3,268 matches
-
zarzavat sunt compromise. Cu toate greutățile nu sunt nemulțumiri. Industria - lipsesc întreprinderile mari. Sunt câteva mori, două fabrici de oale, o fabrică de săpun și lumânări. Situația producției este normală. Capital străin minoritar inexistent. În Dorohoi s-a resimțit lipsa meseriașilor croitori, cizmari, din cauză că majoritatea erau evrei și neavând brevete de meserii, atelierele lor au fost închise de Camera de muncă. Este necesar să se aducă din alte părți meseriași români pentru nevoile populației, înlăturându-se nevoia de a apela la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
normală. Capital străin minoritar inexistent. În Dorohoi s-a resimțit lipsa meseriașilor croitori, cizmari, din cauză că majoritatea erau evrei și neavând brevete de meserii, atelierele lor au fost închise de Camera de muncă. Este necesar să se aducă din alte părți meseriași români pentru nevoile populației, înlăturându-se nevoia de a apela la evrei. Comerțul. Acțiunea de românizare este în curs în orașul Dorohoi, iar în județ este desăvârșit. Negustorii români au greutăți din cauza formalităților, registre, liste preșuri, facturi precum și din cauza dificultăților
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și populația nevoiașă îngrijorată pentru aprovizionarea de iarnă cu îmbrăcăminte și încălțăminte. Piața alimentară este slab alimentată, porumbul și cartoful lipsesc iar restul sunt scumpe. Autoritățile fac control pentru înlăturarea speculei. Interveniți pentru mărirea salariilor. Să fie trimiși în Dorohoi meseriași români care să înlocuiască pe evrei care nu mai au dreptul să profeseze și li s-au închis atelierele. șeful poliției, Gh.Pamfil 340 Anexa 6. Dare de seamă asupra situației interne,starea de spirit ordine și siguranță, iulie 1942
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sub conducerea Executivei”. De aici poate fi trasă concluzia corectă că măcar o parte dintre evreii locului nu mușcaseră din momeala Întinsă libidinos-provocatoare de liderii bolșevizați. Dintre organizațiile obștești, semnatarul remarcase prezența Joint-ului și a organizației de ajutor reciproc a meseriașilor numită „Fraterna”. Joint-ul a fost, după cum se știe, o organizație pur evreiască ce-și avea sediul În SUA și care a contribuit masiv la ajutorarea și refacerea economică a celor sosiți la domiciliile vechi din România din refugiile forțate de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
demisie” și atunci, ne Întrebăm noi, de unde Își câștiga pâinica? Faptul că evreii se lăsau greu urniți pe la ședințele CDE, era o realitate și raportorul o explicase astfel: „În Huși, mai mult de 1/2 dintre evrei sunt comercianți și meseriași din care cauză răspund cam greu la chemări”. La finalul documentului, obișnuitele angajamente heirupiste de genul: „...Întărirea secțiilor”, „...Întărirea unității dintre organizațiile evreiești”, „...campanii de demascare a reacționarilor evrei” și halucinantul „Lupta alături de guvern contra istoricilor (sic!, n.n.)”. În fine
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
avea doar 33 de membri „...din care, 11 membri PCR, 3 PSD, 11 sioniști, 6 simpatizanți ai PCR și 7 cu atitudini neprecizate”. Din punct de vedere social, componența era următoarea: „27 de bărbați și 6 femei din care: 6 meseriași, 6 funcționari, 9 intelectuali, 7 comercianți și alți 3 cu ocupații neprecizate”. f. „Nu putem opri sionismul” Această constatare dezolantă o trimisese același Terdiman șefilor ierarhici superiori, În „Raportul de activitate dela 28 iunie la 28 iulie 1946”. În spiritul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pe nu mai puțin de șase file dactilografiate. Chiar de la Început Își arătase profunda Îngrijorare dar și neputința În fața valului de amatori ai plecării definitive din România scriind următoarele: „(...) curentul sionist În creștere. Tendința de emigrare se menține și printre meseriași (subl.ns.) cari și-au Înființat organizația Balamalaha (majuscule În orig.)”. Modul În care această formațiune politico-economică se Înființase la Huși este descrisă cu precizie: „Partidul evreesc (cel citat mai sus, n.n.) a tatonat terenul pentru a vedea dacă poate
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
hușeni, compl.ns.) nu au primit această propunere ci șiau manifestat hotărârea de a merge alături de guvern (dr. Petru Groza, compl.ns.)”. Foarte aiuritoare afirmație dacă socotim că tocmai Începuse să se teamă de Balamalaha În care se adunaseră ciopor meseriașii evrei. h. Organizații politice evreiești la Huși Deosebit de interesant este paragraful În care Terdiman enumera formațiunile existente la acea oră În oraș: „Organizațiuni sioniste: Mișmar, Bnei Avodah, Hașomer Hazair, Gordonia, Macaby, Klal sioniști și Betar iar la Răducăneni Bnei Achiva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dreapta, deși ei Își spun de centru (centriștii); În Betar sunt organizați evreii revizioniști - șoviniști, susținând un stat evreesc pe ambele maluri ale Iordanului; În Bnei Achiva sunt organizați evreii bigoți (habotnici, excesiv de religioși, n.n.); Fraterna este o organizație a meseriașilor evrei și nu are un caracter politic ci unul de ajutor reciproc”. Deci, În această pestriță adunare, Își aruncase vicleana momeală CDE-ul de doar, doar o prinde vreun peștișor naiv. Firește, s-au găsit câțiva oportuniști dornici de aventuri
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de populație de 120.000 de suflete, evreii sunt circa 500 de familii, adică 2.200 de suflete cu următoarele ocupațiuni: 50% comercianți cu o stare materială mediocră, din care 1/2 din ei cu o stare sub medie; 25% meseriași din care 5% cu stare materială mediocră iar restul sub medie; 4% liber profesioniști cu stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, și au o stare materială rea; 8% fără nici un fel de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Dar, până a ajunge la modul În care s-au Împărțit banii săracilor prin Banca de credit mărunt, ia să vedem cine fuseseră mahării ajunși peste noapte mama, tata și dumnezeul evreilor hușeni, transcriind „Compozița socială a comitetului democratic evreesc”: „Meseriași - 8; comercianți - 7; intelectuali - 9; funcționari - 6; casnice mic-burgheze - 20”. Deci, acum, În vremuri de mare criză a mâncării, aglomerație pe funcțiile de conducere după ce, cu doar câteva luni În urmă când nu se Întrezărea foametea În Moldova, Naty Terdiman
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
statistic, se mai schimbase ceva dar În rău, firește, datorită condițiilor de trai grele cu care se confruntau acești alogeni. Iată părerea competentă a lui Iancu Gutman: „50% cu o stare materială mediocră, din care ½ cu o stare proastă; 25% meseriași din care 5% cu o stare materială mediocră iar restul chiar proastă; 4% liber profesioniști cu o stare materială medie; 8% podgoreni cu stare materială medie; 5% trăiesc din diferite expediente, situația materială rea; 8% fără nici un fel de profesie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
avut loc În sala de spectacole a Teatrului Județean la care a vorbit D-l Ion Flueraș, președintele PNP Huși”. Cum găunosul discurs al acestuia nu fusese de ajuns pentru umplerea paharului demagogic, au mai spus câte ceva și: „...profesorul Gâdei, meseriașul Grossu, comerciantul Saul Samzon, avocatul Enciu Dumitru”. Cum nunta fără sluta este aproape de neconceput, ultimul a cuvântat „...D-l profesor Trandiaf, de la CC al PNP București”. Vigurosul punct pe „i”, ca să zicem așa, l-a pus „...D-l Primar Ioan
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
membri de PCR sunt și În conducerea Partidului Evreesc ca: tov. Braunstein este Președintele Partidului Evreesc și Președintele Bethar-ului iar tov. Brüner este secretarul g-ral al Partidului Evreesc, tov. Leibovici Bercu este casierul organizației BAALMALAHA care este o organizație a meseriașilor sioniști, cu tendințe de a migra În Palestina”. Trebuie spus că atât partidul evreiesc cât și cele două organizații sioniste erau de dreapta așa că, cei trei tovi aplicau perfect zicala românească „Interesul poartă fesul”. a.r. Alegeri pentru Răducăneni ținute
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
săraci. În martie 1944 evreii cu stare materială bună au părăsit orașul mutându-se la București, de unde nu s’au mai reîntors locuind acolo. În oraș a rămas evreii cu o situație materială mijlocie și evreii săraci, muncitorii cu ziua, meseriașii, micii comercianți”. Observație justă: „Săracii nu pot da ajutoare pentru asistență având ei Înșiși nevoie de ea”. Referindu-se la cei ce dețineau oarecare fonduri, raportorul scrisese: „Puținii evrei cu stare materială bună dau foarte greu deoarece au de dat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ultimilor ani prin care a trecut și pe care această nouă nenorocire a adus’o la adevărata disperare”. Descrierile apocaliptice ale problemelor foarte mari cu care se confrunta marea majoritate a evreilor hușeni, continuau astfel: „Micii comercianți, care formează majoritatea, meseriașii din toate ramurile, stau de luni de zile fără ocupație, cea mai mare parte fiind sfătuită să se adreseze clientelei rurale despre care nu poate fi vorba Întrucât e scoasă din circuitul economic (subl.În orig.)”. Cererile doamnelor evreice hușene
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
balnear la aceeași stațiune - Carmen Sylva - ulterior Eforie Sud. Revin acasă și iau măsuri de plecare cu tot bagajul spre Priponești. Abia încropesc suma necesară pentru a plăti transportul bagajului pe C.F.R., fiind ajutat de socrul meu care, ca bun meseriaș, câștiga mai mult decât noi ca învățători. Am sosit la Priponești exact în ziua când s-a făcut reforma monetară, 15 august 1947! Nici n-am avut bani de schimb, ca toată lumea din jurul meu. După anii de război și peregrinările
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
altceva, nu erau ca acuma să faci ciubucuri și să le bagi în buzunar. "Tomiță, descurcă-te!" și Tomiță s-a descurcat, cu intervențiile prin familia Ceaușescu. Pe atunci se lucra la Casa Poporului și de acolo am avut noi meseriași și materiale. Ați văzut ce Infirmerie a făcut? S. B.: Da, era o locație modernă, curată, spațioasă. Eu așa am prins-o. În același corp de clădire era Punctul de comandă de la Divizion "PC"-ul, cum îi ziceam noi. Când
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
că aveam un camarad de la Bateria I, care era mai mult la GAZ la dumneavoastră, unul Ioiard. M. M.: Îl știu pe Ioiard. S. B.: Era de-o urâțenie băiatul acela... M. M.: Da, dar pare-mi-se că era meseriaș, nu știu ce era. S. B.: Nu știu ce era el. Probabil că era meseriaș. Era recunoscut prin înfățișare. Și, ca să vedeți, avea și un umor negru acest locotenent-major. Când era de serviciu, la apelul de seară se repeta următoarea scenă: "Băi, v-ați
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
la GAZ la dumneavoastră, unul Ioiard. M. M.: Îl știu pe Ioiard. S. B.: Era de-o urâțenie băiatul acela... M. M.: Da, dar pare-mi-se că era meseriaș, nu știu ce era. S. B.: Nu știu ce era el. Probabil că era meseriaș. Era recunoscut prin înfățișare. Și, ca să vedeți, avea și un umor negru acest locotenent-major. Când era de serviciu, la apelul de seară se repeta următoarea scenă: "Băi, v-ați adunat?" "Da, da, tovarășu'!" "Bateria I, Bateria a II-a putem
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
precum și o interesantă colecție de sculpturi din Africa subsahariană 15 statuete donate Muzeului de poetul Vicente Huidobro. Cu directorul muzeului mi-am etalat cunoștințele "în domeniu", plecând de la picturile rupestre de la Altamira și ajungând la impresioniști, cubiști, foviști... Ca bun "meseriaș", nu s-a lăsat mai prejos, așa că a fost o discuție care mi-a mers "la suflet". Fusese prin Paris, așa că știa de Brâncuși, Ionescu, Enescu, Tristan Tzara, Panait Istrati, Cioran, Elvira Popescu... Ca atare, scopul vizitei, constând în organizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Acordului, cu valabilitate de doi ani, foarte generos pentru oamenii de cultură și știință din România. Am avut între două runde posibilitatea să mai și vedem câte ceva din această țară minunată, rezultată din munca tenace, continuă și serioasă a unor meseriași, agricultori, bancheri, marinari și nu în ultimul rând scriitori și artiști de geniu. Aveam să revin de mai multe ori în Olanda, în delegații sau bătând în tihnă cu soția Amsterdamul, Rotterdamul, Haga, Delftul... Din deplasare m-am întors nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
vârf și îndesat, muncind cu profesionalism și întotdeauna cu bună dispoziție, căutând parcă să recâștig prin tot ceea ce fac "timpul pierdut". Problema era că și în cazul meu, ca și al altor subalterni serioși, care-și văd de treabă , buni meseriași, șefii se despart greu de alde noi. Am fost în toată aceasta perioadă "mâna dreaptă" a lui Adrian Dohotaru, se obișnuise cu mine , aprecia stilul meu de a gândi și a acționa și îi plăcea firea mea mereu pozitivă, felul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a șvabilor bănățeni, emigranți în Parana prin anii 1951-52. Asociați în "Cooperativa agraria mixta Entre Rios" (care produce în instalații moderne cca 45% din malțul necesar fabricării berii în Brazilia), cei circa 2000 de șvabi-brazilieni sunt astăzi oameni de afaceri, meseriași și agricultori prosperi, comunitatea lor fiind bogată și foarte bine organizată cu spital propriu, liceu de 12 ani în limba germană, un teatru modern, un muzeu... Am fost primit împreună cu soția "ca înalți oaspeți", am vizitat colonia, am ținut "lecții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ar mai fi domolit arșița. M-am mirat că nu poate fi folosită și m-am interesat pe ici, pe colo de ce. Mi s-a spus că ar avea chipurile o fisură, pe unde se pierde apa, pe care însă meseriașii din ambasadă o puteau repara fără probleme cu doar un sac de ciment. Problema era însa alta, scăldatul deranja pe locatarii de la ultimul etaj, respectiv pe Domnul și Doamna, care au interzis folosirea piscinei! Eram asemenea lui François Villon dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]