103,225 matches
-
unor tensiuni sau crize internaționale. Printre acestea se numără sancțiunile economice și Întreruperea relațiilor diplomatice (art. 41), precum și blocadele și alte operațiuni executate de forțe terestre, navale sau aeriene (art. 42). În astfel de demersuri, ONU este sprijinită de statele membre, de agențiile sale specializate, dar și de organizații regionale. Națiunile Unite nu se opun creării unor acorduri sau organizații regionale care au drept scop menținerea păcii și securității la nivel regional, atâta timp cât acestea nu contravin principiilor Cartei (art. 52). Totuși
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
propriilor membri. Aceasta s-a Întâmplat În Bosnia (1994) și Kosovoxe "Kosovo" (1999). Conceptul NATO de securitate a cunoscut noi modificări În 1999, acordând organizației posibilitatea de a se implica În apărarea drepturilor omului și democrației și În afara teritoriului statelor membre (Ruiz-Giménez, 2005). 12.5.3. Direcții recente În gestionarea crizelor și conflictelor Diplomația preventivă Diplomația preventivă era o parte importantă, dar nu o prioritate a Agendei pentru pace (ONU, 1992). Totuși, Începând de la mijlocul anilor ’90, după ce s-a observat
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
care le au cetățenii din fiecare stat membru, indiferent de apartenența etnică, lingvistică sau religioasă. Această perspectivă normativă a stat la baza tuturor directivelor și politicilor antidiscriminare ale Uniunii, generând astfel instrumente de gestionare a relațiilor majoritate - minoritate În cadrul statelor membre ale UE. Totuși, succesul UE În rezolvarea conflictelor etnopolitice, inclusiv În afara granițelor sale, a fost limitat. Tensiunile din Irlanda de Nordxe "Irlanda de Nord", Țara Bascilorxe "Țara Bascilor" și Corsicaxe "Corsica" persistă În grade diferite de intensitate și violență, cauzând pierderi materiale
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
adopte o serie de politici proactive, menite să trateze conflictele etnopolitice localizate În afara granițelor UE. Din punctul de vedere al oficialilor de la Bruxelles, un astfel de demers era necesar datorită riscului generat de conflictele existente și latente din noile state membre, dar și de cele din apropierea noilor granițe ale UE. Inițial, În acest scop, Uniunea Europeană a creat structuri instituționale și de intervenție care se adresau statelor ce nu erau membre UE. Această strategie a fost motivată de mai mulți factori. Pe
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și de intervenție care se adresau statelor ce nu erau membre UE. Această strategie a fost motivată de mai mulți factori. Pe de o parte, amenințările interne din cadrul Uniunii Europene fuseseră relativ bine controlate vreme de decenii. În plus, statele membre care s-au confruntat cu astfel de conflicte În general au respins sau blocat implicarea UE În gestionarea lor1. Pe de altă parte, conflictele din afara granițelor Uniunii au fost percepute ca fiind potențial mai periculoase pe termen scurt. Mai mult
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
răspunde unei situații de complexitatea celei iugoslave. În al doilea rând, statele membre UE aveau poziții diferite și dificil de reconciliat nu doar cu privire la posibilele modalități de acțiune, ci chiar În a stabili Însăși natura problemei 1. Neînțelegerea dintre statele membre a făcut ca UE să fie percepută drept o organizație indecisă care Întreprinde acțiuni lipsite de consistență. Incapacitatea Uniunii de a pune capăt violențelor după ce afirmase cu tărie că este o problemă europeană și trebuia rezolvată de europeni a dus
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
arhitectură presupune În același timp existența unor instituții cu mandate, instrumente și politici care (În principiu) permit abordarea mai eficientă a provocărilor actuale și potențiale de securitate. În această reconfigurare, UE ocupă un rol central. Extinsă la 27 de state membre și, astfel, cu o mai mare greutate politică, datorată și procesului de aderare și asociere, precum și ca rezultat al dezvoltării propriei identitați și politici de securitate, Uniunea este În prezent mult mai capabilă din punct de vedere diplomatic și militar
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de stat și de guvern prezenți la Helsinki au adoptat o listă cu 144 de domenii În care UE avea nevoie să dezvolte capabilități și resurse (Helsinki Headline Catalogue). Printre principalele angajamente asumate se numărau: - punerea la dispoziție de către statele membre a unui personal militar de 50 000 - 60 000 de persoane, disponibil În 60 de zile, cu posibilitatea de susținere a acestuia pe o perioadă de până la 12 luni; - crearea În interiorul UE a unor structuri de coordonare politică și militară
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În ceea ce privește procesul de luare a deciziilor, Comisia nu va mai putea face propuneri În domeniul PESC, Însă va putea sprijini inițiative specifice ale ministrului Afacerilor Externe. În același timp, deciziile În cadrul PESC vor fi conduse exclusiv de principiul unanimității, statele membre rezervându-și astfel posibilitatea de a se exprima prin veto În legătură cu unele propuneri de politici. Noul Tratat Constituțional ar limita instrumentele PESC existente (atât În privința acțiunilor și pozițiilor comune, cât și În ceea ce privește implementarea lor), precum și caracteristicile acordurilor internaționale. Așa-numitele
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cooperarea dintre UE și NATO este utilă, și aceasta din mai multe motive. În primul rând, 21 din cele 27 de state membre ale UE sunt și membre NATO. De asemenea, preocupările de securitate ale ambelor organizații și ale statelor membre sunt foarte asemănătoare, pe agenda lor figurând, de pildă, conflictele regionale, terorismul, proliferarea armelor de distrugere În masă, fragilitatea instituțională a unor state și crima organizată. În fine, potrivit acordurilor de cooperare În vigoare, de Întărirea capabilităților UE beneficiază atât
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
către apărarea națională, ceea ce Împiedică dezvoltarea consistentă a unor capabilități de gestionare a crizelor de către UE (Garden, 2002). Astfel, În ciuda Înțelegerile existente Între NATO și UE și a intereselor de securitate comune, mai devreme sau mai târziu În cadrul majorității statelor membre, UE va fi nevoită să depindă de propriile resurse (În prezent aproape inexistente) și să fie În această privință independentă de NATO, mai ales În ceea ce privește capabilitățile militare. Dezvoltarea cadrului instituțional și a instrumentelor politice necesare pentru obținerea acestei independențe s-
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
PIB (așa-numitul mecanism ATHENA)1. EUFOR acționează cu un mandat potrivit cap. VII al Cartei Națiunilor Unite, iar Într-o rezoluție din noiembrie 2004, ONU a salutat intenția UE de a lansa o operațiune militară UE, autorizând acele state membre ONU care „acționează prin sau În cooperare cu UE să formeze, pentru o perioadă planificată inițial la 12 luni, o forță multinațională de stabilizare (EUFOR) ca succesoare legală a SFORxe "SFOR"” și „să Întreprindă toate măsurile necesare pentru a o
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În operațiuni de gestionare a conflictelor. Angajamentul făcut de statele membre UE nu a fost Încă pe testat deplin - cele două misiuni de poliție au necesitat În jur de 10% din numărul total al ofițerilor de poliție pe care statele membre ale Uniunii le puteau pune la dispoziție, iar cele două operațiuni militare, Concordia și Althea, numai aproximativ 12% din trupe. În același timp, UE se află În prezent Într-o structură de cooperare cu NATO care Îi va perpetua dependența
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cunoaștere din lume. Modul practic de preluare a obiectivelor europene în politica națională a fost cea de elaborare a Planului Național de Acțiune pentru Ocupare, pentru prima dată, în 2001, deși elaborarea acestui plan reprezenta o obligație numai pentru statele membre. În acest moment, ne aflăm în plin proces de pregătire pentru înscrierea într-un nou ciclu de programare la nivel comunitar a politicilor care să determine atingerea țintelor de la Lisabona. Și vorbesc aici de pregătirea primului Plan Național de Reformă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
aflăm în plin proces de pregătire pentru înscrierea într-un nou ciclu de programare la nivel comunitar a politicilor care să determine atingerea țintelor de la Lisabona. Și vorbesc aici de pregătirea primului Plan Național de Reformă, pe care celelalte state membre l-au depus deja în toamna anului 2005. Dacă România va intra la 1 ianuarie 2007 în Uniunea Europeană, va trebui să pregătească acest plan în toamna anului acesta. Astfel, politica publică în domeniul ocupării va fi influențată de prioritățile identificate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
îl constituie operaționalizarea conceptului de incluziune socială a romilor, reprezentanții Președinției și ai Guvernului României consideră că dezideratul în implementarea Deceniului îl constituie includerea tinerilor romi în structurile de decizie ale administrației publice, centrale și locale. Pe lângă activitățile comune statelor membre, pe perioada asigurării președinției Deceniului, Guvernul României, prin Agenția Națională pentru Romi, are ca priorități organizarea a două reuniuni ale Comitetului Internațional Director al Deceniului și organizarea a patru reuniuni tematice: a) mainstreaming and targeting: aspecte complementare; b) informare și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Agenția Națională pentru Romi, are ca priorități organizarea a două reuniuni ale Comitetului Internațional Director al Deceniului și organizarea a patru reuniuni tematice: a) mainstreaming and targeting: aspecte complementare; b) informare și comunicare: rolul media; c) practicile pozitive în statele membre. CONCLUZII Începând cu anul 2001, romii au constituit subiectul mai multor politici publice elaborate în plan național de instituțiile de specialitate și, în plan internațional, propuse de Comisia Europeană, politici elaborate cu sprijinul guvernului. Figura 1 În funcție de anul apariției politicilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
abordări integrate (inclusiv aspecte sociale, educaționale, de impozitare, mediu economic și politici regionale). Coordonarea politicilor naționale în domeniul ocupării la nivelul Uniunii Europene a fost construită pe baza liniilor directoare, anual agreate în cadrul Consiliului, planurilor naționale de acțiune ale statelor membre și rapoartelor comune întocmite de Comisia Europeană. Acest proces a fost revizuit în 2005 pentru a se îmbunătăți cooperarea între statele membre și instituțiile europene, precum și pentru a se asigura o mai bună coordonare a politicilor de ocupare cu cele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Europene a fost construită pe baza liniilor directoare, anual agreate în cadrul Consiliului, planurilor naționale de acțiune ale statelor membre și rapoartelor comune întocmite de Comisia Europeană. Acest proces a fost revizuit în 2005 pentru a se îmbunătăți cooperarea între statele membre și instituțiile europene, precum și pentru a se asigura o mai bună coordonare a politicilor de ocupare cu cele promovate la nivel macroși microeconomic. Noua Strategie Europeană de Ocupare acoperă o perioadă de trei ani (2005-2008), iar componentele sale sunt: liniile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
guvernamental în parte, în conformitate cu prevederile Legii nr. 584/2002, care prevede dezvoltarea de programe specifice și finanțarea lor prin capitole bugetare distincte la nivelul fiecărui minister cu atribuții în domeniu. Astfel, se așteaptă ca până la finele anului 2004 toate ministerele membre în Comisia Națională pentru Supravegherea, Controlul și Prevenirea Cazurilor de Infecție HIV/SIDA să își dezvolte programe anuale proprii cu buget distinct care să se adreseze obiectivelor specifice domeniului lor de activitate, așa cum sunt ele stipulate în prezentul document. De
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ilicit de droguri la nivelul standardelor internaționale. 11. Dezvoltarea capacității manageriale și a profesionalizării specialiștilor din domeniu prin programe de cooperare internațională. Capitolul 4. Cooperare internațională Aderarea la Uniunea Europeană determină importanța specială pe care România o acordă relațiilor cu statele membre ale Uniunii Europene și cu instituțiile europene. Obținerea statutului de „candidat” și, începând cu anul 2007, a celui de „membru” presupune raportarea permanentă la obiectivele și acțiunile Uniunii Europene. În domeniul luptei împotriva drogurilor România va participa activ la inițiativele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
antidrog poate fi relevantă pentru statele din zonă potențial candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Obiectiv general Recunoașterea internațională a României ca partener de încredere în efortul global de reducere a cererii și ofertei de droguri, atât în cadrul relațiilor cu statele membre ale Uniunii Europene și cu structurile europene specializate, cât și în cadrul mai larg al forurilor internaționale și relațiilor cu statele producătoare de droguri, cu cele aflate pe rutele transnaționale ale drogurilor și cu cele având experiențe relevante în combaterea acestui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în cadrul mai larg al forurilor internaționale și relațiilor cu statele producătoare de droguri, cu cele aflate pe rutele transnaționale ale drogurilor și cu cele având experiențe relevante în combaterea acestui flagel. Obiective specifice 1. Dezvoltarea relațiilor cu partenerii din statele membre ale Uniunii Europene și cu organismele specializate ale Uniunii Europene, în special prin: a) preluarea și implementarea corespunzătoare a prevederilor acquisului specific în cadrul legislativ și instituțional național; b) dezvoltarea relațiilor parteneriale din sfera relațiilor internaționale, desfășurate de instituțiile naționale implicate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a) preluarea și implementarea corespunzătoare a prevederilor acquisului specific în cadrul legislativ și instituțional național; b) dezvoltarea relațiilor parteneriale din sfera relațiilor internaționale, desfășurate de instituțiile naționale implicate în reducerea cererii și/sau ofertei de droguri, cu structurile similare din statele membre ale Uniunii Europene, în vederea asigurării unui transfer eficient de date, informații, experiențe și bune practici și desfășurării de acțiuni comune; c) participarea activă a României la activitățile desfășurate de instituțiile Uniunii Europene (EMCDDA/REITOX, Grupul Pompidou al Consiliului Europei, EUROPOL
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Uniunii Europene, indicatorii și criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel național. Acești indicatori, clasificați în: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de ofertă și indicatori sociali, reprezintă instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate și utilizate la nivelul tuturor țărilor membre și candidate la Uniunea Europeană. Cei cinci indicatori epidemiologici cheie sunt: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infecțioase asociate consumului de droguri, prevalența și stabilirea modelelor de consum al drogurilor în rândul populației generale (studii în populație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]