83,164 matches
-
stătea în spatele retragerilor de fonduri, chiar dacă acestea puteau părea, inițial, stârnite de o panică spontană. Simptomatic pentru credibilitatea presei e că persoane care au fost contactate de anonimi, telefonic, și sfătuite să-și retragă banii de la BCR au anunțat mass media, nu poliția. Deși mai firesc ar fi fost să se întâmple invers. În EVENIMENTUL ZILEI, Cornel Nistorescu notează următoarele: "De data aceasta e vorba de un atac asupra sistemului financiar românesc și toată operațiunea are o cheie. Nu mai este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
tulburi) tot felul de salvări miraculoase venite din afară, prin grațiile hazardului sau prin bunăvoința vreunui gest mesianic (vezi delirul Caritas și, mai nou, explozia epidemică a jocurilor Bingo), și o parte semnificativă din clasa noastră politică și din lumea mediilor de informare percepe cultura și performanța culturală ca întrupare, ca act revelat, ca dar al lui Dumnezeu sau ca o erupție de lumină din adîncurile firii. într-un asemenea orizont înnegurat, cvasimistic și iresponsabil din punct de vedere moral, profesionalismul
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
decât magalomanica și aiuritoarea Casă a Poporului?). Oricât nu ne-ar conveni, trebuie să recunoaștem că mulți duc dorul acelor puteri demiurgice, că nu puțini, în situația de azi, când nici un conducător politic nu saltă măcar cu un cap peste medie, nostalgia unui conducător unic și infailibil apare aproape ca o necesitate pentru o "biată" țărișoară ca a noastră. Și mai e ceva: în ce alte timpuri am visat mai mult, ne-am imaginat viața altfel decât era în realitate, dacă
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
și spre a se încălzi. Clădirile-anexă (hambare, grajduri etc.) sînt caracteristice inițial doar reședințelor boierești. Din majoritatea caselor țărănești, mobilierul lipsea. Oamenii dormeau pe paie sau pe blănuri. Se mînca, stîndu-se pe jos. Lavițele, lăzile, mesele, scaunele se răspîndesc din mediile superioare ale societății spre cele de jos și din Transilvania spre regiunile extracarpatice, dar foarte, foarte lent. Mîncarea era compusă din cereale (mult grîu, mei, orz, foarte puțină linte sau secară, iar porumb abia în secolul al XVIII-lea), carne
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
a fost interpreta oficială în relațiile cu România a președinților Franței, de la Charles de Gaulle la François Mitterrand (volumul de amintiri Avec de Gaulle en Roumanie, Editions de l'Herne, 1991, are o remarcabilă valoare documentară). De asemenea, a frecventat mediile intelectuale românești din Paris, cunoscându-i îndeaproape pe Emil Cioran, pe Ion Vianu, pe Alexandru Paleologu (pe vremea când era ambasador al Paris) și pe alți oameni de valoare. Având această indiscutabilă competență în analizarea și evaluarea fenomenelor din viața
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
prin hazard, în jurul unei aniversări, adică al unui reper cronologic, și s-a coagulat în mod natural, firesc, fără obstacole. Însă gravitatea acesteia și motivațiile ei profunde se leagă tocmai de acest ,,anecdotic" aparent, de acest ,,amănunt" cronologic care este media vîrstei celor patru artiști, adică 56,5. în mod absolut și deloc întîmplător, această vîrstă este aceea a deplinei maturități creatoare, a maximei responsabilități morale în spațiul profesional, dar și, la o privire mai atentă, a riscului încremenirii, a căderii
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
incontestabil. Primul argument ar fi acela că, înzestrat cu o îndemînare ieșită din comun pentru desen, Baba nu putea să nu-și folosească această calitate pentru a face cu precădere lucruri ce se bucurau de o atenție maximă, atît în mediile artistice academiste, cît și în opinia acelui segment din public care se interesa de artă. Iar genul cel mai autoritar și cel mai prețuit era tocmai portretul, socotit o expresie maximă a talentului și a serozității, dar și dovada irefutabilă
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
direct în biroul de rector (�patroni" incapabili și neinteresați să opereze distincția între o langoșerie și un institut de cercetare) scot profituri de miliarde din negoțul înjositor cu diplome. Excepțiile sunt rarissime - și cu atât mai mult trebuie salutate. Însă media �investitorilor" în învățământul particular e alcătuită din siniștri ciubucari și din obsedați de câștig cu mentalitate de chelner. Să nu se înțeleagă din cele spuse până aici că mă refer doar la universitățile particulare. La fel de jalnică - dacă nu chiar mai
Nesimțirea tunde electric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15824_a_17149]
-
ideilor, a muncii intelectuale, a reflecției. A actului de a scrie. A ediției, librăriei și bibliotecii." în română cuvîntul (mai vechi) promovare n-are exact sensul dorit de Pivot, iar promoție (mai nou) nu circulă cu acest sens decît în medii restrînse. Publicitate ar fi prea puțin și trivial. Nici un alt nume dat de Pivot "meseriei" sale nu are echivalent în română: Cred că am calitățile unei specii de jurnalist, spune el, mai puțin cotată decît critica literară, care se chema
Cartea la televiziune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15850_a_17175]
-
motiv, au rămas, cum spuneam, biete producții moarte. Ele interesează azi exegetul numai pentru contemplarea frecvenței motivului junimist (sau numai eminescian) al păturii superpuse în opera lui Slavici. Eșecul trebuie căutat în strădania de a înfățișa - din interior! - oameni și medii nefamiliare scriitorului. Satira e tezistă afară din cale, iar caricatura lumii bune, văzută caragealian, e calpă. Ca și personajele sale autentice, prozatorul nu-și putea înstrăina condiția. Scriitorul a trăit drama unui moș Mărian, fără a fi avut tăria să
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
și abia așteaptă momentul în care va constata că ea este gata să se prăbușească, un colportor de falsuri grosolane, care în orice țară din lume ar fi așezat acolo unde îi este locul, la noi se plimbă nestingherit prin medii academice, iar un prefect care crede că poate face orice în județul lui s-a pornit să cloneze Coloana spre a o dărui, cu nesfîrșită mărinimie... orașului Paris. Și totuși, dincolo de aceste aberații mai mult sau mai puțin festive, mai
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
Primul simpozion, cel de la Pitești, inițiat de către primărie și consiliul local și coordonat de directorul Centrului cultural Pitești, istoricul Liviu Martin, a reunit un număr de șase artiști din generații diferite și cu preocupări formale diferite. Nume bine cunoscute în mediile de specialitate și chiar în cercuri mai largi, cum sunt Gheorghe Iliescu Călinești, Panaite Chifu, Dinu Câmpeanu și Radu Dumitru, cărora li se adaugă mai tînărul Mihai Marcu jr. și sculptorul portughez Joao Antero, participanții la acest simpozion nu au
Pe Argeș în sus (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15892_a_17217]
-
intelectualității românești postcomuniste, ci suspiciunea ori certitudinea celor mai mulți că se urmărește dispariția lor. Am citit în Jurnalul lui Sebastian pagina celebră despre felul în care un comunist ca Belu Silber și un legionar ca Mihail Polihroniade se întîlneau în aceleași medii din Bucureștii anilor '30, spre marea surprindere a lui Léon Pierre-Quint, un critic francez astăzi uitat, aflat în trecere prin țara noastră. Știam mai demult, din alte mărturii, că situația relatată de Sebastian nu era singulară. Sebastian însuși ținea la
Cînd ne despart ideile by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15915_a_17240]
-
finanțatorul unic, - revista este nevoită să-și întrerupă activitatea. O situație bizară care a lăsat lumea teatrului fără nici-o publicație. În '98 - o altă echipă o preia, în frunte cu Florica Ichim. Dumitru Solomon înființează revista Scena, susținută de trustul Media PRO. Sigur, cele două apariții au puncte comune. În primul rînd, cronicile curente la spectacole din București și din țară, la festivaluri, cărți de teatru, pe urmă, interviurile mai mici sau mai ample. Corespondențele din străinătate sînt mai numeroase în
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
creat în jurul acestor mișcări. Avangarda românească a fost, e adevărat, una dintre cele mai �sincronizate" mișcări literare de la noi. Din păcate, sincronizare fără notorietate înseamnă prea puțin - în timp ce în Franța, spre exemplu, toate scandalurile făceau vîlvă în cele mai înalte medii culturale, la noi, avangardiștii abia se auzeau, constituiau o �"marginalitate" insuficient de zgomotoasă". Mai toți criticii au privit cu suspiciune aceste mișcări - lovinescienii sau grăbit să-și dea verdictul necruțător: �extremism literar". O altă problemă �falsă" care a epuizat forțele
O combinație rară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15919_a_17244]
-
se manifestă în țară. În obiceiul iudeofobilor zgîlțîirea evreului de barbă și perciuni nu era, totuși, un simplu amuzament. Dar, aici, nu era vorba de o simplă trăsătură specifică, ci de un obicei provenit din ritual, și azi practicat în mediile evreiești bigote, din Israel și alte țări. Cît privește ideea că evreul are ca trăsături fizice specifice părul roșu și pistruii, acesta e un clișeu infamant de vreme ce și nemții, și britanicii prezintă astfel de particularități. Și, totuși, "culoarea roșcată a
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
fiind, deci, o literată. Cunoștea bine lumea literelor pariziene, printre care chiar și pe Marcel Proust, bun prieten cu un cumnat al prințesei. Dar, mă grăbesc să adaug, nu era cunoscută numai în lumea literaților de frunte ci, deopotrivă, în mediile diplomatice și ale oamenilor politici din cîteva capitale europene. Femeie de lume și de spirit, avusese numeroase și variate legături amoroase, printre care, chiar în preajma războiului, una - notorie - cu Kronprințul Germaniei. Era peste tot căutată, cultivată, la curent cu mai
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
nu mi-au rămas în minte decât ochii negri, mici, apropiați, sprâncenele stufoase, un bărbat păros, sugerând ideea unui antropoid superior. O cunoștință comună, pe timpuri, îmi mărturisise că Liviu nu avea o părere prea plăcută despre mine, deoarece frecventam mediile dubioase, niște intelectuali vicioși notorii, deși de o mare capacitate. Lucrul mă mirase, la un artist ca el. Semn că, din prudență, purta o mască. Altfel, ar fi fost inadmisibil. În rest, un om plin de farmec și de personalitate
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
Cristian Teodorescu Scandalurile în care e implicat, într-un fel sau altul, Sorin Ovidiu Vîntu au depășit cota de alarmă. În cele mai diverse medii se spune despre el că ar fi cel mai puternic om din România și că eventuala sa cădere ar garnisi pușcăriile patriei cu o mare parte a cremei politice autohtone. Într-o emisiune a unui post de televiziune privat dl
Cum contraatacă Imperiul lui Vîntu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15618_a_16943]
-
Văcărești. Poezia sordidului și a absurdidății l-a preocupat și pe Mihai Sofronea, tot de la UNATC, autorul Gardului ce-i separă pe rromi de români, povestea unei "prietenii" (cum hazliu anunță sloganul publicitar al afișului!) dintr-un cartier oarecare. Din medii marginale sînt racolați și eroii Portretului de grup în tren - scenariul și regia Alexandru Vitzentzatos UNATC, bătăuși ce se revendică de la mișcările de dreapta, dar sînt "puși la colț" de viziunea caustică a documentaristului. Umorul, dar și onestitatea individualizează și
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
rizibile ale unor intelectuali frustrați. Se urmărea, în felul acesta, ștergerea impresiei jalnice lăsate de impulsul separatist al lui Ion Rus însuși. Că lucrurile sunt mai complicate o dovedește furia polemică dezlănțuită la posturile de televiziune, în presă și prin mediile intelectuale. Evident, majoritatea covârșitoare a lucrurilor răcnite patriotard sunt niște prostii înspăimântătoare, fără absolut nici o legătură cu demersul intelectualilor ardeleni-bănățeni. Demagogii mândriei de-a fi român au găsit încă un prilej de-a trage un perdaf erotic la adresa patriei. în
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
au fost onorați de prezența Ministrului Educației și Cercetării, d-na Ecaterina Andronescu. Datele concrete obținute în urma analizării stării învățământului românesc de azi nu se conturează optimist. Cei aproximativ 3% din PIB alocați la noi învățământului reprezintă cam jumătate din media europeană de 6%. Efectivele școlare au scăzut continuu după 1990. în 54% din totalul școlilor primare și în 20% din gimnazii, învățământul este de tip simultan. Proporția personalului didactic necalificat este îngrijorătoare. Elevul român e supraîncărcat ca număr de ore
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
din partea statului, astfel încît să scadă mortalitatea infantilă, iar mamele virtuale să nu se mai simtă vinovate fiindcă aduc pe lume copii pe care nu-i pot întreține. Titluri alarmante am remarcat în ADEVĂRUL și în CURENTUL. Deocamdată însă mass media din România nu pun întrebări Puterii asupra politicii pe care o intenționează, dacă o intenționează, pentru a corecta această tendință alarmantă. * Într-un serial inepuizabil, ROMÂNIA LIBERĂ îl acuză pe Sorin Ovidiu Vântu, SOV, că ar controla și faimoasa unitate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15667_a_16992]
-
bine aminte de versurile lui Grigore Alexandrescu. Pe cînd prezentam revistele culturale la emisiunea mea de la Protv, am descoperit cu oarecare uimire că numărul periodicelor culturale din țară e mai mare decît îmi închipuiam: în jur de o sută. O medie de 2-3 pe județ. Aceste periodice apar cu greutăți ușor de presupus. Dovadă periodicitatea neregulată, numerele duble, triple sau cvadruple, întîrzierile de luni și luni (ieri citeam Steaua din Cluj, numărul pe august-septembrie), absențele de pe piață ori disparițiile subite. Nu
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
chiar le scriem tinerilor critici textele, se mint singuri. Oglinda e alta decît în trecut. Să se privească atent în ea. E o recomandare, aceasta, deloc malițioasă. Tineri sînt și cei care comentează în mod curent teatrul, filmul și artele. Media de vîrstă a colaboratorilor permanenți nu depășește 30 de ani, chiar dacă ne punem în balanță pe regretatul Z. Ornea, pe Gh. Grigurcu sau pe mine, ca editorialist. În sfîrșit, ținem la două lucruri: la discernămînt, la spirit critic, adică, și
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]