19,907 matches
-
de ce domnul doctor nu se lasă de această meserie și nu și-o reia pe cea dinainte. O fi uitat domnul doctor să trateze pacienți, sau n-a știut niciodată să-și facă treaba conștiincios și a aderat la o meserie mai bănoasă... Cine știe?!? În orice caz știu că nu-l durea deloc de colegii săi de breaslă care muncesc din greu și conștiincios pentru cei bolnavi, domnia sa se gândea numai la pensia sa personală. Bravo, bravo, domnule doctor parlamentar
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
și caută pe oriunde se poate o bucată de pâine și fac orice, numai agricultură nu. Și toți acești specialiști foarte buni, care au ținut țara În timpul crizei anilor '80-'89 și alții mai tineri, toți Își doresc să facă meserie. Dar cu ce ? Că avurăți grijă să i sărăciți până la limită și acum veniți să povestiți ce operă măreață se poate construi prin agenția SAPARD, dar vă Întrebați dumneavoastră cine dintre cei buni cu adevărat Își poate permite să apeleze
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
totul În munca lor nu vor fi prea mulți, pentru că sunt săraci și atunci vă Întreb pe mâna cui va Încăpea agricultura, cu alte cuvinte pâinea și mâncarea noastră ? Pe mâna unor ciocoi noi care habar n-au de această meserie și care vor plăti foarte prost un specialist mai tânăr, fără experiență, care va munci și el pentru câți bani i se oferă. Dacă credeți că asta se cheamă agricultură și că astfel veți rezolva problemele țării și pe deasupra veți
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
Puteam să-i fac și parastas la biserică. Nu-l pot vedea nici eu prea des, stimată doamnă, mărturisi prefectul. A ajuns, cum v-am spus, om însemnat. Are mai multe decorații decât au jumătate din locuitorii acestui oraș. Cu meseria lui de podar, a devenit un om de bază al războiului. Ce vă pot spune e... dacă doamna, nora dumneavoastră, ar dori, la modul cel mai amiabil, o intervenție pe lângă Comandamentul german spre a se facilita o întâlnire cu fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
intrările și ieșirile. Cum se uita, răzbind cu privirile dincolo de garnitura trenului, văzu fața ei uimită și speriată, cu gura deschisă, gata să țipe. Cuprins de spaimă, împiedicându-se într-o traversă, făcu doi pași spre muncitorul care-l învățase meserie: Dacă mă refuză, sunt pierdut. Ce-i cu tine? Vreau s-o iau! Să mă-nsor cu ea! Aerul mirosea dulce a parfum de levănțică. Acum ți-ai găsit!? Ești nebun! se cruci meșterul și-i dădu una în spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
dezvoltă atelierele pentru piața internă, apar meșteșuguri noi și se intensifică schimburile comerciale. I-au ființă târguri, printre care și cel din Fălticeni, a cărui vatră, deși stăpânită la 1780, de trei familii boierești, a început să se dezvolte, prin meserii și comerț. Așezarea a fost favorizată de drumurile din zonă, care cu timpul au înlesnit legăturile economice cu orașe din țară și de peste hotare. Prin Oprișeni și Fălticeni, trecea vechiul drum de la Suceava spre Baia, Moldovița și Iacobeni, de unde se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ajungând la 9.685 de suflete, în anul 1899, iar după alipirea satelor vecine (Buciumeni, Tâmpești, Fălticenii Vechi și Oprișeni, în 1923, și Șoldănești în 1924) , la 11.146 de locuitori, în 1930. La Fălticeni, se practicau numeroase și variate meserii. Era dezvoltată industria lemnului, tăbăcăriei și a morăritului. Se fabricau mobile și lemn curbat, săpun, lumânări, clei, pălării, frânghii, olărie, cărămidă și altele. Existau mari depozite de cherestea, provenită de la fabricile din localitate și de la Râșca, Găinești și Suha. Se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
lei la 1.000 lei; Art. 34 alin. 5 dispune că ,,La solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea În muncă, În meserie și În specialitate’’; c) Împiedicarea sau obligarea, prin amenințări ori prin violențe, a unui salariat sau a unui grup de salariați să participe la grevă sau să muncească În timpul grevei se sancționează cu amendă de la 1.500 lei la 3
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
pedeapsa accesorie, care constă În interzicerea exercitării unor drepturi, inclusiv ocuparea unei funcții care implică exercițiul autorității de stat(art.54 și art.65);pedepse complmentare, care se referă la interzicerea dreptului de a ocupa , de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care cel În cauză s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, ( art.55 lit.a și art. 66 lit. g). 2. Infracțiunile reglementate de Codul muncii, republicat. Potrivit prevederilor art. 261, „Neexecutarea unei hotărâri judecătorești
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
întreb ce fel de har are el, în afară de darul vorbei meșteșugite, și pentru ce și-a ales această profesie? Mai bine se făcea orice altceva, profesor eventual, dar preot?! Aici, vedeți dumneavoastră, este buba și încă una mare: pentru o meserie ca asta ai nevoie de mult har, de multă inteligență, dorință de cunoaștere și de transmitere, calități de cadru didactic și de cercetător, de doctor și filozof. Am o mare curiozitate și am să-i dau glas: dacă el, preotul
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
domina înseamnă a privi din afară ceea ce se întâmplă. Victoria este fascinația dedublării. De asemenea, a domina înseamnă supunere față de propria regie, față de propria renunțare la viață. Dar, orice s-ar încerca, rămâne fatalmente un grad înalt de falsitate în meseria de a fi actor, în încercarea de a fi poet (care tot "actor" înseamnă s-a văzut din vechime pentru că își cultivă și își disciplinează stările creatoare, se ocupă de persuasiunea și de elocința propriului discurs). Este nevoie de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
scotea un fum negru și gros, ca o locomotivă cu cărbuni. Purta pantaloni largi și un sacou cu doi nasturi. Cămașă albă și o cravată pe măsură, în picioare avea pantofi bine lustruiți, încât puteai jura că sunt noi. De meserie era învățător și avea un dar aparte de a lucra cu copiii, poate că și din cauză că nu avea copii. Avea o soție mai înaltă decât el, bine făcută și de lucrat nu lucra nicăieri. Stătea cu chirie; ea mai fusese
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
pe Gheorghe Busuioc de vin, că doar și de vin aveau nevoie cei doi ușuratici. Gheorghe Busuioc era în cotul lor și cunoșteau mult mai bine cum stau lucrurile. Lucache avea doi verișori primari care terminaseră Școala de Arte și Meserii, cum se numea la acea vreme și cunoșteau la perfecție lăcătușărie și mecanică fină - așa că îi făceau lui Lucache tot felul de chei, iar unde nu funcționau cheile funcționa forța fizică rupând lacătul. La Busuioc a funcționat șperaclul de minune
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
român, n-aș fi nimic. Nu mă pot imagina francez, englez, german. Adică nu pot extrapola substanța spiritului meu la alt neam. Sunt român prin vocație. Tot ce gândesc devine românesc. Dacă există o știință a națiunii, eu sunt de meserie român. Naționalismul poate fi practicat și cuviincios. Nimeni nu poate interzice unui popor să-și trăiască tradiția și istoria cu gloriile și înfrângerile ei. Pârvan zice: Etnicul e punct de plecare și universalul punct de sosire. Eu, ca naționalist, am
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
Ionuț asta, el Își dorea să strângă niște bănuți să poată merge și el la școală odată cu toți copiii. Îl auzise el pe tatăl său oftând și zicând: Oooffff, că nu m au dat și pe mine la școala de meserii, să am și eu o calificare, găseam mai ușor de lucru. Așa...nu mă vrea nimeni decât la câmp la vremea culesului și la sapă. Ionuț se temea să nu calce pe urmele tatălui său. Avea acasă și două surori
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
la intrarea în pavilion, vine să mă întâlnească dr. G.I. Ca un om bine crescut, spun bună ziua și mă retrag. Dl. profesor n-a avut însă curajul să mă privească în ochi. Îi doresc numai bine și să-și facă meseria cu Credință și Iubire de semeni! Iar cu ipohondria - ce să spun?! Asta e boala când vrei calitatea actului medical și corectitudine față de pacient: devii ipohondru. La intrarea în pavilion îl găsesc pe dr. G.I. Cunoștințe vechi. Mă salută și
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
și gimnazială, școli pentru învățământul primar și gimnazial în cartierele Nistorești, Capul Câmpului și Podul Vadului la care se adaugă Școala cu clasele I-XII, „Aurel Vlaicu” situată în centrul orașului, Colegiul Militar “Dimitrie Cantemir”, Grupul Școlar de Arte și Meserii “Spiru Haret” și Școala Specială Ajutătoare. Dintre aceste unități, se detașează baza de învățământ a Colegiului Militar “Dimitrie Cantemir”, un campus școlar întins pe 22ha, un fel de orășel cu pavilioane de învățământ, de recreere, de odihnă, terenuri de sport
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Apetroaie, Al. Piru, D. Țiganiuc, Nicoleta Sălcudeanu, Radu Pavel Gheo, Emil Nicolea, Al. Călinescu, Ioan Dună, Const. Miu, Maria Baciu, Const. Blănaru, Al. Sfârlea, Ligia Cristea, Ioan Dănilă și alții. Cuvânt de început După ce, ani la rând, ai citit „de meserie” mii de pagini presupuse drept viitoare cărți, îți pică în mână încă un manuscris. De astădată, în fine, poți să citești fără nici o „obligație de serviciu”. Și, pe neașteptate, ai senzația că lectura este ceva... așa... cum ai intra într-
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a început să-l intereseze „nepermis de mult”, cum conchide, pe un ton de reproș, P.H. Lippa, scriitorul pe care contemporanii l-au cunoscut ca pe un adept al moralității tradiționale. Dar tot el, ca un scriitor care-și respectă meseria, se arată hotărât să urmărească evoluția acestei povești, fără să se implice emoțional sau moralizator. Altfel-zis, să relateze cu obiectivitate și să nu sancționeze cu calificative calea pe care s-ar părea că vor să se angajeze împreună. De fapt
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
să aibă o viață secretă, venind pe acasă tot mai rar. Ca să-i potolească pe cei excesiv de curioși, a trebuit să inventeze un răspuns ad hoc: s-a angajat pe un vas de croazieră grecesc, ca bucătar de lux (învățase meseria în armată, la Marele Stat Major). Și astfel a închis gura curioșilor, când, de fapt, adevărul adevărat este altul: soțul ei, tânărul acela „îndrăgostit lulea” și care îi jurase credință veșnică, până la urmă „a dat-o cotită”. Cum? Într-un
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se află așezat târgul în vatra nouă, este loc șăs și mlăștinos, între pâraie”. Dacă înainte ocupațiile de bază ale locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor, stupăritul, meșteșugurile, în 1859 doar 30% din populație activa în agricultură, în vreme ce 58% practica diferite meserii și activități comerciale. Documentele vremii consemnează că la 1855 circa 50 de familii refugiate din Rusia s-au stabilit în orașul Tg. Frumos. Stabilirea acestora în această zonă a fost facilitată de poziția geografică favorabilă, condițiile prielnice pentru practicarea agriculturii
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pricepuți (tâmplari, fierari, croitori, cizmari, etc.). De asemenea, unii dintre ei se mai ocupau cu morăritul și albinăritul ĂChirilă, F., 1993 ; Marinescu, M., 1976). Conform cercetărilor lui N. I. Nadejdin, în anul 1845 staroverii din Moldova se îndeletniceau fie cu vreo meserie, fie cu negoțul. La Iași, capitala Moldovei, ei constituiau o comunitate însemnată în mahalaua de dincolo de Bahlui, având în sânul ei mulți negustori bogați ce dispuneau de capitaluri însemnate. Legumicultura reprezintă ocupația de bază a rușilor-lipoveni din Tg. Frumos, Brătești
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
917 EvreiMoldoveni 32 Rușilipoveni 1159 Barem de corectare Total 100p. I. 1. c 5p. 2. a 5p. 3. b 5p. 4. a 5p. II. 1. creștin - ortodoxă 5p. 2. mortalitate 5p. 3. agricultura 5p. 4. mijlocii 5p III. - bărbatii practică meserii cu grad mai mare de risc de accident 15p - fumatul, alcoolul IV. se acordă punctaj maxim pentru definirea termenilor geografici 20p. V. 15p. Anul Naționalitați 2002 Nr. % Total 13573 100 Români 11461 84,44 Maghiari 3 0,02 Germani 1
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
altfel, în ultimii ani sunt tot mai puțini indivizii care se lasă pozați de scriitori. Mi-amintesc că pe când existau la noi puține aparate, înainte și după ultimul război mondial, mulți râvneau la această frumoasă și fără bătaie de cap meserie. Numai cât făceai țac! și personajul nu-ți mai scăpa nicicum de pe hârtie... Și câte alte avantaje (pentru autor, nu pentru cititor!), pe care nu le mai înșir aici din lipsă de spațiu. Să văd dacă nu există cumva alte
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
am șurubărit alături de specialiștii nemți, ei bine! noi trebuie să facem loc și la alții. Să se învețe și ei cu greul, să simtă și ei povara răspunderii! Cum altfel să crești, să te maturizezi și să prinzi toate secretele meseriei? Așa că pleci din secție. Te promovăm: mergi la Aprovizionare. Acolo e treabă, nu glumă! Iei locul tovarășului Iordan, dar nu și năravul! Că a umblat mai mult după interese personale. Știm asta, toți au știut-o, dar nimeni n-a
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]