3,576 matches
-
T. e un liric de aceeași speță, originalitatea lui constând într-o „combinație de sentimente și spirit” comparabilă cu cea remarcată la antecesor de G. Ibrăileanu. Asemenea lui Topîrceanu, autorul Bibliotecilor fericite (1994) e un poet inteligent, un spirit eminamente lucid care, scriind versuri, își dăruiește plăceri intelectuale. Comparabil în privința aceasta și cu G. Călinescu (toutes proportions gardées), el își procură voluptăți rafinate prin intrarea în pielea cât mai multor poeți, de la François Villon (imitat în Villonescă) și Costache Conachi (Amor
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
reversibilă, la fel ca literatura. Un personaj-povestitor retrăiește sau recitește tot filmul în zece secvențe (câte etaje are blocul care îi servește drept scenă), căpătând o perspectivă distanțată asupra întregului. Căci pivnița clădirii, unde se preumblă, ca într-un coșmar lucid, protagonistul, întruchipează dedesubturile așa-numitei realități. În Uscătoria de partid (1997), cuprinzând tot proză scurtă, unitatea narativă minimală nu mai este secvența filmată, ci mai curând instantaneul de tip fotografic. Renunțând să se mai travestească în regizor sau în cameraman
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
Sub semnul lui Bălcescu, Cea mai bună muniție. Prestigiul paginii culturale este dat de prezența lui Mircea Eliade, cu unele din cele mai importante articole de atitudine ale sale tipărite în publicațiile exilului, printre care Destinul culturii românești - analiză profundă, lucidă a „condamnării la moarte” a intelectualității naționale de către autoritățile de ocupație, și Rusificare - despre același fenomen îngrijorător, agresiv, de „anihilare a elitelor” spirituale și a patrimoniului cultural românesc ca politică de rusificare a „insulei de latinitate într-o mare slavă
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
de glas în alt registru decât cel socotit curent. Și totuși, nu există nimeni mai puțin intimidat de opiniile „admise” (nu se știe de cine), mai disprețuitor față de inerția ideilor circulante, mai suplu în judecăți și mai deschis față de revizuirile lucide ale diferitelor metode, direcții și perspective în cultura românească. Fapt demn de relevat, lui Mihai Ungheanu nu-i place să laude, ci numai să admită ceva sau pe cineva. Dar și în admiterea cuiva el se ferește de o dogmatizare
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
concluziile ce se pot trage din documentele oficiale unde îi apare numele, imaginea indirectă dedusă din substanța cronicii pe care a scris-o, din atitudinile, judecățile și formulările sale converg în a constitui portretul unui om superior, cu o conștiință lucidă și echilibrată, animat de sentimente și preocupări nobile, cu un spirit subțire, cultivat, care a înțeles complexitatea firii omenești. Originalul cronicii lui U., ca și al primei copii (ori prelucrări) realizate de Simion Dascălul, s-a pierdut, așa încât nu se
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
contactul cu proza lui Anton Holban (și cu psihologismul interbelic) o dovedesc și cele două romane ale autoarei, O lume fără mine (1991) și Prăpastia de hârtie (2003), în care se regăsește același balans între implicare și teatralizare, între introspecția lucidă și (auto)mistificarea perfidă, între descompunerea sistematică a senzațiilor și reproiectarea lor pe o scenă imaginară. SCRIERI: De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc (în colaborare), București, 1982; Anton Holban și personajul ca actor, București
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
a lumii”. Idei și procedee similare, cu scopuri didactice îndeosebi, vor conduce la elaborarea Istoriei literaturii universale (I-II, 1970-1973), scrisă în colaborare cu Margareta Dolinescu. Cât privește memorialistica lui Z., un aer ceremonios îi învăluie amintirile senine, de o lucidă afectivitate - Oameni pe care i-am cunoscut (1987), Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața (1990). Prezența tutelară, în filigran, este aceea a Profesorului în căutare de pilde care să aibă „puterea unei exemplarități suverane”. Om de școală, sortit unei lungi
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
sa novatoare se manifestă divers. Sonetul clasic, de pildă, e „ameliorat” uneori prin adăugarea unui catren, alteori a unei terține. Spiritul exersat în lectura formelor fixe produce astfel surprize, în toate se vede virtuozul care caută desăvârșirea cu o mereu lucidă mânuire a verbului. Inedite efecte răsar din punerea unui limbaj pronunțat neologic în cadențele și tonalitățile baladei. „Confuz”, „unanim”, „uz”, „eficace”, „magnanim” sunt vocabule care sonorizează aparte un discurs manierist de tip medieval. Demersul novator ia uneori formele experimentului (chiar
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Romulus Vulpescu sau Despre o inedită tautologie, O, 1980, 9; Lit. rom. cont., I, 655-659; Sângeorzan, Conversații, 83-87; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 195-199; Moraru, Semnele, 52-58; Alex. Ștefănescu, Între da și nu, București, 1982, 76-79; Alexandru Balaci, Autobiografie lucidă, RL, 1983, 14; Gheorghiu, Reflexe, 84-86; Ion Jianu, Generațiile nu apar pentru că vor ele, R, 1984, 9; Tașcu, Poezia, 46-51; Dumitru Micu, Limbaje moderne în poezia românească de azi, București, 1986, 133-134; Șerban Foarță, Printed by Romulus Vulpescu, O, 1987
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
procesele vieții, ideile autorului captând sensul realului. În esență, idealul eseistei era de factură clasică, ceea ce explică și importanța acordată Antichității grecești. Un rezultat de seamă al acestei încrederi în valorile lumii clasice e publicarea, în 1946, a monografiei Eschil, lucidă căutare a permanențelor, a certitudinilor, afirmate într-o vreme în care acestea erau grav amenințate și când apărarea lor nu se putea face fără mari primejdii. Numele acestei femei învățate ar fi uitat, poate, azi, dacă nu ar fi apărut
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
În afara acestei unice iubiri spirituale și a tragediei individuale pe care o presupune, diarista cunoaște și alt rând de tragedii. Jurnalul este și din acest punct de vedere extrem de interesant pentru că oferă date despre modul în care judecă o femeie lucidă epoca prin care trece. Cunoaște mișcările politice din anii ’30, ascensiunea fascismului, rebeliunea legionară, războiul, mizeria materială, dezastrul, schimbarea sistemului politic, instalarea comunismului, închisoarea, deportarea. A trecut prin toate, istoria nu a menajat-o deloc. Specialista în Montaigne și Kant
VOINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290630_a_291959]
-
Z. din Genunchiul stâng sau genunchiul drept impun prin siguranța stilului și coerența lumii ficționale, chiar dacă se încearcă mai multe formule narative și măști, iar subiectele sunt variate. Autorul este un borgesian, cunoscător al tuturor poveștilor, pe care le reia lucid, amuzat, cu sentimentul zădărniciei, dar și cu înțelepciunea celui care a aflat toate secretele. „Odiseea” lui Ulise, uciderea lui Mozart, teme clasice precum alegerea, libertatea, motivul drumului, tema scrisului sau a timpului sunt abordate cu naturalețe, recontextualizate, reinterpretate postmodern, întotdeauna
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
în mod surprinzător, pe Ion Minulescu romancierul. Cu o amplă activitate publicistică de moralist, de eseist politic și chiar de istoric al civilizației române, autorul cărții Din registrul ideilor gingașe s-a situat în apărarea inteligenței, păstrându-și „mângâierea gândirii lucide”. El a fost, în tradiția lui Montaigne (unul din scriitorii preferați), un moralist sceptic, iar în tradiția lui Caragiale - un ironist incisiv și un artist al cuvântului. Structură nonconformistă, cu vocația pamfletului măsurat, de o jubilație rece, sarcastică, Z. pune
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
tuturor curentelor de avangardă, exemplificând o aserțiune din Act de prezență: „Cubism, futurism, constructivism s-au revărsat în același dârz cerc: sinteza”. Indiferent dacă, așa cum pare, scriind autorul s-a abandonat dicteului automat sau a operat asocieri imposibile în mod lucid, imagismul său excelează, mai mult decât al oricărui alt autor român, prin arbitrar. Nimeni la noi nu și-a însușit mai în litera ei afirmația lui André Breton că imaginea cea mai puternică e aceea care conține „le degré d
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
în unul de protecție în funcție de abilitățile pe care le dezvoltă, climatul educațional și afectiv existent la nivel familial. În prezent România cunoaște o încercare de redefinire a rolului social al educației, în contextul unui ”parteneriat pentru educație”, un dialog deschis, lucid, responsabil, între toți factorii educaționali (familie, Biserică, școală, comunitate locală). Școala se deschide spre mediul comunitar și se fac propuneri de realizare a osmozei școală comunitate (școala în comunitate și comunitatea în școală), în perspectiva înțelegerii școlii ca un centru
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
ca atare. Baciul, mai cu seamă, vorbește cu subînțelesuri, pe un ton mucalit, strecoară în evocare un umor ghiduș, o ironie subțire, parodiază cu bonomie folclorul orientat spre fabulos. Suflete simple, țăranii și ciobanii sunt, în același timp, minți limpezi, lucide, naturi sănătoase, care, chiar dacă un moment admit posibilitatea unor întâmplări în răspăr cu ordinea firească a lucrurilor, nu se pierd cu firea, nu sunt cuprinși de spaime mistice. Atitudinea lor față de neobișnuit e asemănătoare cu a țăranilor lui Ion Creangă
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
legionari, dar este la curent cu faptele lor” ori că „tot mai expansiv, cutează să vorbească despre trecutul lui legionar, pentru a restabili adevărul” ș.a. Al. Săndulescu observa pertinent că „Sanda Stolojan relevă o polivalență a talentului, fiind un observator lucid al evenimentelor politice, un poet sensibil, evocator de oameni și locuri și totodată reflexiv, meditând adesea la destinul omenirii și îndeosebi al Europei”. S. a tradus în franceză cartea lui Emil Cioran Lacrimi și sfinți (1986) și un volum antologic
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Asprimea, brutalitatea ar putea fi arma indispensabilă a supraviețuirii, de aceea oamenii sunt constrânși să zbiere, să suduie, să muște. Sub biciul viscolelor, al arșiței, sub gârbaciul logofeților boierești și sub vâna de bou a jandarmilor, țăranii se nasc maturi, lucizi, îndârjiți. E o atmosferă de coșmar, pictată în tonalități dure, violente, supradimensionând aproape neverosimil, ostentativ, o stare de fapt. Cu unele elemente de monografie etnografică a satului dunărean, romanul înfățișează și datini de nuntă și înmormântare, obiceiul de a striga
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
a Good Thing, Earthscan, Londra. Partea a II-a Tanziția ca dezvoltare; politica europeană de dezvoltare socială Capitalismul de tranziție Vladimir Pasti Prăbușirea comunismului ca proces Cincisprezece ani de tranziție reprezintă o perioadă suficient de lungă pentru ca analiza rece și lucidă a politicilor de început al postcomunismului să substituie confruntarea emoțională și schematică a acelei perioade, dar și pentru a permite o schimbare esențială a criteriilor de evaluare a tranzițiilor. Ceea ce merită subliniat este că acum evaluăm postcomunismul de până la noi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se face. Nicotina are o perioadă de Înjumătățire și de eliminare scurtă (circa două ore) nivelul său plasmatic crescând repede după a doua țigară vesperală. Efectul spectacular de administrare transdermică de nicotină se traduce prin apariția unor activități intense și lucide pe care autorii au numit-o onirodramă. În timpul acestor vise, visătorul are conștiința visului cu toate că rămâne tot timpul adormit. Amintirea precisă a acestor vise este adesea prelungită În zi. Frecvența acestor vise lucide sau anormale este de 30% la subiecții
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
traduce prin apariția unor activități intense și lucide pe care autorii au numit-o onirodramă. În timpul acestor vise, visătorul are conștiința visului cu toate că rămâne tot timpul adormit. Amintirea precisă a acestor vise este adesea prelungită În zi. Frecvența acestor vise lucide sau anormale este de 30% la subiecții tratați cu timbre cu eliberare de 21 mg nicotină 24 de ore, este semnificativ crescută față de tratamentul cu timbre placebo (6%). Într un prim studiu s-a testat ipoteza că aceste onirodrame sunt
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
remitentă sau intermitentă, de tip periodic, ciclic, sub formă de „accese” care survin periodic, cu o ritmicitate regulată, separate între ele de faze de remisiune sau de ameliorare, ca în cazul psihozelor periodice (boala afectivă, PMD, ciclofenia, dipsomania); d) momentul lucid este reprezentat, în cursul evoluției clinice a unor afecțiuni psihice, prin suprimarea temporară și completă a manifestărilor psihopatologice; e) remisiunea este starea de atenuare marcată, putând merge până la dispariția completă a simptomelor clinice. Atenuarea simptomalogiei clinice, în sens de ameliorare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
falsitatea acestora bolnavul este conștient, dar, cu toate acestea, nu se poate elibera de ele. F. Leuret descrie, la începutul secolul al XVII-lea agorafobia. Moritz (1783) descrie frica obsedanta de apoplexie. Esquirol descrie monomaniile, iar Trélat delimitează la folie lucide. R. van Kraft-Ebbing (1867) le va numi tulburări obsesive (Zwangsvorstellungen), termen care va fi preluat de A. Wesiphal. P. Janet, carem la sfârșitul secolul al XIX-lea, descriu cadrul clinic al psihasteniei. Pentru M. Dide și P. Guiraud, obsesiile se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și marea diversitate a acestora, susține că o definiție care să cuprindă toate aspectele acestuia și care, în același timp, să fie admisă de toți specialiștii este greu de formulat. Pentru autorul citat, „Suicidul este actul prin care un om lucid se abandonează morții, deși poate alege viața pe care însă o preferă morții, dincolo de orice fel de obligație etică”. Remarcăm nota dominant morală a acestui punct de vedere. Această viziune asupra suicidului este justificată de F. Achille-Delmas prin faptul că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
răzbunare, crimă, șantaj, apel suicidar. c) Sinuciderile jertfă, ca formă de autorenunțare la propria sa existență, având semnificația unui ideal simbolic realizat. Ele apar sub următoarele forme: sacrificiul, trecerea de la starea actuală la o alta considerată ca ideală. d) Sinuciderile lucide au caracter de ordalii sau de jocuri: ordalia ca probă, jocul cu propria sa viață. Dimensiunile socio-culturale și morale ale suicidului completează și nuanțează aspectele mai sus menționate referitoare la modalitățile de a interpreta semnificația actelor suicidare. La începutul secolul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]