3,563 matches
-
Crown Plaza Hotel din Washington și-n fața computerului meu din Bellagio. Am scris întot dea una singur în cameră, cu ușile-nchise, nu dintr-o nevoie pato logică de singurătate și claus trare, cum am pretins mereu, ci pentru ca micul, dar esențialul secret al inspirației mele să nu fie deconspirat. Astăzi, când cred că am scris destul, când pentru mine aproape că nu mai contează dacă voi mai adăuga alte cărți la cele deja publicate, m-am gândit că ar
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
adesea maniac în privința detaliilor și a fleacurilor cotidiene. Avea un “oarecare” bun- simț intelectual și un anume cult pentru responsabilitate și disciplină, dar mai ales pentru tradiție, întrucât așa fusese educat în familie. Tatăl său, militar disciplinat, îi cultivase de mic aceste valori și nu îndrăznea niciodată să-l contrazică, pentru că de fiecare dată el aducea în discuție aceste cuvinte “magice”, comportându-se cu fiul exact ca și cu subalternii. Fără să-și dea seama, generalul făcuse din fiul său un
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
de la ceva ce există încă din Eocen. Rămăsese aceeași oiță rătăcită pe care o adoptase fratele ei, hoinarul sfrijit care vedea lucruri pe care ceilalți nu le puteau vedea. Era ceea ce Mark ar fi putut deveni la un moment dat. Micul Mark. Animalele mă plac. Dacă sunt într-un asemenea pericol, de ce sunt așa de mulți...? — Înainte, își făceau cuiburile pe toată lungimea cotului de râu - o sută nouăzeci de kilometri și chiar mai mult. Acum au ajuns la nouăzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-i facă pe ceilalți să se simtă bine în pielea lor. Experiența în relațiile cu clienții ar fi ideală! — Da, spuse ea, meditativ. Voise să spună că era prea bun și că deja se baza prea mult pe el. Un mic venit dintr-o slujbă cu jumătate de normă, care s-ar fi adăugat la banii mamei ei, ar putea s-o pună pe picioare. Dar nu se putea lepăda de convingerea că Mark avea să-și revină complet în scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
smulse din brațele lui Rupp. Îmi pare rău, dar voi doi trebuie să plecați. Am plecat deja. Rupp o salută militărește, cum învățase la Garda Națională, iar Mark îl imită din reflex. Duane Cain își întinse degetul mare și cel mic de la mână și le ridică spre Mark. —Fii tare, frate. Mai venim. După ce bărbații plecară și se reinstaură calmul, Weber se întoarse spre Karin. Probabil că ar trebui să lucrez un timp singur cu Mark. Mark îndreptă două degete spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
-și reîncarcă bateriile, că face tabula rasa. Mesajele din camera lui îl îndemnau în continuare să se milostivească de prosop și să salveze lumea. Așa făcu și se duse la culcare ciudat de liniștit. Se trezi revigorat. La bufetul de la micul dejun - o abundență sănătoasă de Midwest, cu trei feluri de cârnați - realiză brusc că scrisul lui n-ar fi trebuit să devină niciodată altceva decât o meditație intimă, un ritual zilnic pentru el și câțiva prieteni. Putea s-o ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Când se va simți despovărat, cu datoriile plătite, gata din nou să-și acorde încredere? Devenise un obiect de fascinație clinică intensă, subiectul propriului său experiment deschis... A doua zi de dimineață se plimbă prin oraș, căutând restaurantul unde luase micul dejun o dată, în urmă cu câteva luni. Aerul era aspru și înviorător, făcându-l să se simtă pregătit pentru orice. Limpede și întreg, de un albastru ca oul de măcăleandru în toate punctele cardinale, oricât de departe ar fi mers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Îi descrise tratamentul prescris de doctorul Weber. —Antipsihotic, șopti ea. Testă pe el cele mai înspăimântătoare obiecții ale lui Daniel. Mi-e frică să-mi las fratele drogat cu substanțe care modifică dispoziția. Karsh clătină din cap și arătă spre micul lor dejun. O ceașcă de cafea e o substanță care modifică dispoziția. O omletă spaniolă. Cred că îmi aduc aminte de o mică dependență de-a ta - ciocolata aia elvețiană triunghiulară? Să nu-mi spui că niciodată nu te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
se răsuci pe scaun cu fața spre ea. Nu înțelegea. Cum ar fi putut înțelege? Nici ea nu era sigură că înțelege. El clătină din cap. Dar avea ochii mai degrabă amuzați decât exasperați. Ea era bătaia lui de cap, micul lui puzzle. Ea îi luă palma și o mângâie cu degetul mare, cel mai periculos schimb al lor de până acum. —Cum o să fie dacă... își revine? Robert fornăi. —Cum era înainte. Fratele tău. —Corect. Dar care dintre ei? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Să-ți păzești spatele, eu atâta-ți spun. Știu că ăsta-i un oraș studențesc, dar spre periferie poți să ai surprize. Aici ai dreptate, spuse Daniel. Dar în privința mea greșești. —Bine. Mă rog. Nu contează. Las-o baltă. Îngroap-o. Micul Danny, tânărul Markie. Îi mai ții minte pe băieții ăia? Daniel avu nevoie de câteva momente ca să se hotărască. Așa cred, răspunse el. — Eu nu, nici de-al dracului. Habar n-am cine au fost băieții ăia în viața lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
minunezi. Presupun că nu trebuie să-ți povestesc eu ție treaba asta. Deci ce-ai mai făcut în viață? Chicoti ca o mașină de ascuțit cu transmisie prin curea. În ultimii cinșpe ani. În maximum două sute de cuvinte. Daniel recită micul CV, minunându-se cât de puține se schimbaseră din copilărie și cât de puține realizase, de fapt, într-un timp atât de lung. Abia își auzea propriile cuvinte, prin vacarmul trecutului. Mark voia să știe mai multe despre Adăpost. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fi întâmplat atunci la spital, în momentul ăsta nu-mi aduci aminte de nimeni. În afară de o variantă mare, mohorâtă și bătrână a Copilului Naturii. Deci ce să-ți aduc de băut? Vreun ceai din cereale integrale? —Ai niște bere? —Oau. Micul Danny R. s-a făcut major. Se așezară la masa rotundă de bucătărie din vinil, nervoși din cauza revederii. Încă nu știau cum să fie împreună altceva decât băieți. Daniel îi ceru lui Mark să-i descrie pe inginerii de la cadastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și ele au fost create de oameni ! Nu cred că se pot uita vreodată aceste imagini și este și mai greu de crezut că nu vei simți chemarea de a nu le revedea. G. Tincă 7 august 1977 Am admirat micul, dar prețiosul muzeu al acestei mănăstiri care reprezintă un colier în plus din marele și valorosul giuvaier reprezentat de tot ceea ce înaintașii și cărturarii vieții românești le-au adunat cu dragoste și trudă în tezaurul literar și cultural al țării
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
sunt reporter de război, deci e altceva. Un licurici e și el o lumină vie, nu una de împrumut, e lumină curată, nu consumă electricitate și nu scoate fum, iar râma e doica recoltelor bogate pentru că le prepară hrana în micul ei corp, sub forma celui mai curat și mai roditor sol. De asemenea „amănunte” am avea mereu nevoie. Ce dacă sunt mici, când ele fac lucruri mari?! Da, a încuviințat Artistul, vestitul italian Michelangelo Buonarotti a fost cel care zicea
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
niciodată cine i-a spus ei. - Atunci putem face presupunerea că toți cei care au fost în acea încăpere, au declarat că asta este cea ce s-a întâmplat? - Hei, asta vrei să spui că este o presupunere? zise cel mic încântat. Deci ai văzut cu ochii tăi. Așa că trebuie să presupunem că alți oameni, care au văzut-o cu ochii lor, îți spun adevărul? - În parte, da. Dar presupunerile care ar trebui să te intereseze sunt cele existente undeva. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
de pînă acum. — Nobilul Stăpîn vrea să fie gata în douăsprezece zile. — îi lipsește o doagă. — Creatura trimite scufundători în scurgerile de tungtanium prin grupul algolagnic. — De unde să luăm forța să-i punem în mișcare? — De la Ozenfant. De la Ozenfant și micul lui catalizator. — A zis c-o să-l dea? Nu, dar nu se poate opune președintelui consiliului. — Am îndoieli că președintele consiliului se poate opune lui Ozenfant. Liftul se umplu și ușa se închise. „Saloanele“, spuseră vocile. „Căminul Q pentru lipitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o față colțuroasă și un nas strîmb, o mustață roșcată dichisită și buze cărnoase. Thaw observă că pe dedesubt, mustața era astfel potrivită încît să cadă exact pe suprafața netedă a buzei superioare. Acest detaliu îl sperie mai mult decît micul lui discurs fioros și nervos. Pe parcursul dimineții deprimarea i se strînse în piept și în creier ca o greutate concretă. La fiecare patruzeci de minute, clopoțelul suna strident și elevii se mutau într-o altă clasă, unde erau întîmpinați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
ploaie. încerca să scape de acolo cu o fetiță care îl insultase și trădase. Ea se făcu înaltă și stătea, plină de bijuterii, pe un tron, într-o casă foarte veche. își trimisese majordomul cu picioare strîmbe să-l prindă. Micul Thaw zburda din cameră în cameră, trîntind ușile în urma lui, dar sunetul lent, șchiopătat se apropia tot mai mult. în cele din urmă, ajunse la un dulap, nu mai avea pe unde ieși, și strînse cu putere de mîner, încercînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
un spectacol al Companiei de Operă din Erse cu opera lui Purser, întîmplările nefericite ale lui Elphin, un foc de artificii și o petrecere. Lanark întoarse nerăbdător pagina și găsi ceva mai puțin frivol. ZIUA A DOUA ORA 8.50. Micul dejun. Lobby. ORA 10. Dezbatere cu tema educația în lume. Prezidează lordul Monboddo Discursul de deschidere: „De la logos în haos“. Delegatul din Erse și sociosofistul Odin MacTok analizează impactul dezastros al alfabetizării asupra celor needucați. Luări de cuvînt. Moțiuni. Vot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și cercetătorul din Volstat Dick Otoman explică modul în care poluările organice pot fi pre-procesat pentru a se revitaliza una pe cealaltă în corpul omenesc. Luări de cuvînt. Moțiuni. Vot. ORA 22. Cină. Lobby. ZIUA A TREIA ORA 8.50. Mic dejun. Lobby. ORA 10. Dezbatere cu tema ordinea publică. Prezidează lordul Monboddo. Discursul de deschidere: „Staza revoluționară“. Kado Motnic, sociometru și delegat al Republicii Populare Paflogonia descrie aplicarea scurtcircuitului nervos la canalizarea libidoului în spectru infra-supra-25-40. Luări de cuvînt. Moțiuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Prezidează lordul Monboddo. Discursul de deschidere: „Bio devierea“. Delegatul din Atlantisul de Sud și director al Algolagnics Timon Kodac prezintă devierea genelor ca soluție pentru criza de combustibil fosil. Luări de cuvînt. Moțiuni. Vot. ZIUA A PATRA ORA 8.50. Mic dejun. Lobby. ORA 10. Dezbatere cu tema sănătatea mondială. Prezidează lordul Monboddo. Discursul de deschidere: „Bunătatea, relațiile de familie și capacitatea“. Delegatul hanseatic și sociopatologul Moo Dackin explică de ce normele sănătoase trebuie păstrate prin distrugerea altor norme sănătoase. Luări de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
tried for his treachery, the truest on earth“ își traducerea este anonimă). BLACK ANGUS Vezi Macneacail, Aonghas. BLAKE, WILLIAM Cap. 19, par. 1. Plagin al poemului Bulgărele și pietricica din volumul Cîntecele experienței. Cap. 35, ultimul paragraf. Plagin. Ritchie-Smollet citează Micul vagabond din Cîntecele experienței. BORGES, JORGE LUIS Cap. 43, discursul lui Ozenfant. Plaglit dintr-un scurt eseu, Orașul și barbarii. BOYCE, CHRISTOPHER Cap. 38, par. 16. întîlnirea dintre „decapotabila roșie și rapidă“ și motocicliști este un Plagin din povestirea Shooting
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de călcarea pantalonilor și de uscarea lenjeriei mult după ceaiul și chiflele de seară. Era prea agitat ca să se întindă, iar cînd lenjeria i se uscă aproape de tot, se îmbrăcă, își lustrui pantofii cu pătura și se așeză în așteptarea micului dejun și a ședinței curții. își zise deprimat: „Probabil că o să ajung la timp la dezbaterea despre poluare“. Și apoi se trezi cu o durere de cap, simțindu-se din nou murdar. Trei căni de ceai, trei farfurii cu chifle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mustăți mari, căzăcești. Îi stătea bine cu ele. La un moment s-a oprit să respire. „Tanti“, i-am spus, „dumneavoastră aveți perfectă dreptate. Cunosc și eu sentimentul acesta. Pe mine, el m-a impresionat dintotdeauna, deși sunt orfan de mic, tata a murit când nu împlinisem încă doi ani, așa că n-a avut când să mă bată. Pe mine m-a bătut numai mama, care sunt convins că avea sentimente...“. Vizitatoarea mă privea derutată. Nici vorbă că mă socotea cretin
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
gest aproape tandru. Aparatul făcu un salt înainte, spre peretele exterior. În clipa când botul aparatului atinse peretele, acesta se topi într-un nor de pulbere scânteietoare. Înaintarea fu stânjenită o clipă de această pulbere metalică, dar în clipa următoare micul aparat țâșni irezistibil în spațiu. După un timp, Corl observă că zboară pe o traiectorie în unghi de 90 de grade față de aceea a navei. Era încă atât de aproape de aceasta, încât putea vedea spărtura pe care o făcuse aparatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]