1,793 matches
-
lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale") mai bine pronunțat și mai gros este situată pe suprafața internă a umărului și se inserează pe creasta tuberculului mic (= buza medială a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi minoris"), pe marginea medială a humerusului ("Margo medialis humeri") sub inserția mușchiului coracobrahial ("Musculus coracobrachialis") și pe epicondilul medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") și separă capul medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
longus"). Septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale") mai bine pronunțat și mai gros este situată pe suprafața internă a umărului și se inserează pe creasta tuberculului mic (= buza medială a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi minoris"), pe marginea medială a humerusului ("Margo medialis humeri") sub inserția mușchiului coracobrahial ("Musculus coracobrachialis") și pe epicondilul medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") și separă capul medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial și mușchiul rotund pronator ("Musculus pronator teres"). El se
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
gros este situată pe suprafața internă a umărului și se inserează pe creasta tuberculului mic (= buza medială a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi minoris"), pe marginea medială a humerusului ("Margo medialis humeri") sub inserția mușchiului coracobrahial ("Musculus coracobrachialis") și pe epicondilul medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") și separă capul medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial și mușchiul rotund pronator ("Musculus pronator teres"). El se continuă în sus cu tendonul mușchiului coracobrahial. Pe septul intermuscular medial al brațului se inserează
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
se inserează pe creasta tuberculului mic (= buza medială a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi minoris"), pe marginea medială a humerusului ("Margo medialis humeri") sub inserția mușchiului coracobrahial ("Musculus coracobrachialis") și pe epicondilul medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") și separă capul medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial și mușchiul rotund pronator ("Musculus pronator teres"). El se continuă în sus cu tendonul mușchiului coracobrahial. Pe septul intermuscular medial al brațului se inserează posterior mușchiul triceps brahial, iar anterior mușchiul brahial. Pe
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
coracobrachialis") și pe epicondilul medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") și separă capul medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial și mușchiul rotund pronator ("Musculus pronator teres"). El se continuă în sus cu tendonul mușchiului coracobrahial. Pe septul intermuscular medial al brațului se inserează posterior mușchiul triceps brahial, iar anterior mușchiul brahial. Pe fața sa anterioară coboară vasele brahiale: artera colaterală ulnară superioară ("Arteria collateralis ulnaris superior") și o ramură posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare ("Arteria collateralis ulnaris inferior
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
triceps brahial. Lojile comunică între ele prin numeroase orificii care perforează septurile intermusculare și prin care trec vase și nervi (nervii ulnar și radial). Nervul ulnar, artera colaterală ulnară superioară și ramura posterioară a arterei colaterale ulnare inferioare perforează septul medial, iar nervul radial și artera colaterală radială perforează septul lateral.
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
parlamentul urgent societatei pe 1 iunie 1934 decizia despre inființarea de școala este luat ""Decizie de deschidere de Școala muzicală"" ("Одлука о отварању Музичке школе") Școala a avut mult de clase: Clasa de incepatori, Școala muzicală inferior și Școala muzicală medială care au avut trei ani de școala. Ore a fost solfegia, teoria elementară și harmonia. Mai târziu, că ore a fost și contrabas și violoncel. În școala putat să frecventa școlari regulari, neregulari și școlari care au fost în școala
Muzička škola quot;Vlado Miloševićquot; () [Corola-website/Science/333996_a_335325]
-
o școala muzicală. Școala în Banja Luka a restaruat pe 1946. Școala restaurată a avut: Școala inferioară a fost lunga 10 ani. Ore generale în anul școlar prim 1946/47 a fost: vioară, solo cântare, acordeon și chitară. Școala muzicală medială este fondată în anul școlar 1956/1957 și este un momentul cel mai important pentru educație muzicală în Krajina bosniacă (Craina). Ore în școală nou-înființată a fost: Ore generale a fost limba sârbocroată, istorie, limbi străini (germană, rusă, franceză) și
Muzička škola quot;Vlado Miloševićquot; () [Corola-website/Science/333996_a_335325]
-
străini (germană, rusă, franceză) și sport. În 1956 școala a schimbat nume în "Muzička škola u Banjoj Luci" (română: Școala muzicală în Banja Luka (Banea Luka) ) Sub nume acest, școală a făcut că doi școli muzicale: Școala inferioară și Școala medială. De atunci pâna la astăzi, școala inferioară este lungă șase ani iar școala medială este lungă patru ani. Cutremur din octombrie 1969 a lovit școala muzicală care a fost în Dom kulture (Casa de cultură) în Banja Luka. 10000 școlari
Muzička škola quot;Vlado Miloševićquot; () [Corola-website/Science/333996_a_335325]
-
škola u Banjoj Luci" (română: Școala muzicală în Banja Luka (Banea Luka) ) Sub nume acest, școală a făcut că doi școli muzicale: Școala inferioară și Școala medială. De atunci pâna la astăzi, școala inferioară este lungă șase ani iar școala medială este lungă patru ani. Cutremur din octombrie 1969 a lovit școala muzicală care a fost în Dom kulture (Casa de cultură) în Banja Luka. 10000 școlari și profesori au venit în Tuzla. Pe 22 aprilie 1970, școala a revenit în
Muzička škola quot;Vlado Miloševićquot; () [Corola-website/Science/333996_a_335325]
-
deces lui Vlado Milošević. Astăzi, școala are aproximativ 700 școlari în Școala muzicală inferioară ori Școală muzicală elementară în secțiune: pian, instrumente cu coarde, instrumente de suflat, chitară, acordeon și tamburica (tamburița) și mai mult de 100 școlari în Școala medială în doi profile: interpret muzical și colaborator muzical. Instrumente în Școala muzicală sunt: acordeon, vioară, viol, violoncel, flaut, oboi, clarinet, saxofon, trompetă și corn francez. Școlari are activitate de concerte mare. În școala are patru concerte după un an școlar
Muzička škola quot;Vlado Miloševićquot; () [Corola-website/Science/333996_a_335325]
-
anume prin fața articulară calcaneană posterioară a talusului și fața articulară talară posterioară a calcaneului. Este o articulație plană (o dublă artrodie) sinovială de tip elipsoidal. Mijloace de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară și cinci ligamente: talocalcanean lateral, talocalcanean medial, talocalcanean posterior, talocalcanean interosos și cervical (interosos anterolateral). Suprafețele articulare sunt ovalare, cu axul oblic mare îndreptat înainte, lateral și în jos și sunt acoperite de un strat de cartilaj hialin. Suprafața calcaneană (fața articulară talară posterioară a calcaneului) este
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
în jos și se termină pe fața laterală a calcaneului sub fața articulară talară posterioară. Are o direcție paralelă cu aceea a ligamentului calcaneofibular, sub care este situat; sub ligamentul talocalcanean lateral se află tendonul mușchiului peronier scurt. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior al talusului și marginea posterioară a "Sustentaculum tali" și este acoperit de ligamentul deltoidian. Ligamentul talocalcanean posterior ("Ligamentum
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
se termină pe fața laterală a calcaneului sub fața articulară talară posterioară. Are o direcție paralelă cu aceea a ligamentului calcaneofibular, sub care este situat; sub ligamentul talocalcanean lateral se află tendonul mușchiului peronier scurt. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior al talusului și marginea posterioară a "Sustentaculum tali" și este acoperit de ligamentul deltoidian. Ligamentul talocalcanean posterior ("Ligamentum talocalcaneum posterius") este
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
cu aceea a ligamentului calcaneofibular, sub care este situat; sub ligamentul talocalcanean lateral se află tendonul mușchiului peronier scurt. Ligamentul talocalcanean medial ("Ligamentum talocalcaneum mediale") este inconstant, foarte subțire și mai scurt decât ligamentul talocalcanean lateral. Se întinde între tuberculul medial al procesului posterior al talusului și marginea posterioară a "Sustentaculum tali" și este acoperit de ligamentul deltoidian. Ligamentul talocalcanean posterior ("Ligamentum talocalcaneum posterius") este scurt și întins de la tuberculul lateral al procesului posterior al talusului la fața superioară a calcaneului
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
tuberculul lateral al procesului posterior al talusului la fața superioară a calcaneului; el trece ca o punte peste tendonul mușchiului flexor lung al degetului mare ("Musculus flexor hallucis longus"). Acesta poate fi scindat în două fascicule cu originea pe tuberculii medial și lateral ai procesului posterior al talusului. Dacă osul trigon există, acest ligament se inseră pe el și se numește în cazul acesta ligamentul calcaneotrigonal. Ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este o lamă fibroasă transversală scurtă, groasă, rezistentă și
Articulația subtalară () [Corola-website/Science/336027_a_337356]
-
tibia și fibula) și suprafața articulară tarsiană (talusul); ele sunt acoperite cu un strat de cartilaj hialin. Mijloacele de unire sunt reprezentate de o capsulă articulară întărită pe laturi de două ligamente colaterale puternice, ligamentul colateral lateral și ligamentul colateral medial, care mențin în contact cele două suprafețe articulare. "Ligamentul colateral lateral al articulației talocrurale" este așezat pe fața laterală a articulației, pe care o întărește. Acest ligament radiază de la maleola laterală a fibulei la oasele tarsiene învecinate, talus și calcaneu
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
la oasele tarsiene învecinate, talus și calcaneu, și este format din fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situația lor: fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior, fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular, fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior. "Ligamentul colateral medial al articulației talocrurale" este un ligament compus aflat pe partea medială a articulației. Are forma unui evantai sau a unei lame triunghiulare și de aceea se mai numește și ligament deltoidian al articulației talocrurale. Își are originea superior pe marginile
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situația lor: fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior, fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular, fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior. "Ligamentul colateral medial al articulației talocrurale" este un ligament compus aflat pe partea medială a articulației. Are forma unui evantai sau a unei lame triunghiulare și de aceea se mai numește și ligament deltoidian al articulației talocrurale. Își are originea superior pe marginile și pe vârful maleolei mediale a tibiei și de acolo se
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
un ligament compus aflat pe partea medială a articulației. Are forma unui evantai sau a unei lame triunghiulare și de aceea se mai numește și ligament deltoidian al articulației talocrurale. Își are originea superior pe marginile și pe vârful maleolei mediale a tibiei și de acolo se răspândește în evantai în jos la oasele tarsiene posterioare (talus, calcaneu, navicular). În constituția lui intră două straturi: superficial (ligamentul deltoidian propriu-zis) și profund. I se descriu patru părți sau fascicule: tibiotalar anterior, tibionavicular
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
fascicule: tibiotalar anterior, tibionavicular, tibiocalcanean și tibiotalar posterior. Scripetele astragalian și cu cele două fețe maleolare sunt acoperite de un strat gros de cartilaj hialin, a cărui grosime maximă (2 mm) se află la nivelul șanțului scripetelui și pe povârnișul medial. Fiecare din cele două suprafețe articulare descrise mai sus pot fi considerate ca reprezentând un segment de circumferință. Dar ele sunt inegale: suprafața gambieră reprezintă a patra sau a cincea parte dintr-o circumferință; suprafața talară reprezintă a treia parte
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
Suprafața gambieră sau tibiofibulară este reprezentată de extremitățile distale (inferioare) ale ale tibiei și fibulei, care realizează o formațiune comparabilă cu o scoabă, formată în sus de fața articulară inferioară a tibiei, iar pe lături de fețele articulare ale maleolelor medială (de pe tibie) și laterală (de pe fibulă). Rezultă astfel o suprafață articulară concavă, în sens transversal, acoperită în toată întinderea sa de un strat de cartilaj hialin gros de 1,5-2 mm. În scoabă pătrunde trohleea talusului, care dă articulației o
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
soliditate. "Față articulară inferioară a tibiei" ("Facies articularis inferior tibiae") este dreptunghiulară și prezintă o concavitate sagitală, care descrie un arc de circa 80° și o convexitate transversală ușoară, cu o creasta antero-posterioară cu vârful rotunjit. "Față articulară a maleolei mediale a tibiei" ("Facies articularis malleoli medialis tibiae") se află în continuitate cu față articulară inferioară a tibiei și formează cu ea un unghi obtuz deschis în jos și lateral; ea este convexă și triunghiulară. "Față articulară a maleolei laterale a
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
Față articulară a maleolei laterale a fibulei" ("Facies articularis malleoli lateralis fibulae") este convexă și triunghiulară. Suprafața articulară tarsiană este formată de trohleea talusului, care este o proeminență articulară voluminoasă cu trei fețe: fața superioară a trohleei talusului, fața maleolară medială și fața maleolară laterală. "Fața superioară a trohleei talusului" mai largă în partea anterioară decât în cea posterioară, descrie un arc de circa 120° și are forma unui scripete convex în sens antero-posterior și ușor concav în sens transversal, mai
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]
-
maleolară laterală a talusului" se articulează cu fața articulară a maleolei laterale a fibulei. Ea este concavă și triunghiulară, cu vârful în jos și baza în sus, care se continuă cu procesul lateral al talusului curbat spre exterior. "Fața maleolară medială a talusului" este ușor excavată și are forma unei virgule culcate, care are capul înainte și coada înapoi. Ea se articulează cu față articulară a maleolei mediale a tibiei. Capsula articulară ("Capsula articularis") este formată din două straturi: unul extern
Articulația talocrurală () [Corola-website/Science/335947_a_337276]