată cu secularizarea averilor mănăstirești înfăptuită de domnitorul Alexandru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
celui de-al XIV-lea Congres. Amenințarea există: Ceaușescu refuză să se supună și acționează. Populația este în marea ei majoritate paralizată. Așa cum va explica Virgil Măgureanu unui jurnalist de la l'Express în 1997: "Orizontul spiritual era redus la câteva lozinci primitive, impuse unei populații strivite de o propagandă intensivă. Era suficient, pentru a întreține frica, să se amintească trecutul și existența unui aparat de opresiune tentacular...". Populația e încătușată în problemele obsedante ale vieții cotidiene: magazinele sunt goale, apartamentele neîncălzite
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
semidisident devenise cel mai căutat cadou când trebuia să mergi la medic și lăsa să adie speranța unei și mai mari liberalizări în viitorul apropiat. Chiar dacă Ceaușescu însuși rămăsese captiv al celui mai rudimentar discurs politic, el inova totuși înlocuind lozincile staliniste ale luptei de clasă cu formulele tot mai insistente ale unui naționalism revitalizat. După mai bine de 15 ani de opresiune care viza eradicarea tradiției, folosind pentru asta toate mijloacele statului totalitar, de la poliția politică și distrugerea fizică la
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pe de altă parte, a unor publicații care practicau fronda cu voie de la poliție, ca Săptămâna lui Eugen Barbu sau ca Suplimentul Scânteii Tineretului, SLAST, urmat îndeaproape de Luceafărul. Dublul discurs al oricărei dictaturi se dublează la rândul lui, între lozincile oficiale patriotarde și naționalismul xenofob, agresiv și șovin, pe care regimul nu doar că îl tolerează, îl și încurajează din plin, astfel încât confuzia și deruta în societate sporesc exponențial. Un caz extrem al acestui insolit aliaj de contestație și propagandă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]