9,297 matches
-
debitul sistolic începe să crească începând de la 120 bătăi/min (frecvența cardiacă critică a debitului sistolic) până la 180 bătăi/min (frecvența cardiacă critică a debitului cardiac); corespunzător, pentru eforturi submaximale se înregistreză debite sistolice de 150-170 ml iar pentru eforturi maximale de 200 220 ml. Adaptarea periferică la efortul fizic presupune în primul rand scăderea rezistenței periferice vasculare (vasodilatația), ceea ce duce la creșterea fluxului sangvin spre fibrele musculare. Această vasodilatație periferică are drept consecință o redistribuție a debitelor sangvine locale, în
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
200 220 ml. Adaptarea periferică la efortul fizic presupune în primul rand scăderea rezistenței periferice vasculare (vasodilatația), ceea ce duce la creșterea fluxului sangvin spre fibrele musculare. Această vasodilatație periferică are drept consecință o redistribuție a debitelor sangvine locale, în efort maximal mușchii striați ajungând să beneficieze de 80-90% din debitul cardiac, față de 20% în condiții de repaus. Mărirea în timpul efortului a diferenței în oxigen între sângele arterial și sângele venos are ca substrat o utilizare mai mare a oxigenului la nivelul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
pot fi eliminați printr-o expirație forțată ce urmează unei expirații normale, constituind volumul expirator de rezervă (VER). Suma celor trei volume definește capacitatea vitală (CV), ce poate fi măsurată cu ajutorul spirometrului, printr-o expirație forțată efectuată după o inspirație maximală. Capacitatea vitală are valori medii de 4,8 l la bărbat și 3,2 l la femeie. Este proporțională cu înălțimea și este mai mare la indivizii antrenați, scăzând odată cu vârsta și în afecțiuni pulmonare. Debitul respirator/minut este produsul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
și până la 180/min în cele maxime. Creșterea debitul respirator/minut se face pe seama celor doi termeni ai produsului, frecvența respiratorie și volumul curent. În timpul efortului dinamic frecvența mișcărilor respiratorii crește la 30-40/min, chiar la 60/min în eforturi maximale. Creșterea frecvenței respirațiilor reprezintă însă un mijloc de adaptare neeconomică pentru organism și se produce mai ales în eforturi intense aerobe-anaerobe. La 50-60 respirații/min scade amplitudinea respirațiilor (implicit volumul curent) și deci debitul respirator/minut. Mai eficientă pentru economia
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
un om de 70 kg dintre care 20 kg sunt greutatea mușchilor scheletici sunt redate în tabelul 6. Rezervele glucidice pot asigura energie care să susțină un efort fizic moderat timp de 1-3 ore și 44 de minute de efort maximal. Catecolaminele eliberate în cursul efortului muscular intens determină intensificarea glicogenolizei musculare. În cazul unui efort fizic prelungit și de intensitate mare glucoza sangvină provenită din glicogenoliza hepatică este folosită ca principal substrat energetic, pe măsură ce rezerva de glicogen a mușchiului scade
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
urmată de o ușoară scurtare. Extensibilitatea este o caracteristică legată de lungimea mușchiului. Lungimea de echilibru este lungimea mușchiului relaxat suficient, având tensiunea de repaus nulă. Lungimea de repaus este lungimea mușchiului la care se dezvoltă o tensiune de contracție maximală. Lungimea de repaus este apropiată de valoarea extensiei maxime posibile în condiții fiziologice. Mușchiul se rupe atunci când este întins la valori de trei ori mai mari decât lungimea de echilibru. Elasticitatea este proprietatea mușchiului striat de a se lungi sub
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
minimului efort lingvistic". Această lege (Martinet, 1960, p. 180; Graur, 1960, p. 280), numită și "principiul minimax" (Poitou, f.a.) revelă fenomenele prin care se produc "economia verbală" și, implicit, "economia grafică", conform cu aspirația de a se obține o valoare semantică maximală printr-un semnificant minimal. Fenomenul respectiv face parte din evoluția mai amplă a limbii în general, prin expansiune regenerativă realizată, în parte, prin "condensare lexico-semantică" (v., spre exemplu, Suciu, 1983). (Corolar 2) Acest fenomen este, de facto, posibil, prin faptul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de situații și forme de acțiune. 4. Clasificarea exercițiilor fizice după caracteristica structurii biomecanice de mișcare. Această caracteristică Împarte exercițiile În ciclice, aciclice și combinate. 5. Clasificarea exercițiilor fizice după specificul efortului. După această caracteristică se deosebesc exerciții cu efort maximal, efort submaximal, efort mare și efort redus. 6. Clasificarea exercițiilor fizice după specificul specializării sportive. Toate exercițiile sunt clasificate În trei grupe: competiționale, de pregătire specială și de pregătire generală. V.1. 2. Mijloace naturale de călire Mijloacele naturale de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
consideră a fi de 800 la 1000 m. Aceasta trebuie parcursă Înot și cu viteza accesibilă, fără oprire. Prin efort ușor se subînțelege un Înot În timpul căruia frecvența cardiacă nu depășește 120 băt/min, mediu - până la 130 băt/min, mare - maximal de 140 băt/ min. Pentru grupele de vârstă de la 51 până la 70 efortul este redus până la frecvența cardiacă 120-130 băt/min. Pentru creșterea capacității de efort a sistemului cardiovascular este necesară includerea În lecții a 20-30 minute de Înot neîntrerupt
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
numeroaselor lucrări existente pe această temă este distincția între o viziune "minimă" asupra RoL și una mai amplă. Fiecare autor utilizează termeni diferiți pentru denumirea acestor tipuri de viziune, "thin/thick" (Hutchinson 1999; Magen 2004), formal/substanțial (Folgeklou 1998), minimal/maximal (Casper 2004), procedural/substanțial (Morawski 1999), dar conceptul de bază este similar, având numai unele nuanțe în diferitele categorizări propuse. Definiția minimă (thin) ia în considerare în mod special aspectele formale și instrumentale, adică acele figuri pe care fiecare sistem
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
că un individ cu segmentele mai lungi va dezvolta o forță mai mare decât unul cu segmente mai scurte, în condițiile unei dezvoltări musculare similare; valoarea unghiulară a segmentelor adiacente în momentul prestării efortului de forță - se consideră că valorile maximale ale forței se realizează în jurul valorii de 90o; posibilitatea de a include în lucru mușchii cei mai mari. * Concentrarea proceselor nervoase fundamentale - excitația și inhibiția După cum știm, excitația și inhibiția sunt procesele care determină întreaga activitate cerebrală. Atunci când se manifestă
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
bazat pe utilizarea acidului adenozin trifosforic (ATP), a fosfocreatinei și a glucidelor. Cantitatea de ATP din fibra musculară fiind foarte redusă 4 milimoli/kg mușchi (Melnic, Hefco și Crivoi, 1993, p. 62) - energia furnizată poate întreține câteva contracții de intensitate maximală, deci primele 6-8 secunde de efort. După epuizarea ATP-ului este necesară o altă sursă energetică pentru resinteza acestuia și continuarea efortului maximal. Cantitatea de fosfocreatină din mușchi este de circa 20 milimoli/kg mușchi (Horst, 1962 și Davies, 1965
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
kg mușchi (Melnic, Hefco și Crivoi, 1993, p. 62) - energia furnizată poate întreține câteva contracții de intensitate maximală, deci primele 6-8 secunde de efort. După epuizarea ATP-ului este necesară o altă sursă energetică pentru resinteza acestuia și continuarea efortului maximal. Cantitatea de fosfocreatină din mușchi este de circa 20 milimoli/kg mușchi (Horst, 1962 și Davies, 1965, citați de Apostol, 1998, p. 131), cantitate care asigură susținerea contracții maxime pe durata a încă 10-15 secunde. Atunci când efortul se prelungește, este
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
albe, numite și fast twitch) îndeosebi tipul II b prezintă o mai mare excitabilitate și viteză de scurtare, datorate conținutului crescut de ATP, CP și ATP-ază (enzima care catalizează scindarea ATP). Sunt fibrele răspunzătoare de eforturile de forță și viteză maximale. Fibrele albe sunt grupate în unități motorii mari, un axon putând inerva până la 1000 fibre musculare (Hohmann, 1999 citat de Letzelter și Eggers, 2004, p. 15). În mușchii scheletici distribuția tipurilor de fibre este variabilă (Stanciu, 1974, p. 96). În
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
fost încă explicate în totalitate, nedelimitându-se încă clar aspectul ereditar de influențele datorate antrenamentului. Distribuția tipurilor de fibre musculare este un aspect care trebuie să ghideze selecția pe diferite ramuri de sport. În general, la sportivii care practică eforturi maximale de scurtă durată (sprinteri, săritori) predomină fibrele rapide în mușchii solicitați. Cu cât crește durata efortului solicitat de sportul respectiv, cu atât crește și procentajul de fibre de tip I, în timp de procentul fibrelor II scade. De asemenea, mărimea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
cu atât va putea presta mai eficient un efort de viteză. * Cantitatea și calitatea surselor energetice Sursele energetice specifice eforturilor de viteză sunt reprezentate de: acidul adenozin-trifosforic și creatin fosfatul, substanțe specifice metabolismului anaerob alactacid, care permit efectuarea unor eforturi maximale dar de durată scurtă (Apostol, 1998, p. 133); cu cât cantitatea din acești doi compuși macroergici este mai mare, cu atât efortul maximal poate fi menținut pe o perioadă mai lungă de timp (sau cu intensitate mai mare). glicogenul, care
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
reprezentate de: acidul adenozin-trifosforic și creatin fosfatul, substanțe specifice metabolismului anaerob alactacid, care permit efectuarea unor eforturi maximale dar de durată scurtă (Apostol, 1998, p. 133); cu cât cantitatea din acești doi compuși macroergici este mai mare, cu atât efortul maximal poate fi menținut pe o perioadă mai lungă de timp (sau cu intensitate mai mare). glicogenul, care stă la baza metabolismului anaerob lactacid, cu ajutorul căruia se pot presta eforturi submaximale, pe o durată de până la un minut (Paulet și Dassonville
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
De aceea este necesar ca unele funcții și mecanisme de reglare a organismului să fie perfect adaptate pentru a face față unui asemenea travaliu. * Rezistența la eforturi repetate cu întreruperi Această formă a rezistenței se caracterizează prin eforturi de intensitate maximală și submaximală, intercalate cu unele întreruperi, care de fapt favorizează desfășurarea eforturilor următoare. Aceste întreruperi pot fi constante, ca de exemplu la haltere, sărituri, aruncări, sau variabile, care apar ca o necesitate tactică pentru analiza acțiunilor următoare și reorganizarea acestora
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
repeziciunea mișcărilor; exercițiile de rezistență, exprimă durata, distanța sau numărul de repetări; exercițiile de îndemânare exprimă gradul înalt de coordonare a mișcărilor. * altă clasificare este realizată după criteriul intensității efortului. În această privință sunt stabilite patru zone: a. Zona intensității maximale; exercițiile fizice durează cel mult 20 - 30 secunde (alergări pe 100 - 800 m; înot 25 -50 m etc). b. Zona intensității submaximale, cu durată de la 20 - 30 secunde la cel mult 3 -4 minute (alergare 400-1500 m; înot 100 -400
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
chiar dacă depășeau cel mai adesea aceste limite, Își păstrau unitatea. Autorii au fost astfel constrînși să-și Împartă operele În cărți care erau aproximativ de aceeași lungime și care aveau unitate, chiar rămînÎnd separate de restul textului. De la aceste dimensiuni maximale se putea ajunge Însă și la unele minimale, Înregistrîndu-se texte de mică Întindere, În cazul unor scurte creații În proză sau poezie. Tipul de „hîrtie“ reprezentat de papirus era cunoscut În Egipt de mult timp. Pe vremea lui Pliniu cel
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
curbe care descriu tensiunea mecanică de repaus și pe cea totală la diverse lungimi ale mușchiului. In cazul de față curba diastolică este obținută măsurând presiunea telediastolică la diverse încărcări de volum, iar curba sistolică este de fapt expresia relației maximale forță-lungime, fiind obținută prin măsurarea vârfului de presiune sistolică obținut la încărcările de volum menționate și fără ejecție (valvele sigmoide sunt permanent închise prin aplicarea unei presiuni mari pe fața arterială. Ciclul cardiac (fig. 41) se descrie între două verticale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
se găsesc doar 0,3 ml O2. In cursul efortului, când debitul cardiac este de maxim 25 l/min; cantitatea totală de O2 care poate fi transportată la țesuturi în acest mod este de numai 75 ml O2/min. Consumul maximal de O2 în cursul efortului fiind de ~3000 ml/min, transportul se poate realiza numai printr-un mecanism ce permite o încărcare suficientă cu O2 a sângelui, dizolvarea fizică fiind departe de a asigura chiar și necesarul bazal de O2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
al cărui sursă de energie este gradientul de sodiu. Reabsorbția glucozei are loc numai la nivelul tubului proximal și mai ales în prima sa porțiune, unde se reabsoarbe 90% din glucoză. Reabsorbția glucozei reprezintă exemplul clasic de sistem cu transport maximal. La nivelul marginii în perie a celulei tubulare există o mare densitate de transportori de glucoză de tip SGLT1. Numărul acestora este limitat, ceea ce conferă tubului proximal o capacitate maximă de reabsorbție, numită transport maximal (Tm) (fig. 101). Transportul maximal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
clasic de sistem cu transport maximal. La nivelul marginii în perie a celulei tubulare există o mare densitate de transportori de glucoză de tip SGLT1. Numărul acestora este limitat, ceea ce conferă tubului proximal o capacitate maximă de reabsorbție, numită transport maximal (Tm) (fig. 101). Transportul maximal al glucozei este de circa 375 mg/min. In condițiile în care concentrația plasmatică a glucozei este de cca. 100 mg/dL (1,0 mg/ml) iar GFR normal este în jurul de 120 ml/min
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
maximal. La nivelul marginii în perie a celulei tubulare există o mare densitate de transportori de glucoză de tip SGLT1. Numărul acestora este limitat, ceea ce conferă tubului proximal o capacitate maximă de reabsorbție, numită transport maximal (Tm) (fig. 101). Transportul maximal al glucozei este de circa 375 mg/min. In condițiile în care concentrația plasmatică a glucozei este de cca. 100 mg/dL (1,0 mg/ml) iar GFR normal este în jurul de 120 ml/min, sarcina de reabsorbție este de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]