2,384 matches
-
să-și aleagă destinul. Cei doi ghizi, Logistica (rațiunea) și Thelemia (dorința) îi indică trei uși, Pima ușă îl conduce pe calea glorificării lui Dumnezeu (care în cazul lui Perceval este calea frăției Graalului), ușa numărul doi îi oferă gloria lumească, iar ușa numărul trei este calea către Mama Dragostei (Venus), cale pe care o și urmează. Trecând de cealaltă parte a vitrinei, lui Polifil îi este arătată o procesiune sacră, în numele dragostei lui Zeus. Aceasta determină prima sa revelație, în interiorul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
veniturile și de dota pe care o puteau oferi familiile în care existau mai multe fete, prima născută avea posibilitatea de a se căsători, iar cea mai mică lua calea mănăstirii. Foarte rar aveau posibilitatea de a alege între viața lumească și cea monahală, acest drept revenind tatălui. Dorim să precizăm că pentru a intra la mânăstire, pentru a deveni soția lui Christos, tinerele fete aveau și aici nevoie de o dotă, însă mult mai mică decât cea solicitată pentru căsătoria
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și cea monahală, acest drept revenind tatălui. Dorim să precizăm că pentru a intra la mânăstire, pentru a deveni soția lui Christos, tinerele fete aveau și aici nevoie de o dotă, însă mult mai mică decât cea solicitată pentru căsătoria lumească. Fetele provenind din pătura burgheziei și care erau mai sărace erau forțate să intre în mânăstiri restrictive, cu un regim de viață cazon. Din acest motiv și rata mortalității în acele lăcașuri de cult era mare. în lucrarea memorialistică intitulată
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
având în partea de sus inscripția arcuită PROF. DUMITRU MĂRTINAȘ, continuată dedesubt, pe trei rânduri, 2007 / O VIAȚĂ PENTRU O IDEE / ORIGINEA CATOLICILOR DIN MOLDOVA. De o parte și de alta a imaginii cu puțin bust sunt anii existenței sale lumești 1897 / 1979. Pe reversul (fig. 28rv) medaliei sunt redate trei medalioane, adevărate medalii unifață, sugestive și înțelept concepute, cu reprezentări heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano Catolicilor „Dumitru Mărtinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
avers bandă mărginită de cerc liniar exterior și cerc liniar interior, legenda în două părți: ANTONIUS DURCOVICI, sus, EPISCOPUS * 1948 IASSIENSIS, jos. Întreaga zonă centrală a aversului este dominată de efigia episcopului Durcovici având deasupra umărului drept anii existenței sale lumești, dispuși pe două rânduri despărțite de linie orizontală, 1888 / 1951 (fig. 29av). Imaginea medalistică realizată după macheta sculptorului Maximillian Fetița ne duce cu gândul la o caracterizare făcută de diaconul Cristinel Farcaș „Statura sa înaltă și slabă, fața ascetică, chipul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
neființă, sunt realizate două medalii și o plachetă. Una dintre medalii, realizată din inițiativa S.N.R., are pe avers (fig. 90av) chipul savantului cu barbă și pălărie, orientat jumătate stânga, ramuri de lauri și inscripție cu numele și anii existenței sale lumești. Pe revers (fig. 90rv) este ansamblul de clădiri ce găzduiește Institutul de istorie ctitorit de Iorga, ram de lauri și inscripții. Medalia realizată în anul 1990 din inițiativa Secțiunii din Botoșani a S.N.R. este invadată pe revers (fig. 97av) de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
am aflat și apoi a fost turnat în bronz (diametru 125 mm), după toate probabilitățile, la Atelierele Nicolina, (fig. 126). Medalionul este realizat după tipicul medalisticii primare (unifață și cu legenda redusă doar la nume și prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistică prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
meseria de mecanic părându-i- se și ea nu destul de „hard”, Filip se întoarce la izvoare, la fabrica unde a lucrat tatăl lui. El intră în oțelăria filmată ca un templu, ca o catedrală dinamică a mântuirii, în afara căreia toate cele lumești par bicisnice și iluzorii. Întors de acolo, seara, în casa bunicului, Filip găsește pe masă o carte roșie pe care scrie : „Lenin - Despre tineret”. Peste câțiva ani, o altă referință în afară de Ceaușescu nu va mai fi posibilă în propaganda filmată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
culturilor greacă, latină și ebraică. După moartea dacsălului său, Pantainos, adevenit chiar conducătorul acestei școli. Din bogata sa operă reținem următoarele: Protreptikos, Paidagogus, Stromata<footnote>consideră învățătura ca fiind indispensabilă mântuirii, deoarece prin intermediul ei putem dobândi știința lucrurilor dumnezeiești și lumești, prin ea putem accede la înțelepciune și dobândi priceperea premergătoare faptei. În domeniul moralei, Sfântul Clement Alexandrinul opune caracterului practic al comportamentelor etice, promovat de filosofii greci, principiul universalității moralei creștine. Identificând în bună măsură credința cu înțelepciunea, el a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
care pot trăi trei tipuri diferite de cetățeni: irascibilul, pofticiosul și raționalul. Educatorul trebuie să-l ajute pe cel din urmă să aibă conducere orașului. În esență, este vorba de formarea omului ca ființă rațională, eliberată de impulsuri și pasiuni lumești. El propune ca, modalitățile de realizare a educației trebuie să fie în armonie cu scopul propus. Mai întâi, se vor educa simțurile copilului, asemănate cu porțile acelui oraș, care este sufletul. „Locuitorii” orașului sunt diferitele puteri sufletești, curajul, dorința și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
degenerarea spirituală s-a îndepărtat de la cercetare, deoarece cercetarea adevărată presupune ridicarea vibrației poporului și cercetători în toate domeniile. În cercetare ar trebui să lucreze numai oameni ce pun pe primul loc în viața sa relația cu Dumnezeu nu cele lumești. Un alt mod de a facilita cumpărarea unui produs este prezentarea în o atmosferă de fericire de beatitudine: un produs de curățat toaleta utilizat în un palat, o mașină de serie cumpărată de un om ce stă în un palat
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
orice “abatere” sau “greșeală” față de filosofie și teologie. După înșelătoarele izbînzi ale Renașterii, Franța secolului al-XVII-lea recăzuse în absolutism : Pe atunci a clătina tradiția scolastică însemna a zgudui autoritatea regală. Întrucât filosofia se confunda cu statul, statul era brațul ei lumesc.”) Renașterea despre care A. Pleșu afirma că “stă prost cu filosofia” căci “filosofia lucrează cu universalul, iar Renașterea e o epocă a individualului”) a fost interpretată fie ca sfârșitul Evului mediu, ) fie ca o ramură a acestuia. ) Dincolo de nostalgia vârstei
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
creștină? Cu toate impedimentele întâlnite, obiectul artei creștine a constat în dimi‑ nuarea atașamentului exclusiv al omului față de realitatea pământească folo‑ sindu‑se chiar de formele acestei realități. Astfel, arta creștină și‑a propus să îndepărteze gândirea credinciosului de la plăcerile lumești și să‑l orienteze spre Împărăția lui Dumnezeu. Cât privește stilul artei creștine, el se conturează mai întâi în domeniul picturii și apoi se extinde și în alte domenii ale artei. Se cunosc trei ipoteze formulate în legătură cu originea artei și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
reprezintă o adevărată însu‑ mare a tot ceea ce este remarcabil la Giotto. În tratarea episodului Trădarea lui Isus apar lucruri care nu mai fuseseră văzute niciodată 1. În haosul și 1 Cf. d. Gariff, Cei mai influenți pictori din artiștii lumești pe care i‑au inspirat, Ed. Rao, București 2008, 10‑14. Trădarea lui Isus 108 confuzia care înconjoară grupul central, scena are doi protagoniști: Iuda și Cristos. Iuda își ridică cu mâna stângă mantia galbenă a trădării, acoperind umărul lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
justificată de dubla-i funcție, de mediator și strajă. El este cel care îl prezintă pe băiatul păstor Fecioarei, dar, în același timp, tot | 131Centrii ca divizori el este cel care se asigură că domeniul sacru rămâne detașat de realitatea lumească, așa cum se cuvine. Capul lui Iosif ocupă verticala centrală la vârful dispunerii triunghiulare a figurilor, dar corpul său pornește oblic din zona din dreapta jos, zona muritorilor de rând din care el însuși se trage. Ambiguitatea acestui vector diagonal este admirabil
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Hristos este așezat puțin mai sus față de centrul geometric al tabloului, coincizând cu mâna sa ridicată - microtema binecuvântării. Observați totuși că, prin localizarea scenei în jumătatea inferioară a tabloului și dedesubtul punctului de fugă, pictorul conferă poveștii sale o ambianță lumească certă. Pe măsură ce privirea spectatorului, coincizând cu axa perspectivei, străbate spațiul pictural, versiunea tridimensională a compoziției modifică caracterul celor prezentate. Scena devine un banchet voios și spontan. Camera în formă de cutie, nemaifiind doar un fundal, îi înconjoară și protejează pe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în imaginea frontală proiectivă îl separă pe Învățător, în jumătatea stângă a tabloului, de discipolii din dreapta, cărora li se adresează. Din moment ce a doua și a treia dimensiune spațială nu se exclud reciproc în percepție, persistă ceva din miracol în ambianța lumească. Menționam mai înainte că scena proiectată posedă avantajul perceptiv al expunerii compoziției cu precădere în planul frontal cu care linia de vedere a privitorului face un unghi drept. Totuși, fiind vorba de o proiecție, aceasta distorsionează scena „geo grafică”, situația
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
zgomotoasă, personajul lui Iosif aplecându-se înapoi și întinzând urechea spre a asculta fiecare idee sceptică spusă în șoaptă de prietenul său și soldatul înarmat părând să înfigă brutal sulița în capul Fecioarei. Avem din nou sub privire o scenă lumească de un adânc simbolism datorită aparenței de pe suprafața frontală care rămâne, la urma urmei, spațiul familiar al ambianței picturale. Capitolul X Centri și rețele în construcții Arhitectura se dovedește deosebit de potrivită pentru ilustrarea principiului compozițional discutat în studiul nostru. Elementele
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
care să pledeze pentru admiterea unui vicariat prelungit la arhiepiscopie, mitropolie și patriarhie - patriarhul ar fi trebuit să lipsească de la îndatoririle sale bisericești paisprezece ani -, pe de altă parte, locotenența patriarhală sporea haosul canonic în interiorul Bisericii, prin amestecul grav dintre lumesc și religios. Filosoful român numește locotenența patriarhală, o soluție hibridă și inadmisibilă, o consecință a unor întâmplări mai grave, una dintre ele fiind consimtământul patriarhului de a figura în Consiliul de Regență. Incompatibilitatea dintre funcția de membru regent și calitatea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dintre ele fiind consimtământul patriarhului de a figura în Consiliul de Regență. Incompatibilitatea dintre funcția de membru regent și calitatea de Patriarh este serios argumentată de Nae Ionescu, prin recursul la canoanele Bisericii care interzic în asemenea cazuri orice responsabilitate lumească. Filosoful român citează ca probe, în acest sens, din Enchiridion, Canonul 6 apostolic, Canonul 81 apostolic și Canonul 11 al Sinodului local de la Constantinopol din 861 care stipulează consecința scoaterii din cler pentru această abatere flagrantă 3. Articolele filosofului au
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a pravoslaviei. Patriarhul-regent reprezintă, în primul rând, o imposibilitate constituțională pentru că nu poate evita amestecul puterilor, iar, în al doilea rând, o imposibilitate canonică, pentru că dreptul eclezial interzice categoric, sub sancțiunea depunerii, oricărei persoane bisericești preluarea și exercitarea unor funcțiuni lumești. Referindu-se la proiectul de lege cu privire la exercitarea atribuțiilor și funcțiilor administrative și judecătorești ale Patriarhului pe durata exercitării mandatului de regent, Nae Ionescu recapitulează argumentele de ordin juridic și canonic, demonstrând astfel nevalabilitatea punctului de vedere adoptat în lege6
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
României era depus. Înainte, dar și după crearea acestei legi, situația legală rămânea neschimbată: în plan civil, "patriarhul este în același timp funcționar al statului și deținător al prerogativelor regale", iar în plan religios, "Î.P.S. exercita funcțiuni religioase și lumești". În aceste condiții întrebarea lui Nae Ionescu: Mai avem patriarh? rămâne una legitimă. Replicile din partea oamenilor Bisericii nu întârzie să apară ca urmare a luării tranșante de poziție a lui Nae Ionescu. Dacă ierarhia își manifestă grija pentru păstrarea neîntinată
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
dovedește o dată în plus, pe baza canoanelor, absurditatea situației, întrucât suspendarea temporară a unui patriarh este o inovație surprinzătoare, neîngăduită de spiritul Bisericii și de canoane. Alegerea unei fețe bisericești pentru îndeplinirea anumitor funcții ecleziastice nu este numai o operație lumească, ci ea include și un element de natură mistică. Suspendarea din funcție cu voia însăși a celui suspendat este, din punct de vedere canonic, o aberație, condamnată în chip expres de Canonul 27 apostolic (cf. Pidalion, p. 21) și contravenind
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
trage o linie netă de demarcație între sacru și profan, de a împiedica intervenția mundanului în rostul eternului. Cu toate acestea, au existat cazuri de preoți care au făcut politică. O dată ce s-a stabilit o linie de demarcație între acțiunea lumească și chestiunile duhovnicești, preoții, în calitate de reprezentanți ai Ecclesiei, își arogă dreptul de a funcționa în sfera seculară. Nae Ionescu reușește să explice diferența fundamentală care se stabilește între autonomia bisericească și acțiunea politică 5. Puterea politică sau corpul politic nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sub autoritatea Bisericii. Reforma învățământului religios a fost concepută de Nae Ionescu pentru toate treptele de învățământ. Un rol major în revigorarea învățământului teologic îl constituia apariția școlilor confesionale, adevărate focare de energii creatoare, morale și de disciplină - spirituală și lumească. Apreciind inestimabilele servicii pe care școala confesională, de orice rit, le-a făcut cauzei naționale de peste munți, Nae Ionescu demontează toate prejudecățile, stereotipiile care circulau pe seama acestui tip de școală 6. Propunerea lui Nae Ionescu din 1926, prin proiectul de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]