4,819 matches
-
comuna din Ungaria unde au stat li s-au părut cu mult mai mult bun-gust, din cauză că „nu sunt așa de pline de porțelan, au mai mult ceramică și obiecte de folclor de calitate” (familia Z.). Turiștii aveau puține interacțiuni cu maghiarii în afara relațiilor de schimb pe care le stabileau în piețe. Ei au spus că maghiarii învățaseră câteva cuvinte în română, cum ar fi saluturile sau să întrebe de prețuri. Ei, la rândul lor, au învățat să numere. Oamenii cu care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din cauză că „nu sunt așa de pline de porțelan, au mai mult ceramică și obiecte de folclor de calitate” (familia Z.). Turiștii aveau puține interacțiuni cu maghiarii în afara relațiilor de schimb pe care le stabileau în piețe. Ei au spus că maghiarii învățaseră câteva cuvinte în română, cum ar fi saluturile sau să întrebe de prețuri. Ei, la rândul lor, au învățat să numere. Oamenii cu care am vorbit au avut experiențe pozitive cu maghiarii. De exemplu, o fostă adolescentă din anii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
stabileau în piețe. Ei au spus că maghiarii învățaseră câteva cuvinte în română, cum ar fi saluturile sau să întrebe de prețuri. Ei, la rândul lor, au învățat să numere. Oamenii cu care am vorbit au avut experiențe pozitive cu maghiarii. De exemplu, o fostă adolescentă din anii ’80 și-a adus aminte că s-a simțit bucuroasă atunci când, stând într-un parc în așteptarea trenului, a dat mingea înapoi unui copil care se juca, iar părinții i-au mulțumit. Când
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
special, a spus că, într-una dintre ocaziile când a fost să vândă flori, un băiat de vârsta ei a cumpărat șapte flori de la vecina ei și i le-a oferit. Toate persoanele cu care am vorbit îi vedeau pe maghiari ca fiind mai „civilizați”. Totodată, în povestirile despre Ungaria exista și un sentiment de umilire 15, produs de cele mai multe ori în situațiile legate de vămuire. Alteori, această senzație era produsă, la nivel individual, de situația de a fi într-o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
umilire 15, produs de cele mai multe ori în situațiile legate de vămuire. Alteori, această senzație era produsă, la nivel individual, de situația de a fi într-o poziție inferioară și nesigură și era însoțită de ideologia stigmatului etnic. Iată un exemplu: - Maghiarii obișnuiți cum erau? Cum se purtau cu dvs.? - Cum să zic... Mă simțeam de parcă cerșeam ceva. Nu îmi plăcea, pentru că se uitau de sus la tine, parcă ziceau: „Ăștia sunt români, sunt înapoiați”. Când erai la piață, trebuia să te
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
însă renunțau la sentimentele șovine față de nemți și din cauze practice. De multe ori, românii din Sântana preferau să meargă în Méhkerék deoarece populația este acolo în mare parte românească. Ei se puteau astfel descurca în ceea ce privește limba. De asemenea, puținii maghiari ce trăiesc în Sântana puteau beneficia de contextul astfel creat. Deoarece puteau interacționa mult mai ușor în Ungaria, mulți români îi rugau să-i însoțească atunci când trebuiau să cumpere ceva ce necesita discuții mai elaborate. Se poate vedea deci cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
i s-a decernat în Ungaria titlul de doctor în științele literare (1976). În articolele și studiile sale, P. abordează o gamă largă de probleme privind punctele de contact dintre temele și ideologiile literare în scrisul românesc și în cel maghiar. Cu o astfel de tematică s-a prezentat, încă în tinerețe, la Vălenii de Munte, unde, la invitația lui N. Iorga, a conferențiat în anii 1938-1940 despre asemănările și diferențele ce pot fi descifrate între scrierile lui Mihai Eminescu și
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
fie de contextualizarea lor zonală, perspectivă anunțată chiar de subtitlu. O altă analiză din perspectivă comparată evidențiază în ce măsură imaginea evreului în cultura română diferă sau nu de imaginea altor „străini” cu care poporul român a conlocuit de-a lungul secolelor (maghiari, nemți, rromi, turci, armeni, greci). O. desenează portretul robot al așa-numitului „evreu imaginar”, format de-a lungul timpului din clișee, legende, superstiții, spaime și informații greșit digerate. Măsurarea distanței dintre portretul „evreului imaginar” și cel al „evreului real” (distanță
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
cât reducerea coeficientului de variație este mai mare, cu atât statele sărace se folosesc mai mult de asistența socială pentru a compensa disparitățile inițiale din piața de venituri. În mod similar, s-ar putea compara procentul mediu și variația pentru maghiarii care trăiesc în județele românești cu cele pentru negrii care trăiesc în statele din S.U.A. Cu cât coeficientul de variație va fi mai mare, cu atât mai mare va fi concentrația de maghiari și/sau negri în anumite regiuni, ceea ce
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
putea compara procentul mediu și variația pentru maghiarii care trăiesc în județele românești cu cele pentru negrii care trăiesc în statele din S.U.A. Cu cât coeficientul de variație va fi mai mare, cu atât mai mare va fi concentrația de maghiari și/sau negri în anumite regiuni, ceea ce ar trebui să afecteze interpretarea relațiilor minoritare la nivelul celor două țări. În sfârșit, există o situație statistică univariată specială care merită atenție în mod deosebit. Este posibil, logic vorbind, în contrast cu exemplul referitor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cunoscute. Sunt puse în circulație nume de scriitori contemporani, mulți dintre ei încă netraduși în românește, sunt avansate considerații interesante despre realitățile latino-americane, dincolo de cele strict culturale sau literare. Un alt filon eseistic, cel vizând istoria, abordat în Românii și maghiarii de-a lungul veacurilor. Paralelisme, interferențe, convergențe și contradicții în cursul istoriei (1988; volumul al doilea a rămas în manuscris), se situează, în parte, în continuarea tematicii din romane. Nu e vorba de o operă de istoric, ci de meditația
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
de cercuri, Cluj-Napoca, 1974; Ultima călătorie a lui Ulise, Cluj-Napoca, 1976; Solstițiu de iarnă, Cluj-Napoca, 1977; Timpul și furtunile, București, 1978; Omul bântuit de cuvinte, Cluj-Napoca, 1980; Tatuajele nu se lasă la garderobă, București, 1982; Geneza, Cluj-Napoca, 1983; Românii și maghiarii de-a lungul veacurilor. Paralelisme, interferențe, convergențe și contradicții în cursul istoriei, București, 1988; Întâlnirea, București, 1989. Traduceri: Méliusz József, Cântec despre anul 1437, București, 1948; Exerciții pe texte de Villon, în Răzvrătirea desenatorului de cercuri, Cluj-Napoca, 1974; Antologia literaturii
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
românească. Pe de o parte, identitățile colective s-au multiplicat odată cu multiplicarea criteriilor de afirmare, de la cele etnice la cele de posesie a unor bunuri sau gusturi muzicale, vestimentare etc. Mai mult, identitățile colective multiplicate sunt adesea puse în opoziție: maghiar vs român vs rom, rocker vs manelist vs folkist vs..., motociclist vs automobilist vs pieton, ardelean vs moldovean vs muntean etc. Ele nu sunt decât rareori integrabile sau de pus în clase mai cuprinzătoare; pur și simplu, sunt opuse. Pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pieton, ardelean vs moldovean vs muntean etc. Ele nu sunt decât rareori integrabile sau de pus în clase mai cuprinzătoare; pur și simplu, sunt opuse. Pe de altă parte, identitățile colective sunt surse constitutive ale identităților individuale. Cineva este rocker, maghiar sau rom și eul său personal este integrat în categoria acelor „noi-rockerii”, „noi-maghiarii”, „noi-romii”. Specificitatea individuală este închisă într-una colectivă. Totuși, individul singular nu se identifică doar cu un singur „noi”, ci are nevoie de tot atâtea apartenențe și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rivalități de interese și distincții cât mai clare, pentru a face cât mai vizibile granițele de separare. Politica este uneori folosită pentru a consolida o identitate colectivă, chiar cu costul diminuării alteia. Romii militează pentru identitatea lor culturală ca și maghiarii, dar primii nu reușesc să o consolideze printr-o expresie politică mai consecventă, pe când ultimii au o uniune politică (UDMR) ce reușește să se mențină la guvernare, indiferent de coaliții, ca să-și realizeze cât mai consistent obiectivele identitare. Identitatea românească
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
, Dumitru (8.XI.1928, Bârsa, j. Sălaj), critic și istoric literar. Este fiul Anicăi (n. Lazăr) și al lui Gheorghe Chiș, plugar. Învață la Bârsa și Jibou, frecventând cursurile secundare la Cluj, ca elev la Liceul Regesc Maghiar de Stat cu limba de predare română (1941-1944), la liceele „Gh. Barițiu” (1944-1945) și „Inochentie Micu-Klein” (1945-1948). Studiile universitare, începute la Cluj, la Facultatea de Filologie (1948-1950), sunt continuate și terminate la București (1950-1952). Urmează și Școala de Literatură „Mihai
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
față De imigrare Cu pondere mare de imigranți veniți din alte localități ale țării 1.492 16,6% 1.117 Traian Vuia (TM) Modern Cu stoc sporit de educație 2.456 18,8% 770 Tomșani (PH) Minoritar-etnic Cu pondere mare de maghiari 741 7,0% 947 Zerind (AR) Cu minorități religioase Cu pondere de minorități religioase mai mare decât pe total mediu rural 2.284 29,2% 1.286 Ațintiș (MS) Izolat Sate periferice, depărtate de oraș și de drumuri europene 2
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
consum media și la indicatori de opinie față de guvern și Biserică (principalele repere instituționale externe ale lumii rurale românești). În schimb, ca și satele de imigrație ele au dimensiuni medii mai mari decât majoritatea localităților rurale din România. Satele „cu maghiari” reprezintă o altă alternativă interesantă la polarizarea modern-tradițional. Mai apropiate de modern decât de tradițional, aceste sate cu minorități etnice prezintă niveluri de dezvoltare între cele ale satelor moderne și cele ale satelor de imigrare, un consum media net superior
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Sandu și amintite în secțiunea anterioară. În fapt, fiecare dintre ele este tipic pentru grupul din care face parte, fiind între localitățile care, conform datelor statistice, se apropie cel mai bine de profilul satelor tradiționale, moderne, de imigrare, izolate, cu maghiari, respectiv cu minorități religioase. Inițial, în martie 2005, înainte de inițierea campaniei de comunicare, am vizitat fiecare dintre cele șase sate, familiarizându-ne cu ele. În fiecare din satele în cauză, câte o echipă formată din doi cercetători a utilizat metode
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
stocul educațional redus menținându-l între satele sărace ale României. La polul opus se situează Tomșaniul (satul „modern”), cu legături strânse cu orașul, cu ocupare mai ridicată în afara sectorului agricol și oameni mai bine informați, dar și Zerindul (satul „cu maghiari”), o comunitate ce încearcă să exploateze poziția sa de pe graniță de vest, căutând activ informații și din România, și din Ungaria. Traian Vuia (satul „de imigrare”) se plasează și el aproape, deși structura agricolă și periferizarea în cadrul comunei îi pot
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
formată din 244 de gospodării (Recensământul populației și locuințelor, 2002). Ațintișul reprezintă satul cu cea mai numeroasă populație din comună, aproximativ 700 de locuitori. Tabelul 1. Populația stabilă a comunei Ațântiș după etnie - număr de persoane Populația stabilă Total Români Maghiari Rromi Ațântiș (comună) 1.631 1.039 532 60 ...din care Ațintiș 743 686 19 38 Botez 187 178 1 8 Cecălaca 450 139 311 0 Iștihaza 213 6 193 14 Sâniacob 38 30 8 0 Sursa: Recensământul populației și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și diversitatea etnică și religioasă, satul Ațintiș fiind ales în cadrul studiului nostru ca tip de sat cu minorități religioase, conform tipologiei lui Sandu Dumitru. În Ațintiș, Botez și Sâniacob populația majoritară este română, în timp ce Iștihaza și Cecălaca sunt sate de maghiari (vezi și tabelul 1). Din spusele sătenilor, românii și maghiarii conviețuiesc în pace, neexistând conflicte în nici unul dintre satele comunei. În satul Ațintiș, 81,8% din populație este ortodoxă, 14,6% sunt greco-catolici, iar restul, în număr mic, romano-catolici, reformați
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
studiului nostru ca tip de sat cu minorități religioase, conform tipologiei lui Sandu Dumitru. În Ațintiș, Botez și Sâniacob populația majoritară este română, în timp ce Iștihaza și Cecălaca sunt sate de maghiari (vezi și tabelul 1). Din spusele sătenilor, românii și maghiarii conviețuiesc în pace, neexistând conflicte în nici unul dintre satele comunei. În satul Ațintiș, 81,8% din populație este ortodoxă, 14,6% sunt greco-catolici, iar restul, în număr mic, romano-catolici, reformați și baptiști. În sat există o biserică ortodoxă și una
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
chiar dacă spațial există o distribuție destul de clară a zonei locuite de către aceștia). Cele câteva familii nou-venite în Zerind pe parcursul ultimilor zece ani sunt de naționalitate română și sunt, de asemenea, foarte bine integrate. Toleranța etnică este dublată de cea religioasă. Maghiarii sunt reformați calvini în majoritate, însă în sat există și o comunitate puțin numeroasă de baptiști. h. Poziția geografică care înlesnește comunicarea: drumul național străbate centrul comunei (desparte satele Zerind și Iermata Neagră aparținătoare comunei Zerind). Satul este amplasat la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dezbatere publică pentru toți sătenii. Oamenii căută activ informații despre integrare și despre ceea ce se va întâmpla după aceea, fiind interesați de experiența altor țări integrate recent, cum ar fi cazul Ungariei. Trebuie menționat însă că majoritatea sătenilor sunt etnici maghiari, vizionând frecvent programe al televiziunilor maghiare, comunicarea fiind facilitată și de proximitatea spațială a satului față de granița cu Ungaria. În plus, autoritățile locale au organizat cursuri despre Uniunea Europeană, informând populația cu privire la oportunitățile și cerințele aduse de integrarea României. Privind comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]