14,805 matches
-
unde am trăit acest moment de piatră, a sunat "adunarea" soldățească, în plin miezul nopții: neverosimil, straniu, consternant. în pustiul nopții timbrul metalic era groaznic: îl auzeam, dar îl și vedeam. L-ași putea și acum desemna printr-o dâră luminoasă pe fond negru, frământată în zig-zaguri mărunte și, ca în reclamele electrice, intermitentă. Atunci am avut prilejul să văd întâi cum o mare tăcere poate fi măsurată de răsunetul goarnei în noapte, fără a-i da de margini. Timp de
Vladimir Streinu - Analist politic by Vladimir Streinu () [Corola-journal/Memoirs/9659_a_10984]
-
sefarzi, Canetti, din partea tatălui, fără „pedigree”, căci se ridicaseră recent prin efortul bunicului, și Arditti, din partea mamei, veche familie, cu un arbore genealogic coborând până la 1400, și fondatori ai coloniei sefarde din Ruse. Amintirile din prima copilărie, poate cele mai luminoase și mai pline de culoare din întreg volumul, sunt marcate de elementele „exotice” balcanice, precum poveștile pe care fetele bulgăroaice care ajutau în gospodărie i le spuneau micului Elias - povești pe care el nu le-a uitat niciodată, nici după ce
Tinerețea lui Canetti by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3381_a_4706]
-
de gen), ci în acela al bunei atmosfere conviviale. Și faimoasa casă cu olane a regretatului Paul Miron, și vila Uniunii Scriitorilor de la Neptun sunt imortalizate ca niște nemaipomenite spații pentru felurite „jocuri de-a vacanța” intelectuale. Pe acest fond luminos, partea medicală a jurnalului (consemnând inconveniente de tot felul și oprindu-se chiar în pragul unei operații dificile) emoționează superlativ și conferă o tristețe nemeritată unui destin de o inalterabilă frumusețe. Întrebarea pe care, pe nepregătite i-a adresat-o
Radiografia unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3393_a_4718]
-
și la ce oră se întoarce și ai grijă să fie fericit în pat. Le iubeam. Le uram. Voiam să fim ca ele. Ce înalte erau, ce drăguțe, ce frumoase. Mâinile și picioarele lungi, frumoase. Dinții albi, strălucitori. Pielea palidă, luminoasă, care ascundea toate petele de pe față. Un fel ciudat, dar fermecător, de a fi, care nu contenea să ne amuze - le plăceau sosul de friptură și pantofii cu toc și cu vârf ascuțit, mergeau caraghios, aveau tendința de a se
JULIE OTSUKA Buddha din podul casei by Casiana Ioniță () [Corola-journal/Journalistic/3401_a_4726]
-
își descrie condiția cadaverică cu o ironică minuțiozitate, ca și cum ar schimba o bancnotă în mărunțiș: „Nu știu cît a trecut de la acest accident - / cînd ne-am revenit ne descompuneam lent;/ cîteva celule le împrumutasem ca hrană/ la vecini: niște pești luminoși și o actinie bălană” (Balada înecaților).
Ioanichie Olteanu, poetul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3421_a_4746]
-
-l privește pe Klaus Iohannis, eu l-am promovat. Eu l-am promovat pe Iohannis în timp ce domnul Băsescu înmugurește clasa politică cu Elena Udrea și Gheorghe Ștefan. Iohannis nu vrea să candideze la președinție, dar eu îi prevăd un viitor luminos în politică. Nu-l ajută susținerea lui Băsescu pe Klaus Iohannis", a spus liderul PNL la Realitatea TV.
Ce spune Antonescu despre acuzațiile lui Băsescu la adresa lui Ponta by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/31060_a_32385]
-
pe care accentele latinești o suferă odată cu trecerea în tipar românesc, va constata schimbarea izbitoare a temperaturii estetice. Deși neoromanică, româna are căldura senzuală a stihiei slave, de aici însuflețirea aproape viscerală pe care o capătă sunetele cristaline, de boltă luminoasă, a vocabulelor latinești. E uimitor contrastul dintre ecoul de mausoleu al originalului și colcăiala de șerpi a românei. Noțiunea latinească își îndulcește muchiile, iar cristalul se topește și curge. „Scilicet ab aestu carnalium desideriorum refrigeratio“ devine „și anume răcorirea văpăii
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
puzzle-ul pe care Vann i-l pune în față. Răspunsul este însă destul de ușor de găsit. Legenda unei sinucideri este o carte despre suferință și tragedie, despre răzbunare și vindecare și care, în cele din urmă, oferă o ieșire luminoasă din iadul suferințelor interioare. „Nimic de felul acesta nu s-a mai scris până acum”, nota Alexander Linklater în „The Guardian”. Oricât de riscantă ar fi afirmația, subscriu la ea întru totul.
Exorcizarea prin ficțiune by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2927_a_4252]
-
deschisese, dimpreună cu Nelly Știubei, la Palatul Vieții Românești din Iași. Cronicarul vorbește despre "vigoarea" portretelor și desenelor în cărbune ale tânărului artist. Mai apoi, o fotografie din arhiva cumnatului său, ing. Paul Știubei, ni-l înfățișează cu un chip luminos, de o olimpiană seninătate, într-un atelier parizian. Va fi cutreierat, de bună seamă, muzeele Parisului, în acea epocă de mare efervescență și înnoire a vieții plastice, și apoi va fi poposit la Fontenay-aux-Roses, cu sprijinul lui Nicolae Iorga. Nu
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
ea având o marcată personalitate. Nu este "contaminată" de lirismul sadovenian, este lipsită de pitoresc autohton și, mai ales, nu are intimismul atât de frecvent în pictura dintre cele două războaie. Practicând inițial un figurativ echilibrat și având o cromatică luminoasă, a evoluat treptat spre o sinteză a formelor, spre o pictură ce, în ultimă instanță, s-a aflat la granițele abstractului. Plăsmuirile sale plastice, de cele mai multe ori în tonuri reci, cu griuri rafinate, cu tușe fluente, având uneori unduirea unor
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
și pe noi valul. Nino flirta deja cu o doamnă din blocul de vizavi. Florin trudea în bucătărie de unde țâșnea, transfigurat, cu un nou trofeu. Traian T. și cu mine stăteam și priveam spectacolul. Acoperisem văzduhul cu puzderie de suflete luminoase. De când cu trecerea dincolo a lui Traian T., mi s-a făcut nespus de dor să mai văd un lampion din acelea, cu gândul la versuri ale sale de atunci: «...Mai dați un răgaz aerului să bată/ peste rănile noastre
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
de creație” a fost formula sub care a caracterizat proiectul, de la primul număr al publicației noastre, redactorul ei șef, Eugen Uricaru; este și cea folosită apoi de neuitatul Marian Papahagi și de noi toți. Ea numește un spațiu de exersare luminos obstinată a uneltelor scrisului, fără alte ambiții în afara șlefuirii spiritului prin cultură și a formării personalității de autentic om al scrisului: literar, filosofic, științific, artistic. Or, în contextul regimului totalitar pe care l-am străbătut mai bine de două decenii
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
lui Corin Braga, cercul de aleasă ținută intelectuală „Eranos”, ghidat de Ștefan Borbély, un masiv Dicționar „Echinox”... În vremuri foarte puțin libere, micul terioriu numit „Echinox” a încercat și a reușit în mare măsură, să fie un fel de oază luminoasă, în opoziție cu un alt primitivism, acel „spirit primar agresiv” de tristă memorie. Regretatul coleg și prieten Petru Poantă, plecat de curând dintre noi, a evocat în paginile splendide ale cărții sale de acum un deceniu, Efectul „Echinox”, acest „loc
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
energizantă, ni s-a creat o stare atât de bună, dar știind că organizatorii reuniunii anuale a Săptămânii culturale din 8-13 iulie 2013 au fost preotul dr. și poet Dumitru Ichim și Dumitru Răchitan, președintele Asociației Culturale Române din Hamilton, luminoși În disponibilitatea lor discretă, mereu eficientă, Îmi Îndrept spre dânșii gândul meu de deplină recunoștință și mulțumire. Nu Întâmplător acel loc părea vegheat de duhul eminescian, căci nu departe de sala festivă este plasată și statuia lui Eminescu, bust de
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
trebuit să fie luate în calcul până și cele mai mici detalii legate de noua casă. Toate hainele de vară, care înveseleau casa imediat ce căldura dădea cât de cât, își așteptau rândul în dulapurile de la subsol. Acele haine, în culori luminoase, majoritatea cumpărate de la Paris, așteptau și ele să fie îmbrăcate pentru prima dată. În ultimele luni se luaseră foarte multe decizii. Cea mai complicată dintre toate a fost, fără îndoială, cea legată de locul unde trebuia instalată încă o invenție
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
în chiar nota introductivă. E un poem SF, sugerează autorul, livrând, odată cu năstrușnica idee, și un story scientist: „Contemporan cu Lenin și Pavlov, biologul sovietic Ilia Ivanovici Ivanov atâta a visat hibridizarea ommaimuță, crearea mașinilor dezirante care să domine viitorul luminos. În Africa franceză încearcă - fără succes - inseminarea femeilor locale cu spermă de cimpanzeu; tot astfel, la întoarcere-n URSS. Lenin va fi murit un pic scârbit și din pricina lui. Ilia Ivanovici Ivanov o mierlește deportat, încât fiziologului și prietenului Ivan
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
bruiat de reacții circumstanțiale. El reprezintă un model moral și o întruchipare a ceea ce Călinescu înțelegea prin criticul care educă, nu explică - iată un rost, astăzi, tumefiat. Dincolo de toate, Gabriel Dimisianu a rămas un om care știe să admire. Mereu luminos și gata de subtile (auto)ironii, criticul bucureștean s-a remarcat prin neputința structurală de a pulveriza, prin scrisul său, venin. Un scriitor incapabil să trăiască fals opiniile critice își face, în Amintiri și portrete literare, în primul rând, un
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
pe alții, reacția față cu absențele interioare. E o stranie consolare, chiar însoțită de prima amintire, de la nici trei ani. Paradoxul e că, din întregul tablou cu chipuri și întâmplări, rămâne el, criticul, față în față cu un însingurat. Unul luminos, netulburat. Amintiri și portrete literare prezintă ceea ce s-ar numi competența etică a intelectualului. Riguros, fără a avea vocația puterii, el scrie așa cum simte la modul ideal. Fără parade de erudiție, lipsit de vanități, depășind precauția vinovată, Gabriel Dimisianu este
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
amabila d[umnea][voa]s[tră] urare! [Domnului profesor Nichifor Crainic, Bulevardul Dinicu Golescu, nr. 43, apartament 6, București]. * [București], 1 ianuarie [1971] Iubite prietene și ilustru poet, Am citit cu multă bucurie rândurile frumoasei d[umi]tale scrisori, o luminoasă anticipație a discursului pe care îl vei ține la data când voi împlini 90 de ani (14 iunie 1972)5, dată la care am ferma speranță că vom exista amândoi. La rândul meu îți urez sănătate și voie bună, la
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
un an, este o altă poveste. Mă mai opresc la maestrul epigramei, Cincinat Pavelescu, cel care i-a atras atenția lui Caragiale cu dibăcia lui la rime... imposibile. Pe Caragiale l-a văzut „în seri neuitate” ca pe o „fântână luminoasă”, as al paradoxului, susținând azi una și mâine alta, cu egală vervă, fiindcă în artă contează numai talentul, tendințele sunt amănunte. E cunoscut episodul în care Caragiale face, în cele din urmă, statornică bună impresie unei mătuși a soției, izolată
Caragiale și lumea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3013_a_4338]
-
vers al său scris În Închisoare, mereu actual: Adună române răbdare/ și-nneacă-ți amarul În silă!.../ Fă-ți rugă din lacrimi amare.../ și-ndură-i pe cei ce te-mpilă!... 3 „Satu Mare și Aiudul au avut pentru mine și o pată luminoasă. Atunci am făcut cunoștință cu poezia lui Radu Demetrescu Gyr. Nu-i cunoscusem Înainte versurile, pentru că nu era posibil. Radu Gyr era pus la index. În Închisoarea de la Satu Mare am auzit prima dată o poezie de-a sa. M-a
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
investiseră ani buni dintr-o viață de om. Fapt e că vagile tentative de resuscitare a instituției agonizînde a criticii din următorii zece ani s-au derulat pe fondul unei abundențe și diversități editoriale fără precedent. Pe lîngă partea bună, luminoasă a abundenței de literatură în regim de libertate, inevitabil a avut loc emisia unui viguros haos al valorilor care continuă să prolifereze pînă-n zilele noastre. Apăruse pe atunci, în primii ani după revoluție, un tînăr critic, D. S. Boerescu, al generației
Criticul și editorul, prieteni ai scriitorului by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3245_a_4570]
-
alături în PSD. "Am aflat, cu adâncă tristețe, de trecerea în neființă a dragului nostru coleg și prieten MANOLACHE CONSTANTIN, un om luminat și binecuvântat de Dumnezeu. Fie ca trecerea la cele veșnice să-i fie plină de lumină, după cum luminos, blând și bun a fost și sufletul lui. Alăturăm lacrimile noastre celor ale familiei, asigurând-o de întreaga noastră compasiune. Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar pe cei rămași să-i mângâie", a transmis PSD Botoșani, scrie Botoșăneanul.ro
PSD, OMAGIU după moartea unui fost coleg de partid by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29738_a_31063]
-
pe data de 1 iunie, de Ziua Internațională a Copilului, Cristina Pocora a transmis un mesaj de felicitare tuturor copiilor, dar a semnalat și o problemă gravă care îi vizează pe cei mici. "Aș vrea să transmit un gând curat, luminos, de simpatie și compasiune pentru toți copiii aflați în dificultate. Și, din păcate, nu sunt puțini - orfani, bolnavi cronic, aflați la limita subzistenței, vulnerabili. Fiecare copil ar trebui să aibă asigurat cel mai bun start în viață, și aceasta este
Pocora: Este DEZOLANT. Trag un semnal de alarmă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29821_a_31146]
-
de băieți „Nicolae Bălcescu“ , înființat în 1863, apar abia pe listele anului școlar 1922- 1923. Este vorba de Macedonescu Ermina (Igienă) și Răiculescu Lucia (Desen și Caligrafie). Cărții de care am vorbit i se adaugă alta, Profesori și elevi - figuri luminoase din istoria liceului (autori : Toader Buculei, Mircea Stratan, Alexandru David), în care aceeași materie este abordată selectiv, sub forma dicționarului de personalități. Nu mai este vorba aici despre toți profesorii și toți absolvenții din cei 150 de ani ci de
Vești culturale brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3003_a_4328]