1,879 matches
-
sunt în contrast cu desenul dungilor de culoare închisă, acest caracter morfologic atrage atenția că avem de-a face cu o specie veninoasă. Dinții Helodermatidaelor sunt dinți ușor încovoiați spre interior ceace face ca parda să nu mai poată scăpa. Dinții de pe maxilarul înferior au un șanț pe care se scurge veninul produs de o glandă submandibulară care are o dimensiune de 40 x 5 mm. Cele două specii „Heloderma horridum” și „Heloderma suspectum” au arealul de răspândire în regiunea din sudul statului
Helodermatidae () [Corola-website/Science/309069_a_310398]
-
Huseynov au descoperit una din cele mai vechi așezări preistorice ale omului pe teritoriul Euroasiei din epoca paleoliticului (epoca de piatră). Aici, în stratul așel, alături de uneltele de munca si de resturile de mamifere, a fost descoperit un fragment al maxilarului omului fosil, Azîhantrop. Prin cercetarea straturilor din peștera Azîh s-a reușit sa se urmărească succesiunea epocilor paleoliticului inferior (doșel, șel și așel) și paleoliticului mediu (mustier). În cele mai adânci straturi din peștera Azîh s-au descoperit cele mai
Peștera Azâh () [Corola-website/Science/309178_a_310507]
-
avea însă vreun rezultat notabil. În sezonul 2006/07 a început să revină la forma sa de odinioară. La etapa de Cupă Mondială desfășurată în Germania, la Titisee-Neustadt a căzut la aterizare, suferind o comoție cerebrală și rănindu-se la maxilar. Martin a luat o pauză în Cupa Mondială, însă a revenit la Campionatul mondial de schi nordic de la Sapporo din 2007. Pe 11 martie 2007 a surprins, ocupând locul trei la Turneul Nordic de la Lahti. Fratele lui Martin Schmitt este
Martin Schmitt () [Corola-website/Science/309168_a_310497]
-
azeri au descoperit una din cele mai vechi așezări preistorice ale omului pe teritoriul Euroasiei din epoca paleoliticului (epoca de piatra). Aici, în stratul așel, alături de uneltele de munca si de resturile de mamifere, a fost descoperit un fragment al maxilarului omului fosil - azîhantrop. Prin cercetarea straturilor din peștera Azîh s-a reușit sa se urmărească succesiunea epocilor paleoliticului inferior (doșel, șel și așel) și paleoliticului mediu (mustier). În epoca paleoliticului mediu, in Azerbaidjan, după toate probabilitățile, deja se formase orânduirea
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
profund și îngust, și se crede că era mai bine folosit pentru apucare și jumulire decât pentru a mușca. Dantura era aranjată în grupuri numite „baterii” cu coloane de la 36 la 40 de dinți, iar în fiecare coloană de pe fiecare maxilar erau câte 3-5 dinți stivuiți, în funcție de dimensiunea animalului.
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]
-
simțit bine în afara ariei ei obișnuite de lucru; nu mai apăruse niciodată într-un muzical, experiența ei în teatru era limitată, iar de la ultima ei apariție pe scenă trecuseră 20 de ani. Era și bolnavă, fiind operată de osteomielită la maxilar. Margot fusese diagnosticată cu o rană gravă pe creier datorită unei răni apărute în timpul nașterii sau la scurt timp după aceea, fiind în cele din urmă internată într-un sanatoriu. Davis și Merill au început să se certe frecvent, B.D.
Bette Davis () [Corola-website/Science/308844_a_310173]
-
br> Nautilidae Înainte ca geologii să declare că Pământul avea milioane, și nu mii de ani vechime, au fost emise diferite explicații pentru fosile. În 1910, geologul Charles Dawson a descoperit la Piltdown Common, în Sussex, Anglia, fragmente de craniu, maxilar și dinți asemănători cu a unei maimuțe. 2 ani mai târziu, curatorul apartamentului de paleontologie al British Museum, Arthur Smith Woodward, a pretins că fragmentele reprezentau veriga lipsă în evoluția de la maimuță la om. Abia în 1954 testele au dovedit
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
târziu, curatorul apartamentului de paleontologie al British Museum, Arthur Smith Woodward, a pretins că fragmentele reprezentau veriga lipsă în evoluția de la maimuță la om. Abia în 1954 testele au dovedit că era un fals. Craniul avea doar 600 ani, iar maxilarul și dinții aparțineau unui urangutan. Fosilele care nu sunt rămășițe de plante sau animale, dar care duc dovezi despre organismele preistorice se numesc urme fosile și includ: Prima oară denumirea de "fosilă" a utilizat-o cercetătorul german Georgius Agricola în
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
Ea reprezintă un tub cu 1 - 4 osteole. Sistemul respirator prezintă trahei ramificate. Ele comunică cu exteriorul prin stigme situate lateral pe segmentele opistomele III și IV. Sistemul digestiv se compune din orificiul bucal, înconjurat de 2 buze și lamele maxilare ale pedipalpior. Ca rezultat, se constituie un atriu prebucal, unde se deschid canalele glandelor salivare. De la orificiul bucal pleacă un faringe musculos, urmat de esofag și stomac aspirator. Stomacul continuă cu intestinul mijlociu, cecul rectal și se termină cu anus
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
oase puternice, personalitate fizică și psihică bine conturată. Capul este mare, dar proporționat, cu formă ușor alungită spre trufă, fără a fi ascuțit. Fruntea este lată, ușor convexă, cu stopul lin, botul puternic, cu buzele ce se închid foarte corect. Maxilarele puternice, cu dinți masivi, ce se închid în "foarfecă". Ochii migdalați, au dimensiuni medii, formă ușor oblică, privire vioaie și inteligentă. Urechile sunt potrivit dezvoltate, purtate vertical, cu vârfurile relativ ascuțite și foarte mobile. Trunchiul este lung cu greabănul ușor
Ciobănesc german () [Corola-website/Science/305772_a_307101]
-
la vârsta de 6 luni sunt comparabile cu cele ale unui leopard adult. Tigrilor le sunt caracteristice dungile de culoare închisă, amplasarea cărora variază de la un individ la altul. Corpul este adaptat pentru vânătoare, fiind dotat cu colți lungi și maxilare puternice, vedere nocturnă de șase ori mai bună decât a omului și musculatură dezvoltată, fiind capabil să sară la o înălțime de până la doi metri cu 50 kg de carne în dinți. Tigrii se hrănesc îndeosebi cu copitate, dar pot
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
culoare închisă sau absolut neagră. La fel, există mărturii despre existența unor tigri cu blană albăstruie-cenușie (așa-zisul tigru maltez). Aceste variații sunt provocate de mutații instabile. Un tigru adult are 30 de dinți, ca și majoritatea celorlalte feline. Ambele maxilare au câte 6 perechi de incisivi și 2 de colți, maxilarul superior are 3 perechi de premolari și una de molari, iar cel inferior 2 perechi de premolari și una de molari. Raportul general dintre dinții superiori și cei inferiori
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
unor tigri cu blană albăstruie-cenușie (așa-zisul tigru maltez). Aceste variații sunt provocate de mutații instabile. Un tigru adult are 30 de dinți, ca și majoritatea celorlalte feline. Ambele maxilare au câte 6 perechi de incisivi și 2 de colți, maxilarul superior are 3 perechi de premolari și una de molari, iar cel inferior 2 perechi de premolari și una de molari. Raportul general dintre dinții superiori și cei inferiori este formula 1 Colții sunt destul de dezvoltați; lungimea lor poate atinge 8
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
descriu ca pe un bărbat cu nas proeminent, ochi mari, pătrunzători, pieptul unei păsări de pradă, voce de șacal și inimă de lup, un om complet lipsit de bunătate. Un portret pictat după moartea sa înfățișează un uriaș impozant cu maxilarul proeminent, bărbos, purtând la piept o sabie uriașă în teaca ei. Istoricii spun că avea atât de multă energie încât putea să citească 55 de kilograme de documente oficiale scrise pe șipci de bambus în fiecare zi . În 214 î.e.n.
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
înainte ca europenii să facă același lucru. În timpul foametei din Egipt din 1200, medicul (dar și istoricul) Abd al-Latif (1162 - 1231) studiază și examinează un număr mare de schelete și observă faptul că Galenus avea concepții eronate în ceea ce privește formarea oaselor maxilarului și a celui sacrum. La începutul secolului al XIII-lea, biologul andaluz Abu al-Abbas al-Nabati utilizează metoda științifică la studiul botanicii, introducând tehnici empirice și experimentale pentru testarea, descrierea și identificarea substanțelor medicamentoase. Discipolul său, Ibn al-Baitar ( d. 1248) a
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
mic și mai suplu. Animalul are înălțimea la greabăn de 150 cm și o greutate de 50 kg. Partea superioară a corpului este brun deschis, iar partea ventrala (inferioară) de culoare albă. O caracteristică anatomica o prezintă dinții incisivi de pe maxilarul inferior care asemănător rozătoarelor cresc conținu, ceva asemanator neîntâlninduse la alte rumegătoare. Blană are peri deși care îl apără de vântul rece și puternic din Anzii Cordilieri. El este domesticit în America de Sud, trăind și în formă sălbatică în regiunile înalte
Vicunia () [Corola-website/Science/314637_a_315966]
-
de moloz ca singurul supraviețuitor. Sătenii din localitate spun că Jashari s-a împușcat pentru a-și păstra onoarea și să evite să fie ucis de armata federală . Cu toate acestea, a fost descoperit un singur glonț partea dreaptă a maxilarului, dovedind că Jashari probabil s-a împușcat . Jashari a devenit un simbol al independenței pentru albanezii din Kosovo, iar mai mulți au devenit cunoscuți datorită tricourilor care ilustrau imaginea sa după declarația de independență a provinciei Kosovo la 17 februarie
Adem Jashari () [Corola-website/Science/314687_a_316016]
-
cu mâna, din exterior, prin intermediul bosajului vizorului, urmată de suflarea de aer către trompele lui Eustache care se desfac asigurând egalizarea presiunii din urechea medie cu presiunea exterioară. Se mai pot utiliza și alte metode de echilibrare constând din mișcarea maxilarelor sau înghițirea de salivă (deglutiție), ambele metode conducând la deschiderea trompelor lui Eustache și deci la compensarea presiunii din urechea medie.
Vizor () [Corola-website/Science/313633_a_314962]
-
de prevenire: Sinusurile sunt cavități ce conțin aer fiind anexe ale aparatului respirator, aflate în interiorul oaselor feței și ale cutiei craniene. Există patru perechi de sinusuri: Sinusurile mai importante din punct de vedere al mărimii lor sunt sinusurile frontale și maxilare. Sinusurile sunt căptușite în interior cu o mucoasă care o continuă pe cea nazală și comunică, prin intermediul unor canale osoase, cu fosele nazale care și ele comunică cu faringele. Ca și în cazul urechii medii, în timpul coborârii sub apă, sinusurile
Barotraumatisme () [Corola-website/Science/313766_a_315095]
-
atrage prada. Poate ignora hoituri proaspete dacă în zonă există o abundență de pui ai altor animale sălbatice. Consumă animale de diferite tipuri și mărimi (inclusiv animale domestice și chiar alte hiene), mortăciuni, oase, materie vegetala și excrementele altor animale. Maxilarul puternic și tractul digestiv îi permit să digere și să obțină substanțe nutritive din piele și din oase. Singurele parți din pradă pe care nu le poate digera complet sunt părul, coarnele și copitele. Acestea sunt regurgitate sub formă de
Hienă () [Corola-website/Science/314253_a_315582]
-
lungă, și spre deosebire de viperă au corpul acoperit cu solzi mari. Capul este mai îngust și mai scurt ca al viperei. Au o gură largă, comisura gurii ajungând până sub ochi. În cazul speciilor veninoase, dinții cu venin sunt situați pe maxilarul superior în fundul gurii. Năpârca se hrănește cu mamifere mici, păsări, șopârle, amfibii, pești și moluște. Unele colubride din Africa și India se hrănesc numai cu ouă de păsări. Cele mai multe specii de colubride sunt foarte veninoase, venin care produce paralizii sau
Colubride () [Corola-website/Science/314376_a_315705]
-
le (latină: "dens", "dentis"; greacă: "odous") este un organ dur, de culoare alb-galbuie, cu sediul in cavitatea orala ,compus dintr-o coroană liberă și una sau mai multe rădăcini implantate în regiunea alveolara a oaselor maxilare (maxilar și mandibulă), și destinat îndeosebi la tăierea, la zdrobirea și la măcinarea alimentelor. Cuvântul românesc dinte este moștenit din limba latină: "dens" (nominativ), "dentis" (genitiv), iar la acuzativ: "dentem", având același sens ca și în limba română. În latină
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
le (latină: "dens", "dentis"; greacă: "odous") este un organ dur, de culoare alb-galbuie, cu sediul in cavitatea orala ,compus dintr-o coroană liberă și una sau mai multe rădăcini implantate în regiunea alveolara a oaselor maxilare (maxilar și mandibulă), și destinat îndeosebi la tăierea, la zdrobirea și la măcinarea alimentelor. Cuvântul românesc dinte este moștenit din limba latină: "dens" (nominativ), "dentis" (genitiv), iar la acuzativ: "dentem", având același sens ca și în limba română. În latină, provine
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
articulație fixă) în alveola dentară, continuată cu colul în raport cu gingia, iar la exterior coroana vizibilă și albicioasă. La copii există "dentiția de lapte" sau "decidua", formată din 20 de dinți, înlocuită treptat spre vârsta adultă prin înmurguriri succesive pornite din maxilare, de dentiția definitivă cu 32 de dinți, câte 16 pe fiecare arcadă. O hemiarcadă la adult cuprinde de la linia mediană și anterior spre lateral și posterior, următorii dinți: 2 incisivi, 1 canin, 2 premolari și 3 molari. Molarii și premolarii
Dinte () [Corola-website/Science/314816_a_316145]
-
arahnide toate segmentele sunt contopite. La crustacee, prosma este prezentă la racii superiori (Malacostraca). Prosoma rezultă din fuziunii imobilă a capului și toracelui. Capul poartă 2 perechi de antene, cu rol tactil; ochi fasetici; anexele ce înconjoară orificiul bucal (mandibulă, maxilare). Pe torace se găsesc 3 perechi de maxilipede și 5 perechi de membre locomotoare. Prosoma este acoperită cu cuticulă chitinizată, cu rol de endoschelet. Ventral cuticula este formată din plăci, numite sclerite. Aici are loc articularea membrelor de corp. Dorsal
Prosomă () [Corola-website/Science/318382_a_319711]