5,572 matches
-
anume măsură (discreție) a manifestărilor noastre în lume (care, de pildă, pe plan religios, ne-a făcut să nu avem în calendar, până în sec. xx, sfinți canonizați de noi înșine, deși toată istoria noastră este presărată cu mari trăitori și martiri ai dreptei credințe). O lămurire edificatoare, în acest sens, este și aceea a Părintelui Petroniu Tănase - cu care am stat de vorbă, care a spus că : " Sihaștrii din Carpați veneau la Athos, fiindcă găseau aici condiții de viață sihăstrească, de
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
5] Ibidem. [6] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, III, 4, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. Părinți și Scriitori Bisericești [ PSB], vol. 1, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, EIBMBOR, București, 1979, p. 48. [7] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon CXXIV, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, traducere, introducere, note și indici de Pr. Prof. T. Bodogae, Pr. Prof. Olimp Căciulă, Pr. Prof. D. Fecioru, EIBMBOR, București, 1980, p. 238
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
EIBMBOR, București 1981, p. 327. [12] Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia dogmatică ortodoxă vol. 3, EIBMBOR, București, 1978, p. 213. [13] Barnaba, Epistolă V, 7, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 119. [14] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, op. cit., CXI, p. 222. [15] Minucius Felix, Octavius, XXXVII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 391. [16] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia a II-a , X, în Apologeți de limbă greacă
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 119. [14] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, op. cit., CXI, p. 222. [15] Minucius Felix, Octavius, XXXVII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 391. [16] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia a II-a , X, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 85. [17]Ibidem. [18] Ibidem, p. 86 [19] Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Sfântul Policarp al Smirnei, Epistola către Filipeni, IX, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 112. [32] Herma, Păstorul, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P S B , vol. 1 pp. 233-234; 290-291. [33] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi , XXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 40. [34] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXXXVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 254. [35] Idem, Apologia întâi
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
8, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p.341. [44] Tertulian, Despre răbdare, IX, în Apologeți de limbă latină, în col. P.S.B. vol. 3, p. 191. [45] Minucius Felix, op. cit., XXXVIII, 4, p. 393. [46] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 37. [47] Idem, Dialog cu iudeul Trifon,, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [48] Pr. Prof. Dr.
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
col. P.S.B., vol. 2, p. 37. [47] Idem, Dialog cu iudeul Trifon,, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [48] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 303. [49] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [50] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., p. 319. [51] Ibidem, p. 334. [52] Atenagora Atenianul, Despre învierea morților, XV
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 61. [62] Barnaba, op. cit., V, 7, p. 119. [63] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit., VI, 2 (cf. Romani 14,10 și II Corinteni 5,10), p. 211. [64] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, CXV, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 228. [65] Ibidem, cf. Matei 7, 2. [66] Ibidem, CXXXVIII, p. 254. [67] Ibidem, XLVII, p. 144. [68] Epistola către Diognet,, VII
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
suflet, LIII, 16 , în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 329. [73] Ibidem. [74] Herma, op. cit., Pilda I, p. 267-268. [75] Ibidem, Pilda a III-a și Pilda a IV-a, p. 269-271. [76] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 39. [77] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 379. [78] Tertulian, Apologeticul, XLVII
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
monogamie, X, apud Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mînăstire Dervent, 2000, p. 54. [92] Idem, Despre mărturia sufletului, IV, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 122. [93] Ibidem. [94] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 37. [95] Tertulian, Apologeticul, XXIII, 1, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 75. [96] Idem, Despre suflet, în Apologeți
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
P.S.B. vol. 1, p. 99. [105] Ibidem, XII, 2. [106] Ibidem. [107] Ibidem, XVII, 4,5, p. 102. [108] Barnaba, op. cit., XXI, 3, p. 137. [109] Ibidem, XV, 8, p. 133. [110] Ibidem, XV, 5, p.133. [111] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, LII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 149-150. [112] Idem, Apologia întâi, XLVII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 56. [113] Idem, Dialog cu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Prof. Dr. Milan Șesan, Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Istoria Bisericească Universală vol. I, EIBMBOR, București 1987, p. 198. [130] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit. , vol. I, p. 163. [131] Ibidem. [132] Ibidem, p. 286. [133] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, LXXX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 188. [134] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, op. cit., vol. I, p. 509. [135] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 172. [143] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit., VII, 1, p. 211. [144] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. 1, p. 256. [145] Ibidem, p. 301. [146] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII și LII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, pp. 38, 59. [147] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, LXXX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 188. [148
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
1, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 94. [188] Ibidem, XVII, p. 102. [189] Barnaba, op. cit., p. 122. [190] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit. VII, 1, p. 211. [191] Herma, op. cit., p. 267-271. [192] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 60. [193] Teofil al Antiohiei, op. cit. II, p. 324-325. [194] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
op. cit. XXXVI, 1-2, p. 390. [205] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie vol. 1, p. 89. [206] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, XXXIV,7, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 64. [207] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 31. [208] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 228. [209] Ibidem CXXI, p.
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
timp și de antropologie, învierea morților. Astfel, toți de la care ne-au rămas opere întregi, sau numai fragmente, vorbesc într-un moment sau altul, despre învierea trupurilor. Unii dintre ei au consacrat, chiar, tratate întregi acestei probleme, precum Sfântul Iustin Martirul și Filozoful „Despre Înviere”, păstrat numai în fragmente, în special în prima parte, Atenagora Atenianul, „Despre învierea morților”, tratat în 25 de capitole, „cel mai complet și mai închegat din cât ne-a lăsat antichitatea creștină în acest domeniu”[5
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
invidia care nu numai că dă naștere oricând tulburărilor, ci stă chiar la originea morții: „fiecare merge după poftele inimii sale rele, purtând în suflet invidia nedreaptă și necuviincioasă, prin care și moartea a intrat în lume”[6]. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful este mai exact când precizează originea morții - deși plasează ca și alți scriitori bisericești ai timpului căderea diavolului ce a luat chip de șarpe spre a ispiti pe Eva, după căderea protopărinților ca o pedeapsă pentru fapta sa
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
sângele paștelui, tot așa și pe cei ce-au crezut, îi va smulge din moarte sângele lui Hristos”[14]. Iar dintre cei latini, Tertulian confirmă: „Soldatul lui Dumnezeu nu este părăsit în durere, nici nu sfârșește odată cu moartea”[15]. Atitudinea martirilor în fața morții. Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, prin faptul că transformă moartea în punte de trecere spre Împărăția lui Dumnezeu, schimbă radical atitudinea creștinilor, conștienți de această realitate, în fața acesteia. Astfel, ei nu mai sunt persoane timorate și stăpânite de frica
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
acesteia. Astfel, ei nu mai sunt persoane timorate și stăpânite de frica implacabilei morți, ci devin purtători ai bucuriei ce le iradiază din suflete la gândul apropiatei întâlniri cu biruitorul morții. Această atitudine o descoperim în chip deosebit la mulțimea martirilor creștini din primele secole prezentată în special în lucrările apologetice din această perioadă. Sfântul Iustin, ce a devenit el însuși martir, recunoaște faptul că nimeni nu a crezut în Socrate, în așa fel ca să moară pentru ceea ce acesta a învățat
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
iradiază din suflete la gândul apropiatei întâlniri cu biruitorul morții. Această atitudine o descoperim în chip deosebit la mulțimea martirilor creștini din primele secole prezentată în special în lucrările apologetice din această perioadă. Sfântul Iustin, ce a devenit el însuși martir, recunoaște faptul că nimeni nu a crezut în Socrate, în așa fel ca să moară pentru ceea ce acesta a învățat. Dar Iisus Hristos a fost crezut nu numai de filosofi și de oameni culți, ci și de oameni simpli „care pentru
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
-
învierea trupului. Citându-i pe apostolii Pavel (2 Co 5, 1) și Petru (2 Ptr 1, 13), epistola către Diognet amintește, la rândul ei, cea mai importantă însușire a sufletului, nemurirea: „Sufletul nemuritor locuiește în corp muritor”[53]. Pentru apologetul martir, Apoloniu nimic nu este mai de cinste decât viața, viața veșnică, care este nemurirea sufletului, care a trăit frumos în viața aceasta[54]. Iar Tertulian, într-un dialog imaginar cu sufletul omenesc la care găsește nenumărate mărturii pentru veridicitatea învățăturii
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
înviere, printre Patriarhii și Profeții Vechiului Testament[82]; acolo, mai sus, stau drepții în sânul lui Avraam[83], de unde așteaptă învierea. Citându-l pe Sfântul Ioan (Ap 6, 9) și pe Sfânta Perpetua, Tertulian crede paradisul dedicat până la Parusie numai martirilor[84], fiindcă cei doi au văzut acolo numai martiri: „Toată cheia paradisului e sângele tău.”[85] Deci, cât timp trâmbița arhanghelului care anunță a doua venire a Domnului n-a sunat în cosmos[86], raiul rămâne închis pentru ceilalți creștini
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
mai sus, stau drepții în sânul lui Avraam[83], de unde așteaptă învierea. Citându-l pe Sfântul Ioan (Ap 6, 9) și pe Sfânta Perpetua, Tertulian crede paradisul dedicat până la Parusie numai martirilor[84], fiindcă cei doi au văzut acolo numai martiri: „Toată cheia paradisului e sângele tău.”[85] Deci, cât timp trâmbița arhanghelului care anunță a doua venire a Domnului n-a sunat în cosmos[86], raiul rămâne închis pentru ceilalți creștini[87]. Aceasta era de fapt credința în epoca în
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
mare catastrofă asupra întregii lumi[121], persecuțiile sângeroase din vremea sa, l-au determinat să înțeleagă cererea a doua din rugăciunea domnească, și anume „Vie Împărăția Ta”, - așa cum mărturisește în „De oratione”, - ca o dorință arzătoare de răzbunare a sângelui martirilor, care depinde de sfârșitul lumii, de fapt și sfârșitul acestor persecuții: „Să vină, Doamne, cât mai repede Împărăția Ta, care este dorința creștinilor, tulburarea neamurilor, tresăltarea îngerilor, pentru ea suferim, pentru ea, mai ales, ne rugăm.”[ 122] Minucius Felix argumentează
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
Astfel, potrivit lui, venirea împărăției lui Dumnezeu va fi precedată de împărăția lui Hristos cu drepții înviați care va dura o mie de ani în Noul Ierusalim, venit din cer. Chiar dacă este vorba de o învățătură împărtășită și de Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Sfântul Irineu și alții, la Tertulian ea a luat proporții dramatice prin căderea lui în erezia montanistă[135]. Învierea trupurilor. Cea mai veche mărturisire de credință creștină, primul catehism al creștinismului și în consecință primul manual de doctrină
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]