6,257 matches
-
îngustă de pe planetă, că genul feminin și filosofia viețuiesc pe două planete absolut străine. 16 Puteri ale contractului hedonist. Ceea ce domnește în Grădină, dar și în relațiile dintre indivizi, fie că fac parte sau nu din comunitate, este contractul. Trei maxime capitale vorbesc de el - altfel spus, o cantitate ridicol de mică de cuvinte, și totuși un tezaur. Filosofia politică epicuriană se sprijină doar pe acest trepied conceptual. Restul rămâne o problemă de interpretare, de extrapolare, cum se întâmplă adesea în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
viață practicat în vila lui Piso, iar o lectură avizată permite reperarea unei multitudini de referințe la lucrarea Despre moarte a lui Philodem în Ode, Epistole și Satire. Aceeași remarcă și în privința lui Tibul, a cărui înțelepciune preia mult din maximele lui Epicur: să disprețuiești bogăția, să-ți moderezi dorințele, să renunți la ficțiunile sociale, să vizezi calmul interior, să-ți reduci nevoile la elementar, să frecventezi o Venus care să nu te înstrăineze de tine însuți. Autobiografia poetică a lui
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe deplin de un prezent necontaminat de ideea sau frica de moarte, înțelepciunea unei plăceri obținute prin punerea de acord cu lumea în dimensiunea momentului, bucuria neumbrită de niciun nor obținută prin practicarea purei plăceri de a exista - tot atâtea maxime simple și teribil de eficace pe teren existențial... 8 Îmblânzirea morții. Epicurismul se structurează în jurul acestei evidențe: vom muri. Adevăr banal, desigur, dar ocultat de cei mai mulți oameni, care se mint, se iluzionează, trăiesc ca și cum ar fi eterni, se îmbată în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Gabinius, de exemplu, care făcuse totul pentru a-l trimite în exil în 58...: iată tot atâtea motive pentru a-i urî pe epicurieni. Filosofii nu sunt întotdeauna înțelepți, iar stoicii sunt adesea incapabili să suporte și să se abțină - maxima lor - cu eleganță... Să lăsăm deci deoparte ideea unui discipol al Grădinii egocentric, preocupat doar de sine și uitând de lume confruntat cu un adept al Porticului, angajat în treburile cetății, virtuos, măreț, mare senior, semănând până la confuzie cu clișeele
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
zile și revenindu-și apoi încetul cu încetul înainte de a-și relua locul în lume... Lecțiile acestei aventuri: nu trebuie să ne temem de soartă, nici de moarte, nici de starea de cadavru. În sfârșit, la capătul cursei - împănată cu maxime ale lui Epicur despre moarte, plăcere, frică, dorință, contract, durere - descoperim niște directive adresate părinților și prietenilor în care, în ciuda numărului redus de fragmente găsite și a faptului că ele sunt în general deteriorate, ghicim un Diogene obosit, bolnav de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
lui Epicur, precum și unele fragmente de doxografie etică. Viețile, doctrinele și sentințele filosofilor iluștri nu se încheie cu Epicur pentru că, așa cum s-a spus adesea, epicurismul ar fi încoronarea filosofiei, ci pentru că restul lucrării, deci adevărata încheiere, s-a pierdut... Maximele capitale și Sentințele vaticane sunt incluse în Lettres et maximes d’Epicure, ediție stabilită, texte traduse și comentate de Marcel Conche, PUF, Paris, 1987. Jean Salem și-a consacrat primul volum al tezei sale subiectului: Tel un dieu parmi les
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
asupra dreptului, legii, contractului, protecției animalelor, asupra dreptății și nedreptății, dreptului natural, problemei filosofiei politice și juridice în concepția Grădinii, La Doctrine d’Epicure et le droit, Victor Goldschmidt, Vrin, Paris, 1977, lucrare pasionantă prin ceea ce extrage din cele trei maxime aferente acestui subiect; despre prietenie: Jean-Claude Fraisse, Philia. La notion d’amitié dans la philosophie antique, Vrin, Paris, 1984; asupra vieții filosofice, Jacques Schlanger, Qu’est-ce qu’une vie bonne?, PUF, Paris. A se vedea și Actes du VIIIe congrès
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Etica nicomahică (Aristotel) 103, 156, 158, 308 Fizica (Empedocle) 24 Fragmente postume (Nietzsche) 31 Georgicele (Vergiliu) 228 Hippias (Platon) 117 Istoria filosofiei (Philodem din Gadara) 242 Lysis (Platon) 260 Marea ordine universală (Leucip) 38 Marele sistem al lumii (Democrit) 55 Maxime capitale (Epicur) 183-184, 215, 234, 236, 309 Memorabile (Xenofon) 163 Memorii istorice (Aristoxenos) 52 Metafizica (Aristotel) 25, 156 Mizantropul (Molière) 287 Ode (Horațiu) 234 Odiseea (Homer) 117 Périclès et Verdi (Deleuze) 189 Phaidon (Platon) 10, 13, 84, 146, 185, 187
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
BMI a subiecților testați in 1972 comparativ cu cei testați in 2005 este prezenta în tabelul numărul 6. 6. Interpretarea rezultatelor obținute 6.1. Greutate corporală • O mai buna grupare a datelor în 1972 comparativ cu 2007, valoarea minima / valoarea maxima fiind in 1972\: 42 kg / 71,5 kg în comparatie cu 2007: 40 kg / 97 kg • O mai buna omogenitate a eșantionului din 1972 (abaterea standard - 6,22) în comparație cu cel testat în 2005 (abaterea standard - 9,68). Din punct de
STUDIU ASUPRA EVOLUȚIEA UNOR PARAMETRI SOMATICI AI STUDENTELOR UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_787]
-
în 2005 de 0,056. • Exista o diferență semnificativă a înălțimii în favoarea valorilor subiecților investigați în 2007 (p= 0,001) 6.3. Indicele de nutriție BMI • O mai buna grupare a datelor în 1972 comparativ cu 2007, valoarea minima / valoarea maxima fiind in 1972: 17,04 / 25,64 în comparație cu 2007: 14,7 / 34,89. • O mai buna omogenitate a eșantionului din 1972 (abaterea standard - 1,84) în comparație cu cel testat în 2005 (abaterea standard - 3,01). - graficul nr. 9. • Cu toate ca pragul de
STUDIU ASUPRA EVOLUȚIEA UNOR PARAMETRI SOMATICI AI STUDENTELOR UNIVERSITĂȚII POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_787]
-
spusese ce surprinsă era că un fotograf de război nu era În stare să bea impasibil sub focul privirilor unor chelneri nerăbdători. Avea un mod unic de a zvârli ici și colo gânduri străine, ca pe niște reflecții spontane ori maxime proprii, de a trece ingenios peste obstacole, Înglobându-le În planul original, de a minți cu Îndemânare, dând de crezut că mințea deschis și deliberat. O Încântau lucrurile false, le colecționa de peste tot și apoi le uita În coșurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
infern, se Îmbrățișau și se iertau. „Aici rezidă sublimul și Înțelegerea totală”, comentează transfigurat Bordeianu, „provocate de noi unii altora și acceptate cu răbdare și Înțelegere, pentru că nu noi loveam, ci ura satanei”33. Schingiuiește ca să nu fii schingiuit, iată maxima Închisorii moderne de la Pitești, loc unde, nu doar nietzschean, În anii 1949-1952, Dumnezeu murise. Un alt martor al reeducării devenit și el, efemer și obligat, torționar (Grigore Dumitrescu), la fel ca și Dumitru Gh. Bordeianu, Îl cataloghează pe Țurcanu drept
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
toate cultele, dar nu În mod egal54. Istoria ecleziastică postbelică trebuie scrisă fără izgonirea unor amintiri și documente neconvenabile. Poate eșecul Patriarhiei În tentativa de a redacta un Martirologiu unanim acceptat ține și de Însușirea unei concepții exact opuse În raport cu maxima antică: „Rețin chiar și ceea ce nu vreau să păstrez și nu pot uita ceea ce vreau să uit”. În cazul celor mai multe dicționare și martirologii, cel mai adesea s-a Început nu prin colectarea dezinteresată a faptelor, ci cu proiectul Întrebuințării lor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
că participanții la dialog sunt indivizi raționali, capabili să identifice și să gestioneze scopurile curente ale schimbului verbal, știu să facă astfel încât contribuțiile lor conversaționale să corespundă scopului curent al conversației. Comportamentele lor comunicative se raportează la un set de maxime ideale, maximele cooperării, care funcționează ca puncte de reper pentru interlocutori în deducerea semnificației contextuale a unui enunț. Presupoziții, implicații, implicaturi. O parte din informația vehiculată implicit în cadrul interacțiunii verbale este transmisă prin intermediul presupozițiilor, implicațiilor, implicaturilor. Presupozițiile sunt parte constitutivă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la dialog sunt indivizi raționali, capabili să identifice și să gestioneze scopurile curente ale schimbului verbal, știu să facă astfel încât contribuțiile lor conversaționale să corespundă scopului curent al conversației. Comportamentele lor comunicative se raportează la un set de maxime ideale, maximele cooperării, care funcționează ca puncte de reper pentru interlocutori în deducerea semnificației contextuale a unui enunț. Presupoziții, implicații, implicaturi. O parte din informația vehiculată implicit în cadrul interacțiunii verbale este transmisă prin intermediul presupozițiilor, implicațiilor, implicaturilor. Presupozițiile sunt parte constitutivă a universului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
suferă procese permanente de modificare, o dată cu fiecare nou act de enunțare. Implicațiile sunt consecințele logice ale stării de fapt asertate printr-un enunț: Ion a plecat implică „Ion nu mai este aici”; Voi citi mâine implică „Nu citesc azi”. Încălcarea maximelor conversaționale generează implicaturi, adică sensuri contextuale suplimentare la care interlocutorii au acces în urma unor inferențe făcute pe baza cunoștințelor contextuale comune. De exemplu, la întrebarea Cât e ceasul? interlocutorul poate răspunde respectând maxima cantității și a relevanței: E ora șase
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
citi mâine implică „Nu citesc azi”. Încălcarea maximelor conversaționale generează implicaturi, adică sensuri contextuale suplimentare la care interlocutorii au acces în urma unor inferențe făcute pe baza cunoștințelor contextuale comune. De exemplu, la întrebarea Cât e ceasul? interlocutorul poate răspunde respectând maxima cantității și a relevanței: E ora șase; sau poate încălca aceste maxime răspunzând: Tocmai a închis la florărie. În aparență, răspunsul este nerelevant în raport cu întrebarea. Dar interlocutorul interpretează acest răspuns pe baza cunoștințelor contextuale comune („știm că la florărie închide
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sensuri contextuale suplimentare la care interlocutorii au acces în urma unor inferențe făcute pe baza cunoștințelor contextuale comune. De exemplu, la întrebarea Cât e ceasul? interlocutorul poate răspunde respectând maxima cantității și a relevanței: E ora șase; sau poate încălca aceste maxime răspunzând: Tocmai a închis la florărie. În aparență, răspunsul este nerelevant în raport cu întrebarea. Dar interlocutorul interpretează acest răspuns pe baza cunoștințelor contextuale comune („știm că la florărie închide la ora 6”), a principiului cooperării (vorbitorul știe că ascultătorul se comportă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în raport cu întrebarea. Dar interlocutorul interpretează acest răspuns pe baza cunoștințelor contextuale comune („știm că la florărie închide la ora 6”), a principiului cooperării (vorbitorul știe că ascultătorul se comportă ca ființă rațională) și a celor patru maxime (calculând devierea de la maximele cantității și a relevanței ascultătorul interpretează enunțul Tocmai a închis la florărie ca Este ora 6). Alteori, implicaturile sunt mai puțin dependente de contextul concret, având un caracter mai mare de generalitate: structurile interogative funcționează adeseori ca acte de vorbire
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de aceea există controverse legate de considerarea sau nu a confucianismului ca religie. În sensul restrâns al termenului religie - de venerare a unor creaturi supranaturale -, confucianismul nu este o religie; în sensul larg al termenului - de sistem de credințe, sentințe, maxime, aforisme în legătură cu etica tradițională, repere de comportament în viața de zi cu zi și locul omului în univers -, confucianismul este, în mod evident, o religie cu principii bine fixate. Indiferent de dogmă, religia oferă oamenilor o viziune despre lume, care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alta sunt și „regulile de creativitate” verbală: în Ungaria, Turcia, Rusia sunt frecvente insultele verbale, în Europa Centrală Ironia, în Marea Britanie - puns and limmericks, în Mexic - calamburul. 2.4.4. Cooperarea interlocutorilor Modalitățile de cooperare conversațională sunt supuse variației culturale: maximele cooperării sunt fixate diferit în conștiința comunicațională a vorbitorilor aparținând diverselor culturi și, în consecință, mecanismele generării implicaturilor conversaționale diferă. În formularea lui Grice (1979), principiul cooperării subordonează patru maxime ale comunicării (maxima cantității, maxima calității, maxima relevanței și maxima
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Cooperarea interlocutorilor Modalitățile de cooperare conversațională sunt supuse variației culturale: maximele cooperării sunt fixate diferit în conștiința comunicațională a vorbitorilor aparținând diverselor culturi și, în consecință, mecanismele generării implicaturilor conversaționale diferă. În formularea lui Grice (1979), principiul cooperării subordonează patru maxime ale comunicării (maxima cantității, maxima calității, maxima relevanței și maxima manierei) ca universalii comunicative, nediferențiate cultural. Studii ulterioare de etnopragmatică au pus în evidență constrângerile culturale care acționează asupra celor patru maxime: există culturi în care cantitatea de informație transmisă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de cooperare conversațională sunt supuse variației culturale: maximele cooperării sunt fixate diferit în conștiința comunicațională a vorbitorilor aparținând diverselor culturi și, în consecință, mecanismele generării implicaturilor conversaționale diferă. În formularea lui Grice (1979), principiul cooperării subordonează patru maxime ale comunicării (maxima cantității, maxima calității, maxima relevanței și maxima manierei) ca universalii comunicative, nediferențiate cultural. Studii ulterioare de etnopragmatică au pus în evidență constrângerile culturale care acționează asupra celor patru maxime: există culturi în care cantitatea de informație transmisă literal este mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
conversațională sunt supuse variației culturale: maximele cooperării sunt fixate diferit în conștiința comunicațională a vorbitorilor aparținând diverselor culturi și, în consecință, mecanismele generării implicaturilor conversaționale diferă. În formularea lui Grice (1979), principiul cooperării subordonează patru maxime ale comunicării (maxima cantității, maxima calității, maxima relevanței și maxima manierei) ca universalii comunicative, nediferențiate cultural. Studii ulterioare de etnopragmatică au pus în evidență constrângerile culturale care acționează asupra celor patru maxime: există culturi în care cantitatea de informație transmisă literal este mai mică decât
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
supuse variației culturale: maximele cooperării sunt fixate diferit în conștiința comunicațională a vorbitorilor aparținând diverselor culturi și, în consecință, mecanismele generării implicaturilor conversaționale diferă. În formularea lui Grice (1979), principiul cooperării subordonează patru maxime ale comunicării (maxima cantității, maxima calității, maxima relevanței și maxima manierei) ca universalii comunicative, nediferențiate cultural. Studii ulterioare de etnopragmatică au pus în evidență constrângerile culturale care acționează asupra celor patru maxime: există culturi în care cantitatea de informație transmisă literal este mai mică decât cea implicată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]