6,835 matches
-
Din acest lot de bolnavi, în 5 cazuri din 19, tubul efluent tulbure nu a putut fi schimbat din cauza aderenței care s-a produs, necesitând o minimă intervenție chirurgicală. Peritonita spontană la cirotici are ca schemă terapeutică de tratament următoarea medicație: Ciprofloxacin 400 mg/zi i.v. + Metronidazol 2 g/ziTobramicină/Gentamicină/Metilmicină/Amikacină+C lindamicină/Metronidazol - Cefotaxim/ Ceftriaxonă/ Cefuroxim + Metronidazol La cazuistica lotului de cirotici s-a utilizat mai frecvent Cefotaxim 2 g/zi i.v. (81%), de asemenea s-
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
după 1-3 zile). Inhibiția de către insulina exogenă a secreției β-celulare restante (prezentă încă în T2DM) poate fi o explicație. Dezvoltarea unei clase noi de stimulente ale insulinosecreției (analogi de GLP1) trezește speranța restabilirii mecanismului exocitotic deteriorat de lunga utilizare a medicației cu derivați de sulfonilureice, care stimulează insulinosecreția prin legarea lor de canalele KATP. 5. Formele mixte T1DM și T2DM Baza genetică pentru T1DM și T2DM este diferită. Aceasta însă nu exclude probabilitatea ca o persoană să moștenească pe o filiație
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
acțiune, care este relativ constant în 24h, mimând secreția insulinică „bazală” (cea care la persoanele nediabetice se menține și interprandial). În tipul 2 de diabet, o asemenea insulină poate acoperi singură necesarul insulinic, eventual în asociere cu un tip de medicație orală (cu rol „ajutător”, în special în perioadele postprandiale). În tipul 1 de diabet, pe lângă această insulină bazală, vor fi administrate 2, 3 sau 4 suplimente de insulină ultrarapidă, în doză potrivită pentru cantitatea de glucide prezentă la fiecare masă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
cu o anumită denumire generică: „O singură injecție / 24h de insulină lentă” (seara: ora 22, sau dimineața: ora 8). Este o formulă care poate fi suficientă diabeticilor de tip 2 insulinotratați, cu necesar insulinic mic (de regulă în asociere cu medicație orală); „Două injecții / zi cu insulină intermediară”, de cele mai multe ori premixate, administrate dimineața și seara; „Trei injecții / zi” - 2 cu insulină rapidă, la mesele de dimineață și prânz, și o premixată seara - sau administrarea unui amestec insulinic, dimineața și seara
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
sunt între 35-45 ani, nu prezintă exces ponderal, iar anticorpii antiinsulari sunt prezenți în ser. Introducerea la timp a insulinoterapiei poate preveni epuizarea completă a capacității secretorii β-pancreatice. Tipul 2 de DZ tratat mulți ani (de regulă peste 10) cu medicație orală, la care de la un moment dat, se instalează dezechilibrul metabolic. Cetoacidoza nu apare, dar glicemiile sunt constant peste 200 mg/dl chair în cazul dozei maxime de medicație orală. În cele mai multe din aceste cazuri insulinoterapia este necesară și definitivă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
2 de DZ tratat mulți ani (de regulă peste 10) cu medicație orală, la care de la un moment dat, se instalează dezechilibrul metabolic. Cetoacidoza nu apare, dar glicemiile sunt constant peste 200 mg/dl chair în cazul dozei maxime de medicație orală. În cele mai multe din aceste cazuri insulinoterapia este necesară și definitivă. Tipul 2 de DZ aflat în circumstanțe speciale: decompensare datorată unei infecții intercurente (bacilare, bacteriene etc.), necesitatea efectuării unei intervenții chirurgicale, alte situații stresante etc. În aceste cazuri, tratamentul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
bacilare, bacteriene etc.), necesitatea efectuării unei intervenții chirurgicale, alte situații stresante etc. În aceste cazuri, tratamentul insulinic este necesar câteva săptămâni sau luni, de regulă până la înlăturarea cauzei ce a indus dezechilibrul. Tipul 2 de DZ care prezintă contraindicații pentru medicație orală (afectare hepatică sau renală severă, afecțini hipoxemiante cardiace, pulmonare, hematologice etc. Sarcina survenită la o tânără cu DZ de tip 2 sau diabetul apărut în cursul sarcinii (diabetul gestațional) necesită insulinoterapie, uneori în doze mici, până la nașterea fătului. Conduita
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
-se în ambulator sau în spital (în situația noilor depistați cu necesar de insulină la care se optează pentru această variantă). Programul poate avea un caracter individual sau de grup, adresându-se separat pacienților tratați cu insulină față de cei cu medicație orală. Ori de câte ori este posibil, se vor alcătui grupe omogene sub aspectul vârstelor, gradului de educație, patologiei conexe, inserției sociale. Vor fi incluși în programele de educație și aparținătorii copiilor, vârstnicilor sau ai celor cu handicap mental sau motor, după cum , la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
cu noua condiție metabolică, cu referire mai ales la DZ tip 1: înțelegerea cauzelor presupuse a sta la baza declanșării DZ,semnificația simptomelor și a probelor de laborator (parametrii normali și patologici),necesitatea introducerii immediate a tratamentului (dietă, insulină sau medicație orală),noțiuni elementare de dietă și terapie medicamentoasă,autocontrol glicemic, glicozurie și cetonurie, noțiuni legate de dezechilibrele metabolice acute hipoglicemice, hiperglicemice și cetoacidotice,adaptarea noii condiții metabolice și a tratamentului la stilul de viață preexistent (programul de școală, muncă, efort
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
labil, sarcină, exercițiu fizic, asocieri morbide etc. În cazul pacienților care efectuează tratament insulinic, glicemiile vor fi determinate preprandial și la 90-120 min postprandial, la ora 22 și 3, în funcție de strategia folosită. În situația pacienților echilibrați prin dietă și/sau medicație orală, consensul actual încurajează controlul preprandial matinal și cel postprandial, mai ales atunci când coexistă valori crescute ale hemoglobinei glicate. Aceste determinări glicemice, alcătuiesc așa-numitul profil glicemic. La modul ideal, acesta trebuie efectuat zilnic și nu exclude testările și la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Rodica Perciun, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92267_a_92762]
-
CHO): este una din complicațiile acute cele mai severe ale DZ la vârstnici, fiind însă mult mai rar întâlnită decât CAD. Se întâlnește mai ales la persoanele vârstnice nediagnosticate cu DZ, sau tratate numai prin dietă, sau prin dietă și medicație orală (în majoritatea cazurilor au DZ neglijat sau prost controlat terapeutic), ce prezintă un evident proces de aterosleroză cerebrală, cu alterarea sistemului de osmoreglare și absența senzației de sete. Intervenția pe acest fond a unui factor precipitant, cum ar fi
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
de conversie a angiotensinei, poate fi urmată de apariția hipoglicemiilor, datorită efectului acestora de scădere a insulinorezistenței. Totodată, vârstnicii cu ateroscleroză cerebrală avansată pot face hipoglicemii fie datorită faptului că uită să mănânce, fie că își administrează doze repetate din medicația antidiabetică (uită că și le-au administrat). 5. Particularități ale complicațiilor cronice ale DZ la vârstnici Complicațiile cronice sunt frecvent prezente în momentul diagnosticului DZ la persoanele vârstnice, apreciindu-se că 10-20% dintre aceștia prezintă retinopatie sau nefropatie diabetică, iar
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
la cei supraponderali (IMC > 25), metformin, dacă nu are contraindicații. IDF-ul a publicat în 1999 un ghid de tratament al pacienților cu T2DM, ce nu prezintă un algoritm specific pentru tratamentul DZ la vârstnici, lăsând la latitudinea clinicianului alegerea medicației (33). Un mesaj important al acestui ghid este reevaluarea periodică a tratamentului. Sulfonilureicele: reprezintă cea mai utilizată clasă de antidiabetice orale la vârstnici. Efectul advers principal al terapiei cu sulfonilureice este hipoglicemia, mai gravă și mai greu de corectat decât
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
de α glucozidază: au mai ales efect de scădere al hiperglicemiei postprandiale, nu dau hipoglicemie și nu se asociază cu hiperinsulinismul și creșterea în greutate. Cel mai utilizat în prezent este acarboza, pe care mulți autori (56) o recomandă ca medicație de primă linie la pacienții vârstnici cu glicemie à jeun < 200 mg/dl (11 mmol/l). Eficacitatea acarbozei la vârstnici este maximă la doze de 25 mg, dacă aportul caloric per masă nu depășește 483 kcal, 61 g glucide (78
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
simțindu-se substanțial mai bine. Cauzele acestui efect sunt neclare, fiind sugerate: efectul direct al insulinei pe creier, ameliorare stării de bine datorită efectelor anabolice ale insulinei, corecția rapidă a hiperglicemiei. Insulina se poate administra singură sau în combinație cu medicația orală. Dezavantajele insulinoterapiei la vârstnici sunt reprezentate de: risc crescut de hipoglicemie, creștere în greutate excesivă, risc aterogen, creșterea necesarului de suport familial. Regimuri insulinice la pacienții vârstnici cu T2DM: - o injecție pe zi seara la culcare (insulină cu durată
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
et al. [1996] evidențiază o prevalență importantă a HVS la populațiile dialitice eminamente normotensive (HVS 62%, HTA 5%, respectiv 77,5% 7%). În sfârșit, merită menționate datele obținute experimental la șobolanul uremic (dezvoltarea și progresia HVS în pofida controlului HTA prin medicație Rambausek et al., 1993). Explicațiile posibile ale acestor observații contradictorii ar fi: lipsa unor studii prospective în care HTA să fie apreciată pe tot parcursul perioadei de observație; utilizarea unor măsurători aleatorii ale TA și nu a determinărilor ambulatorii per
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a distensibilității arterelor mari (determinant major al TA sistolice crescute). La pacienții tratați prin dializă peritoneală continuă ambulatorie (DPCA), într-un studiu recent [Enia et al., 2001], controlul tensional a fost mai dificil în comparație cu pacienții hemodializați cronic, proporția pacienților necesitând medicație antihipertensivă în grupul DPCA fiind semnificativ mai mare față de pacienții hemodializați (65% față de 38%). în același timp, HVS a fost mai severă în grupul DPCA (157 g/m2 față de 133 g/m2 la subiecții hemodializați), cavitatea ventriculului stâng cuantificat prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mm Hg a TA sistolice, masa VS crește cu 5,4 g/m2. Valorile TA obținute prin monitorizarea automată ambulatorie sunt superioare măsurătorilor clinice obișnuite în predicția HVS, fiind ca urmare de preferat în aprecierea controlului real al TA prin medicație hipotensoare. Totuși, în absența posibilității monitorizării Holter, media măsurătorilor clinice (pe parcursul ultimelor 12 ședințe de hemodializă), corecte, efectuate imediat predialitic, poate reprezenta un substitut valoros al monitorizării automate ambulatorii. Pentru a realiza un control tensional eficient din punctul de vedere
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cardiacă, revizuirea chirurgicală a FAV hiperfuncționale sau ligaturarea completă a acesteia (cu inserția unui cateter venos central permanent sau trecerea în program de dializă peritoneală) devine obligatorie. Rolul tratamentului antihipertensiv în reversibilitatea hipertrofiei ventriculare stângi la pacientul uremic Care este medicația hipotensoare adecvată în vederea reversibilizării hipertrofiei ventriculare stângi? Metaanaliza efectuată de către Schmieder et al. [1998] asupra studiilor randomizate, placebo-controlate dublu-orb (investigații de clasa A) a identificat 50 de comunicări cu un total de 1.715 subiecți cu privire la reversibilitatea HVS la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
prezintă IECA la uremici în lumina datelor care vor fi prezentate mai jos. Într-un prim studiu prospectiv, cu durata de 24 de luni, de mici dimensiuni, cuprinzând doar 8 pacienți, Cannella et al. [1993] au demonstrat efectul benefic al medicației antihipertensive combinate (IECA + antagonist calcic + beta-blocant) la pacienții hemodializați. Ca grup de control au figurat pacienți hemodializați normotensivi fără medicație hipotensoare, cu niveluri comparabile ale hemoglobinei serice, însă cu parametri ecocardiografici net favorabili în comparație cu uremicii hipertensivi. Sub tratament hipotensor s-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de 24 de luni, de mici dimensiuni, cuprinzând doar 8 pacienți, Cannella et al. [1993] au demonstrat efectul benefic al medicației antihipertensive combinate (IECA + antagonist calcic + beta-blocant) la pacienții hemodializați. Ca grup de control au figurat pacienți hemodializați normotensivi fără medicație hipotensoare, cu niveluri comparabile ale hemoglobinei serice, însă cu parametri ecocardiografici net favorabili în comparație cu uremicii hipertensivi. Sub tratament hipotensor s-au obținut niveluri tensionale asemănătoare grupului spontan normotensiv după 12 luni, grosimea și masa VS regresând (de la 239 la 161
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Mortalitatea generală și cea cardiovasculară au fost, la pacienții supuși HD prelungite, semnificativ mai reduse decât la pacienții dializați după protocolul convențional. Efectul pozitiv în privința supraviețuirii este atribuit în primul rând TA normale (mai puțin de 5% dintre pacienți necesitând medicație hipotensoare) la pacienții de la Tassin [Charra et al., 1996]. Totuși, indexul masei ventriculare stângi nu a diferit la cele două grupuri, fiind însă net crescut față de grupul de control format din voluntari sănătoși. La cele două loturi de dializați s-
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Pacienții cu transplant renal prezintă în general HVS severă și modificări importante ale funcției diastolice, reflectând cel mai probabil persistența îndelungată a sindromului uremic, dar și a diverșilor factori de risc pentru HVS precedând transplantul renal sau fiind consecința acestuia (medicația imunosupresoare, HTA etc.) [Covic et al., 2001]. Cardiomiopatia uremică la pacienții transplantați renal versus dializați Comparând clinic, electrocardiografic și ecografic pacienții hemodializați cronic cu cei transplantați renal, se constată un profil clinic, electric și structural net favorabil pacienților transplantați renali
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
atât la hipertensivii uremici, cât și la non-uremici. Este această constatare valabilă și la pacienții transplantați renal? Într-adevar, Lipkin et al. [1993] au evidențiat, la pacienți etichetați drept normotensivi la măsurarea clinică obișnuită a TA (și, ca urmare, neprimind medicație hipotensoare), valori superioare ale TA obținute prin monitorizare automată. Un sfert din cohorta studiată prezenta HVS, în ciuda normotensiunii la măsurătorile clinice. TA sistolică medie diurnă (determinată prin monitorizare ambulatorie) a fost cel mai bun predictor al prezenței HVS, fiind net
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
creștere a TGO (concomitent cu TGP) reflectă de cele mai multe ori activarea hepatitei virale B sau C, endemică la această categorie de pacienți. Alte cauze de creștere a nivelului TGO la pacientul renal sunt 323AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL reprezentate de medicația hepatotoxică, hemodiseroză, infecții cu citomegalovirus și herpes simplex. Dintre enzimele miocardice utilizate clasic în diagnosticul infarctului miocardic acut, doar izoenzima CPK-MB prezintă sensibilitate și specificitate acceptabile, însă la niveluri mai ridicate decât în populația generală. Recent, interesul s-a mutat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]