2,168 matches
-
Mi-a mâncat toată mâncarea. Și pentru atâta lucru vreți să lăsați șase căței orfani? Lăsați că avem noi mâncare destulă. Da și mâncari aveț? Chefali, borș de pește, sarmale și am uitat, a vem și saramură de biban cu mămăligă caldă. Atunși n-am s-o mai omor. Îl invitam, cum spuneam, de multe ori la masă dar mult mai des îl invita Maria. Fata era ca o membră a familiei. Avea locul ei la masă indiferent ce companie simandicoasă
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
a fost prima mea întâlnire cu Maria. S-a terminat și anul universitar. A venit vacanța . Am plecat acasă la părinți. Într-o zi, stam în bucătărie cu mama și cu bunica: Mama lucra ceva la masă, iar bunica mesteca mămăliga la plită. Eu, lângă masă, între ele două, am început să le povestesc. M-au ascultat foarte atente și, când am terminat, bunica mi-a spus: „Să crezi în Ea și să te rogi la ea, pentru că numai cu Ea
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
muncind cinstit. și, cred că, la fel de important, ajutând cum poți pe cel de lângă tine. Nu trebuie să fii bogat ca să vezi că cineva are nevoie de o îmbucătură și, dacă tu o ai, împarte-o cu el, chiar dacă este numai mămăligă și ceapă. Ai să vezi că a doua zi vei avea și tu pâine albă pe masă. Cu atât mai mult nu trebuie să uiți atunci să dai un colț din pâinea ta și altuia. Așa se găsește Lumina. Foarte
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
te-am învățat cum se salvează peștii de la înec... Îi drept, părinte, că te-ai străduit să mă înveți. Acum nu știu dacă și cât s-o prins de capul meu. Hai să vedem. Uite, aici am o bucățică de mămăligă. łine-o, și la treabă!... Când soarele se apropia de crucea zilei, aveam pește pentru o saramură. Asta va fi mâncarea noastră de mâine fiule. Acum, hai acasă, că a ajuns soarele drept inimă. Ca de fiecare dată, între spusă și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
putrezite, aruncate de pe acoperișul poieții. Grele ca pământul. O furcă, un cuțit în șale, o furcă, un cuțit în șale, până i s-a făcut negru înaintea ochilor. Se clătina. "Ce-i cu tine, te porți de parcă ai fi de mămăligă, du-te și ajut-o pe maică-ta". A doua zi au făcut pâine în cuptor, șase pâini mari, aluatul se frământa greu, ba au mai spălat și hainele. Apă, lemne, iar apă, iar lemne, hainele grele din pânză de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
chiaburul îl socotea pe Mardare cel mai mare tolomac! Îndârjiți în sărăcia lor de veacuri (uneori, în Moldo-Valahia, doi tineri însurăței puteau să mănânce și dintr-un singur ou), plăcându-le sumanul subțire, cămașa de cânepă, căciula spartă, terciul de mămăligă, presărat cu puțină brânză, slana de Crăciun, de Anul nou și la Sfintele Paști, recomandarea acelui crai franțuz (pe care, cum îl chema? mi se pare, Henric al IV-lea), de a găti, duminica, o găină în oală, oamenii locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
erau ale lor. Într-unul dintre pătratele acelea, măsurate de un inginer, cu o ureche mai mare și una mai mică și cu o riglă uriașă, i se dăduse și lui o postată de țarină. Eu voi semăna porumb. Pentru mămăliga familiei mele, se răsti, în larma mulțimii din sală, un goldăneștean din deal. Uite așa, au să-mi crească! Așa, cât niște stâlpi de telegraf, anticipă el , privind fioros la cei de alături și la cei din viitorul care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
căptușesc pe dinlăuntru, nu pot munci Apoi, Mărăcinescu i-a grăit cu ciudă, zicându-i Înainte, când erai țăran prost, nu un membru al clasei muncitoare și trăgeai la coasă, numai cu un castravete murat și cu o bucată de mămăligă rece, pe toată ziulica, puteai lucra, fără să te plângi, iar acuma, până nu-ți legi de gât traista doldora de pâine și de slănină sau de salam, îți vine să tușești Și doar nu ți-ar fi necaz, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și aurii, odinioară. Nu am voie să trec prin terenul de joc! gândi disciplinat Mircea, care o și luă, depărtându-se, prin căscătura, neagră de funingine, a unui fost șemineu uriaș. Însă, nimeri într-o bucătărie fără ieșire: stropii de mămăligă împestrițau până sus peretele afumat nimburi mărunte ale unor tihnite cine de taină familială. Terenul este, totuși, destul de mare, ca să trec și eu pe aici! își dădu Mircea pinteni voinței, dar nimeri în urzeala unei încăierări incipiente a băieților de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cântă pianistul ă-la! Ui-te, ascultă: mama-lighe-le, cârna-țele, pastra-mele... Eu tra-duc tot ce zi-ce, măi! Vladimir stărui mult, ca să-i stimuleze înțelegerea: Mă, bombălăule, asta-i o cântare ovreiască, prin care cei plecați în Israel își amintesc de România, de mămăligă, de pastramă, de cașcaval, de patlagele, de cârnați... Da, măi, când e-rai tu la closet, a zis și de cașcaval și de pat-lagele! confirmă Nae conținutul secvenței de la care Vladimir lipsise. Trebuie să mai luăm, adică tu să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
stea cu ochii pe copilașii lor, că de fapt, când ajung adolescenți, atunci trebuie mai mult supravegheați. Pachetul de la mama e dragostea mea. Păi, n-am primit niciodată colet, ea vine, face ce-mi place, uite, îi spun să facă mămăligă, sarmale, mămică, vreau și eu pește, nu mult, așa, puțin, prăjit, ciorbiță făcută din mâna lui mama, și i-am cerut să-mi aducă apă de acasă. Apă de la puț mi-a adus... și a zis, hai, mamă, ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
trec prin granițe cu escortă, nu-i întreabă nimeni... da’ noi am fost proști, îndobitociți, ca soldatu’ năuc în care-ai turnat bromură cu polonicu’... românu’ blând și bun de la școală, bun să faci ceva în botu’ lui, o explodat mămăliga... fâs... și gata... trebuia să le luăm gâtu-atunci?, or vrut revoluție, dacă aia o fi fost revoluție... trebuia să le-o dăm, să le luăm gâtu’, acu’ nu vezi?... ne-au încălecat iar muhaielele, prind la osânză, tovalu’ gros, oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Doar câteva luni a funcționat crematoriul uman. Nu respecta legislația, se zice, n-avea un coș destul de înalt și nici nu știu ce filtre, când bătea vântul, se-ngrețoșau toți, „miroase-a hoit ars, e cenușă pe salcâmi, pe toate buruienile, înghiți mămăliga cu oasele alora făcute scrum...”, își acopereau nările. Alții spun că, din cauza datoriilor, l-au tăiat de la rețeaua de gaze sau pentru c-a rămas unu’ ars numai pe jumătate, au adunat ce-au putut și l-au îngropat până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
unde se putea, aduna vara spice de pe urma combinei, le ducea cu spatele și pisa boabele-n piuă să facă păsat, să le umple burta. De mititei mergeau la harbuzării sau mai veneau la oraș, să păzească în piață. Numai câtă mămăligă trebuia să le facă la ăștia... Și pe urmă voia să ne ia ochii cu accentul lui, cu tot felul de citate nemțești, ha-ha-ha... Mă-sa era aproape analfabetă, ca toate neamurile lui, n-a ajuns să calce în casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de-a fir-a păr, c-am făcut un plod la doișpe ani și opt luni, că era să mor la naștere, m-a dat tata afară din casă, m-a bătut mama cu melesteul (steak cu care se amestecă mămăliga, produsă prin fierbere, din făină de porumb care se mai numește și mălai, să le fie clar), am stat o vreme la un cămin de profesională pe lâng-un șantier, o ruinătură, ce mai, tare greu, mă sufoc de durere numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se pocăiește, vreun nebun mare care s-a dat pe brazdă, atunci zic io că-i frăsuială, că-s pregătiri ca la nuntă. - Taie vițelul cel gras... - Da’ noi? Noi suntem chișcarii, plevușca proastă care-nghite și cârligu’ gol, fără mămăligă, ăia pe care-i strângi cu sacoșa găurită din gârliță. Le dai mațele-afară cu unghia. N-are nevoie de noi, ne-aruncă-napoi în apă, ba cred că-i și cu capsa pusă, ce ne tot îmbulzim și nu stăm în bâltăul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
strâns, să înghit tot. Nu mai am scăpare, prin vene îmi curge deja borș și tocătură, mă tot afund în asfaltul de orez, nu-mi mai pot mișca picioarele, m-a prins până la brâu, îmi strânge pieptul... Alunec într-o mămăligă moale, pe suprafața căreia navighează cocoloașe și mă transform într-un boț. Sâmbătă „Rămân. Te-aștept. M-am hotărât, chiar te-aștept. Avem multă zgură de aruncat. P.S. Rezumatul zilei (n-ai tu nici o vină, dar trebuie să spun și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
va face dealurile să pară că dansează și tremură. Atunci va merge acasă să ia prânzul, fiindcă va fi prea cald ca să mai lucreze. Va sta în bucătăria sa, care era cea mai răcoroasă încăpere din casă, își va mânca mămăliga cu tocăniță preparată de menajera lui și va citi Botswana Daily News. După aceea, va trage un pui de somn înainte de a se întoarce la garaj, la munca de după-amiază. Ucenicii își mâncau prânzul la garaj, călare pe niște butoaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
se întoarse în bucătărie și începu să curețe niște cartofi. Acum că amenințarea venită din partea lui Mma Ramotswe se diminuase - sau se va diminua în curând -, era dispusă să se concentreze asupra stăpânului ei încăpățânat, care nu era decât o mămăligă, ca toți bărbații. O să-i pregătească un prânz pe cinste. Avea în frigider carne - carne pe care, mai devreme, plănuise s-o ia acasă cu ea, dar pe care acum o va frige pentru el împreună cu vreo două cepe și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
se odihnea direct sub stele. Venea târziu de la colectiv și nu voia să-și trezească fetele. Lasă-le să crească, femeie, nu vezi că sunt ca niște flori, frumoasele tati! Le iubea mult, dimineața le sorbea cu privirea. Cinci în jurul mămăligii, castroane cu lapte fierbinte și câte un boț de brânză. Câteva minute își vedea fetele și, uneori, duminica, dacă nu era chemat la vreo ședință. Niciodată nu a avut timp să se bucure bucuria este să poți oferi mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
până târziu. "Un castron de borș pentru tine, unul pentru Didina, o bucată de brânză pentru tine, una pentru curva satului, un ou ție, unul ei! Mânca-o-ar amarul de spurcăciune!" Două linguri, două cuțite, două furculițe, în mijloc mămăliga; cu o sfoară mama tăia drum spre casă. Tata sorbea în liniște fiertura de legume, dreasă cu lapte acru, înghițea oul fără să-l mestece, brânză râncedă, mămăliga încălzită sub pernă, făcea cruce. Celălalt castron rămânea neatins. "Dumnezeii mă-ti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-ar amarul de spurcăciune!" Două linguri, două cuțite, două furculițe, în mijloc mămăliga; cu o sfoară mama tăia drum spre casă. Tata sorbea în liniște fiertura de legume, dreasă cu lapte acru, înghițea oul fără să-l mestece, brânză râncedă, mămăliga încălzită sub pernă, făcea cruce. Celălalt castron rămânea neatins. "Dumnezeii mă-ti, muiere, îmi otrăvești inima! Mă omori cu zile! Mă bagi în mormânt! Munte, munte brad umbros/mai aplecă-ți vârfu-n jos/să mă urc în vârful tău, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
șură până trece potopul! Înfiptă până la brâu în lutul proaspăt, crucea pocnea muguri. Bunica Lențuca a urcat spre cer în genunchi, ca o sfântă. Când au ajuns acasă, în tindă, vecina Varvara a pus masa: borșul era sleit, sarmalele crude, mămăliga aburea la fel în fiecare porție. Un scaun a rămas stingher: tată-său a uitat-o pe mamă-sa deasupra mormântului cu pântecele desfăcut, acolo s-a născut cel de-al patrulea copil și tot acolo l-a lăsat. Petru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
după ce adoarme orchestra. Cântecul este ca o apă limpede ce se leagănă între izvoare. Amintirile se repetă de unele singure în gând precum muzica. Auzi glasul mamei cum te cheamă la masă? Aburește laptele în ceaun, sfârâie jumările în tigaie, mămăliga se relaxează pe un fund de lemn. Auzi cum se ceartă trei frații de la singura lingură de lemn ce o aveați în bucătărie? Îți amintești? Eram în pasajul de sub strada Unirii, glasul copiilor ce urmau să se nască îngâna un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
coniței Cătălina erau ipotetice, atât cât să aibă gust țigara, să încălzească coniacul, să lunece brișca în bucata de slănină afumată. Totuși scenariile nu le domoleau nici pe departe orgoliile de veterani ai schitului. De după creasta Bârgăului, soarele cât o mămăligă pentru toți flămânzii lumii; la poalele Bârgăului, o câmpie sub care pământul năștea milioane de licurici; vântul sufla atât cât să le deschidă ochii; cerul deasupra cerului era fumuriu; umbrele, prinse ca într-o menghină; fălcile înfometate ale muntelui scuipau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]