2,951 matches
-
mai cunoscute poezii ale viitorului laureat Nobel, incluse mai tarziu fie în volumul Oboi scufundat, fie în Erato și Apòllion: Ceruri adâncite, Viața tainica, Fir tot mai scurt, Dă-mi ziua mea, Rugăciune ploii au fost publicate în anul 1931, Metamorfoza în urnă unui sfânt, Anelid hermafrodit, Dorm codri, Oboi scufundat, Psalm pentru îngerul infernal, Cariere de piatră în 1932, Naufragiat în a ta lumină în 1933, iar Adesea un țărm în 1934. În aceeași perioadă Quasimodo a fost menționat frecvent
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
versurile scrise după 1945, fapt ce demonstrează că relația sa cu romanticul se cimentase nu numai la nivel intelectual, cultural ci și pe plan afectiv. Deosebit de sensibil la noile apariții editoriale, dar și la poezia autorilor din trecut, atent la metamorfozele culturii din epoca și influențat în anii tinereții de o seama de poeți de secol XIX și XX, viitorul laureat Nobel și-a dovedit de la bun început capacitatea de a absorbi și replăsmui în propriile versuri ecouri ale poeziei contemporane
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
amintiri / și plâng. // Pășesc cu mine îngeri muți; / fără suflare-s lucrurile; / în piatră s-a schimbat orice cuvânt, / tăcere de țării îngropate. // Primul tău om / nu știe, dar suferă.288 Pe un fond de extremă reflexivitate (eu, cu mine) metamorfoza inițială pornește dintr-o matrice spațială caracterizată prin două absențe fundamentale: a luminii și a sunetului că simboluri ale memoriei personale. Firul vieții se țese în absență divinității, ce refuză să se împărtășească omului. Spre final tăcerea e adâncita de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu fata ascunsă a lumii. Pentru ambii nașterea omului, trezirea să la viață lumeasca, ia forma contaminării lumii inocențe a originilor, marcând începutul degradării unei stări armonioase.293 Trezirea omului într-un univers ostil capătă la Quasimodo aspectul unei tainice metamorfoze plasate la îngânarea nopții cu ziua. Noaptea primordială anterioară curgerii existenței, vreme a întunericului și a haosului elementelor, tărâm al oniricului, al tăcerii prenatale e conotată pozitiv în versurile sicilianului ce rezervă tonurile negative pentru sosirea luminii, a zilei. Că
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
tăcerii și tematicii temporale pune în lumina modul în care ei valorizează trecutul, opunându-l prezentului detestat. Însă trebuie subliniată o diferență importantă între cele două viziuni: Salvatore Quasimodo transpune respectivul motiv literar în versuri de adâncă reflexivitate, ce reflectă metamorfozele propriei interiorități. Leopardi pe de o parte utilizează diferitele ipostaze ale sonorității și tăcerii pentru a marca prezentul sau trecutul său personal, pe de altă parte utilizează același topos în corelație cu tematică timpului istoric ce ritmează evoluția întregii umanități
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nici adult, rămâne tăcut și uimit: adolescent mut (...) surprins de-o altă viață. Tăcerea uimită se așterne peste adolescență suspendată între prezent și trecut că într-un cadru cinematografic ce prezintă schimbările tainice specifice vârstei de trecere. La ambii poeți metamorfozele sunt semnalate prin absența motivelor acustice. Liniștea sporește fascinația misterelor, marchează uimirea supremă și, în general, preaplinul de sentimente imposibil de exprimat. Urc piscuri, prăpastii de aer / cuprins de vântul pinilor / și grupul ce ușor mă-nsoțește / se depărtează în văzduh
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Reminiscențele acestui filon religios revin sporadic în toată creația să din anii succesivi, semn că divinitatea creștină constituie pentru poet chipul nevăzut al lumii. În primele poezii din anii treizeci suflul schimbării, sugerat de imaginea vântului puternic, însoțește frecvent nașterile, metamorfozele, stingerile și, mai ales, rătăcirile eului.337 Acestea devin consubstanțiale naturii schimbătoare a aerului și oscilează între linia curbă a cerului și cea orizontală a pământului. Lumea geometrica a lui Quasimodo se construiește pornind de la trei elemente fundamentale transformate în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
alinare; aerul și vântul reprezintă motoare ale căutării, dar și suflu vital. S-a văzut într-un capitol anterior modul în care apă statuta este metaforă interiorității afectate de incapacitatea de a desăvârși procesul de creație: oglindirea elementelor în interiorul ființei, metamorfoza lor, eliberarea cuvântului perfect constituiau, în acea poezie, etapele acestui proces, al cărui blocaj amintește de lungă perioadă de tăcere a poeziei pe care poetul recanatez a fost nevoit să o traverseze în urmă întreruperii dialogului cu natura. Contextele în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
renunțări) / din codri tăcuți / înlănțuiți cu șfori de aur / ce nu își schimbă sensul / la foșnet de vânturi / ce coboară deodată / nici la rotirea stelelor (Forme de arbori chinuite).360 Se remarcă aici prima ocurenta a verbului leopardian stormire, substantivizat. Metamorfoza la care sunt supuse ecourile preluate afectează lexicul și la nivelul categoriilor gramaticale: prin substantivizarea tipică poeticii sale, construcția verbală aud foșnind (odo stormir), predicat fundamental al poeziei Infinitul, se modifică dezvăluind unul dintre punctele cheie ale tehnicii sicilianului: nominalizarea
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sale.361 Dominat de anxietatea influenței, el nu a rezistat tentației de a prelua vechile ecouri, firește regândindu-le și rescriindu-le, dar, concomitent, a conștientizat și necesitatea de a se elibera de greutatea tradiției. 3.3.2. Regasirea armoniei prin metamorfoza vegetală și concepția leopardiană despre natura Dorința poetului ermetic de stabilitate și certitudine nu se manifestă la nivelul imagologiei literare numai prin încercarea de a se odihni în spațiul fix al insulei, ci și prin tentativă de a se reintegra
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
a văzut lumina tiparului traducerea celor 1500 de versuri din Odiseea, iar în anul următor, 1946, tragedia Edip rege de Sofocle. Din 1955, după o nouă ediție a poeziilor lui Catullus, intitulată simplu Canturile lui Catullus, Quasimodo s-a dedicat Metamorfozelor ovidiene (1959). Spre finalul vieții s-a întors la versurile grecilor pentru a tâlmaci fragmente din Iliada (1966) și epigrame din Antologia palatina. Criteriile de selecție care au stat la baza alcătuirii corpusului de opere destinate traducerii au fost, pentru
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ale poetului: de la cele melancolice la cele elegiace, erotice sau conviviale, erudite sau mitologice, satirice sau ironice, în orice caz impetuoase atunci când este vorba despre ură sau iubire.440 Și-a îndreptat apoi atenția către Ovidiu și a tradus din Metamorfoze miturile ce au ca scenariu Sicilia natală, proiectată, de fiecare dată, într-o dimensiune anistorica. A preferat episoadele siciliene ca să poată reprezenta, pe fundalul insulei, o natură misterioasă în continuă transformare, ce parcă se anima dinăuntru. Prin mit și prin
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
miturile ce au ca scenariu Sicilia natală, proiectată, de fiecare dată, într-o dimensiune anistorica. A preferat episoadele siciliene ca să poată reprezenta, pe fundalul insulei, o natură misterioasă în continuă transformare, ce parcă se anima dinăuntru. Prin mit și prin metamorfoza insula își pierde conotația geografică și împietrește imaginea omului singur, fără de timp și spațiu.441 Fragmentele selectate trădează predilecția pentru descriere și pentru tema pasiunii amoroase ce impregnează poveștile ovidiene. Din comentariile și notele scrise în Zibaldone și în Discursul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la Quasimodo, temperat de experiență literară a poeților crepusculari și decadenți cunoscuți de el. Tema antică a dragostei și stingerii, ajunsă în creația quasimodiană de sine stătătoare după ce a trecut prin filtrul traducerilor (Safo) și prin asimilarea lecției leopardiene reflectă metamorfozele poeziei de la romantism la ermetism, de la generalizarea și deschiderea spre universal realizată de înaintaș, până la extremă subiectivizare și individualizare, de factură nu putem să nu remarcam preponderent romantică, specifice lui Quasimodo. Prezenta cercetare a încercat să completeze lipsa unor analize
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
versurile autorului ermetic. Preluările din Canturi punctate de-a lungul analizei permit plasarea leopardismului quasimodian în cadrul unui neoromantism de sorginte leopardiană, ale cărui ipostaze trebuie privite, în mod necesar, într-un context literar și cultural mai larg, marcat de numeroasele metamorfoze ale viziunii și artei poeților, începând din secolul al XIX-lea, până la mijlocul veacului trecut. Anexă 1. ignoto în Canturile lui Giacomo Leopardi 532 Sopra îl Monumento di Dante: Ecco da te rimoti, / quando più bella a noi l'età
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și filosofiei, capabilă să producă necesara reconciliere dintre minte și inimă, înnoind în întregime sensul și perspectivele vieții umane, o viziune la care omul poate accede printr-o profundă căutare interioară a sursei unice de conștiință-materie-energie, trecînd printr-o completă metamorfoză a științei. O paradigmă care să insiste asupra unității cunoașterii, dincolo de multiplicitatea aparentă, asupra succesiunii infinite a universurilor, într-un proces de evoluție progresivă a conștiinței, o înțelegere capabilă vindece rupturile istoriei și să trezească în oameni conștiența sensului aventurii
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
decît să încerce să schimbe lumea, or, problema este de a o înțelege, de a o descifra. Manevrarea realului în numele dogmelor progresului și ale "acțiunii eficace" trebuie să înceteze în favoarea cunoașterii apariției și evoluției sale, a fascinantei sale complexități și metamorfoze. Se profilează, așadar, o mutație spirituală cu consecințe încă greu de evaluat, un nou elan al spiritului, o nouă Renaștere. Cunoscutul fizician și epistemolog Fritjof Capra ne propune o știință pentru susținerea vieții, care integrează dimensiunile biologice, cognitive și sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
iar puterea politică are probleme tot mai mari în stăpînirea acestei tehnologii, care nu poate fi lăsată pe mîinile oricui. În fine, politica a devenit foarte complexă, în condițiile în care statele-națiuni subzistă într-o lume ce se globalizează, chiar dacă metamorfoza lor e vizibilă. Imperiul britanic a fost, în secolul al XIX-lea, un predecesor al imperiului american de astăzi. A fost singurul său predecesor realmente global, în sensul că opera pe toată întinderea planetei. Dar, spre deosebire de Marea Britanic, S.U.A. este
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
pentru a le salva, apelînd în general la rețete keynesiste, pigmentate de numeroase cazuri de corupție și de presiunea tot mai puternică a S.U.A. pentru renunțarea la non-implicarea militară înscrisă în Constituția postbelică. Arhipelagul nipon trăiește deci o veritabilă metamorfoză, care nu e deloc ușoară. Numeroși japonezi și-au pierdut reperele tradiționale odată cu înstrăinarea mai multor companii, cu renunțarea la angajarea pe viață, la salarizarea după vechime ș.a. Criza a dus la creșterea criminalității, a ratei sinuciderilor, dar și la
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
poate fi realizată la trei niveluri: 1.cel al experienței psihice individuale, 2.cel al structurilor simbolice comune tuturor formelor de reprezentare sacră și, în fine, 3.cel al funcțiilor culturale ale sacrului în diverse societăți (Wunenburger: 2000, 42). 1. Metamorfoza Dionis-Dan, consumată în plan oniric, trimite spre primul nivel al sacrului, adică experiența psihică individuală. Personajul, dualitate ființă-umbră, "ajunge să-și dea seama că acest eu superior face parte din ceva mai mare decât el, însă de aceeași natură; ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sub "radical", semn că autorului i s-a părut că este necesar să sublinieze caracterul interior al monologului. Din nou ni se pare că acest ludic grav de identități trimite la autorul intratextualist, așa cum se lasă văzut în succesiunea de metamorfoze din avantext eboșele, vorbire interioară exteriorizată (Almuth Grésillon): În ceea ce privește discursul neenunțat, nepronunțat, ceea ce se numește limbaj interior, el nu este decât un substitut eliptic și aluziv al discursului explicit și exteriorizat. De altfel, dialogul susține chiar și discursul interior, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Iași: Junimea, 1983, 296 p. (Eminesciana; 32) * PERPESSICIUS. Eminesciana. Ediție îngrijită, prefață și bibliografie de Dumitru D. Panaitescu. Iași: Junimea, 1983, 663 p. (Eminesciana; 33) * CIOBANU, Nicolae. Eminescu. Structurile fantasticului narativ. Iași: Junimea, 1984, 215 p. (Eminesciana; 34) * CUȚITARU, Virgil. Metamorfozele lui Hyperion. Studiu asupra poemei Luceafărul. Iași: Junimea, 1983, 200 p. (Eminesciana; 35) * TIUTIUCA, Dumitru. Creativitate și ideal. Iași: Junimea, 1984, 255 p. (Eminesciana; 36) * LOVINESCU, E. Mihai Eminescu. Ediție critică, prefață, note, variante, bibliografie și indice de Ion Nuță
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sale reprezentaționale se construiesc împrejurul acestui semnificant. De exemplu, biroul unde lucrează este o alegorie a balanței inexplicabile între antinomii. Cei doi funcționari principali care îl deservesc, Nippers și Turkey (numiți de Petre Solomon Cleștișor și Curcanul), trec succesiv prin metamorfoze bizare. În timp ce unul arată agresivitate neobișnuită dimineața (anihilată, oarecum, de placiditatea colegului), celălalt preia atributele dinamismu-lui după-amiaza, schimbînd rolul printr-o ciudată simetrie a reversibilității. Discret, naratorul ne învită să vedem, în această stabilitate a succesiunii imaginilor răsturnate, rețeta-prototip pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mai insistente a "Americii (post) moderne". Nucleul și metafora absolută a acestui transfer de identitate ajunge să fie Midwest-ul anilor cincizeci și, cu precădere, o familie tradițională din spațiul respectiv (conservator prin definiție), familie supusă pe fondul emancipării Statelor Unite unor metamorfoze imprevizi bile. Enid și Alfred Lambert formează un cuplu tradițional, închegat în spiritul bătrînelor stereotipuri puritane, moștenite din America pionierilor. Descrierea momentului de constituire a căsniciei, dincolo de umorul negru, nu lasă nici o umbră de suspiciune vizavi de marotele lumii de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dificilă distincția între memorialistica pură și literatura genuină. Oricum, chiar în varianta melanjului perfect de viață și text, ele proiectează, într-o manieră șocant-autentică, psihologia eroului revoltat în decorul unei societăți terorizate de spectrul destrămării, articulînd totodată imaginea, în continuă metamorfoză, a Americii veacului trecut. Volumele (traduse în limba română, aproape în totalitate, la Polirom, în ultimii opt ani) Post Office (1971)/Poșta (2004), Factotum (1975)/Factotum (2004), Women (1978)/ Femei (2003), Ham on Rye (1982)/Șuncă pe pîine (2011), Hollywood
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]