2,518 matches
-
uraganul mongolo-tătar, vom vedea că nu vor fi prezenți nici în lupta din 11 aprilie 1241, de pe râul Sajo, unde ungurii vor fi zdrobiți de mongoli, fiind învinuiți de acest dezastru cumanii, bănuiți a fi înțeleși cu tătarii . Nici numărul migratorilor europeni - germanii și slavii - nu trebuie exagerat. Slavii, care interesează mai mult istoria noastră din primul mileniu, inițial o singură seminție, a sclavinilor, se vor particulariza după regiunile pe care le-au ocupat. Nici teritoriile în care și-au format
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
fac ca slavo-bulgarii să ocupe ceva mai mult de 100.000 km2. Nici cehii, nici slovacii nu ocupă teritorii mari prin comparație cu slavii ră săriteni care, din arealul lor ancestral, au înglobat toate teritoriile europene și asiatice ale foștilor migratori. Spre deosebire de germani și slavi, populații relativ numeroase și intrate de timpuriu în circuitul european, asiaticii sunt puțini; cruzimea și dimensiunile jafurilor i-au dilatat în ochii cronicarilor vremii. Să ne reamintim că hunii, avarii, ungurii, însoțiți de cei supuși sau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
teritoriile lor de pornire. Să ilustrăm cele de mai sus cu descrierea ungurilor făcută de cei care i-au cunoscut direct. Până a ajunge în Panonia au ocupat succesiv zone din actualele stepe ale Rusiei, fiind permanent presați de alți migratori. Au fost supuși ai kazarilor cărora le făceau serviciile de colectori ai dărilor datorate de triburile slave. Cele 7 triburi maghiare descrise de Constantin Porfirogentul seamănă mai mult cu o populație în derivă, decât cu niște cuceritori. Potențialul lor militar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
credeau îndreptățiți să fie întreținuți. Șanse de supraviețuire au avut numai ungurii și bulgarii, nu pentru că ar fi avut o concepție de stat proprie (că ar fi avut o misiune de îndeplinit), sub acest aspect nu se deosebesc de ceilalți migratori, cât îndeosebi creștinării lor din rațiuni politice, venite din cele două Rome. Cei care n-au avut sau nu și- au însușit una din marile religii universale au dispărut, în orizontul lor rotund, unde nu era loc decât pentru cort
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și Asia . În timp ce în apusul Europei, regatele barbare construite pe ruinele vechiului Imperiu roman, se erijau în continuatoare ale lumii romane, fiind salvate de la anonimat și dispariție de episcopul locului care s-a substituit puterii politice până la venirea migratorilor barbari și de comisul regal care face ca ordinea stabilită să se extindă pe întreg teritoriul cucerit, în lumea bizantină, numită „cu o formulă fericită Commonwealth-ul bizantin” , îmbibată de ortodoxism, „unde ordinea terestră o imită pe cea cosmică” , este asaltată
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
abia în secolul al XIII-lea. Foarte interesant este că dacă nu localizează la nord de Dunăre o Dacie abandonată și pe daco-romani, în schimb îi localizează pe goți în Câmpia Română, iar pentru secolele următoare nu localizează nici pe migratori, nici pe autohtoni, spațiul carpato- danubiano-pontic fiind deschis oricăror posibilități istorice, încât te poți întreba ce fel de surse a folosit Academia Franceză, că de la București în nici un caz. Și totuși, spațiul românesc cunoaște elemente asemănătoare cu evoluția spațiului francez
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
periodic în pradă. Fenomenul poate fi urmărit foarte bine la unguri : în 60 de ani fac peste 30 de incursiuni de jaf și pradă în Italia, Franța și Germania. Când prada era consumată, se pornea la o nouă incursiune. Societatea migratorilor asiatici era o societate parazitară . Pentru teritoriul românesc, a cărui populație nu avea posibilitatea să înlăture aceste expediții de jaf, să le pună capăt printr-o luptă deschisă, s-a ajuns la o modalitate de existență, la un modus vivendi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
nu era capabilă să furnizeze ceva în schimb, așa cum ajunseseră tătarii din Crimeea prin secolul al XIV-lea - al XV-lea, se căuta securitatea necesară în altă parte, obținută cu atât mai ușor cu cât a existat o discontinuitate a migratorilor. Raportul de vasalitate față de hoardă, vasalitatea de stepă se stabilea fără ceremonial apusean, fără omagiu, fără îmbrățișări fățarnice și fără investitură. Evident, șeful hoardei nu putea da judelui și cnezului român nici domenii, nici beneficii. Era o vasalitate bazată pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe cuvânt, nu era nimic scris într-un contract sau tratat, analfabetismul fiind o realitate înțeleasă. Or, cuvântul la societățile patriarhale era ceva sfânt și nici nu se punea problema de înscrisuri care puteau fi încălcate. De aici, de la acești migratori și de la conștiința că puterea la vine de la Dumnezeu, de singuri stăpânitori, în manieră bizantină-imperială, se trage acea “repulsie a domnilor români față de omagiu”, în “rit” apusean, omagiu cerut de regii Ungariei și ai Poloniei lui Litovoi, Basarab, Vladislav-Vlaicu și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acea “repulsie a domnilor români față de omagiu”, în “rit” apusean, omagiu cerut de regii Ungariei și ai Poloniei lui Litovoi, Basarab, Vladislav-Vlaicu și lui Ștefan cel Mare și Sfânt care a amânat depunerea jurământului vreo 30 de ani . Turco-mongolii, veritabili migratori asiatici, aduc cu ei forme și practici vasalice care reflectă relația supus-dominator. Este știut că primitivismul turco-mongol bazat pe patriarhat, pe ail și kuren, are la bază respectul datorat tatălui de către fii. Acest fel de relații s- au extins și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
admis. Pare mai plauzibilă ideea că acești barbari, cu o organizare socială primitivă, incapabili să organizeze formațiuni statale, deoarece nu aveau nici cea mai vagă idee despre stat, au exercitat asupra teritoriilor românești o dominație de la distanță, indirectă, prin intermediul altor migratori supuși și prinși în vârtejul turbionar barbar, așa cum au fost slavii pentru avari. Că aceasta era o practică la populațiile de stepă ne-o dovedește istoria dominației kazare asupra conglomeratului etnic nord-pontic și central-slav, care s-a exercitat prin intermediul maghiarilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cel puțin asupra slavilor, până la intrarea acestora sub dominația neamului rhos, a varegilor și plecarea spre Europa Centrală a ungurilor . Etapele acestui flux și reflux barbar pot fi urmărite, în baza mărturiilor istorice de epocă, de la venirea goților până la ultimii migratori, mongolo-tătarii, din secolul al XIII-lea . Să reținem că în acest proces îndelungat a avut loc distrugerea Romaniei Orientale, existentă ca realitate politică până la anul 602, odată cu trecerea masivă a slavilor la sudul Dunării, a cărei urmare directă a fost
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și își satisfăceau orgoliul de stăpâni, trimiși de Gor-Tängri, Cerul Albastru, să aducă fericirea lumii. Expresia materială a acestei vasalități consta din produse și bani, fără să putem stabili cuantumul dărilor pe care localnicii se obligau s-o dea șefilor migratori. Bani trebuie să fi fost mai puțini, în schimb, societatea românească putea da animale mari și mici, mai puțin cereale, poate miei și orz, pânză și „stofă” de lână, metale prețioase, miere și ceară etc. Inițial, teritoriul românesc a fost
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a fost supus unor incursiuni periodice, cu spolierea populației și luarea de sclavi, după care s-a ajuns la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot admite și relații de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
periodice, cu spolierea populației și luarea de sclavi, după care s-a ajuns la un aranjament formal și verbal între șefii militari, aristocrația de stepă, și reprezentanții populației locale, aleși de obște sau impuși de migratori. În relație cu acești migratori, juzii, cnejii și voievozii au putut juca un rol mai important în cadrul obștilor și uniunilor de obști, evoluând, treptat, spre organizarea de tip feudal. Între migratorii turanici și autohtoni se pot admite și relații de schimb, deși, de pe locurile lor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
producători, ei nu aveau ce da în schimb, cel mult puteau schimba lucrurile jefuite de la alții și, dacă totuși admitem relațiile de schimb, înseamnă că societatea autohtonilor, organizată și ca forță militară, impunea, prin această forță, o doză de respect migratorilor, care nu știau decât de frică. Să ne amintim că neamul rhos, varegii nordici, în expedițiile lor prădalnice până la Marea Caspică, în teritoriile supuse Califatului de Bagdad, apelau la schimburile comerciale numai atunci când bunurile la care râvneau nu puteau fi
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
rusești, se poate spune că românii au colaborat în plan militar, poate ca auxiliari, așa cum era practica medievală, populațiile sau popoarele supuse mergeau în expedițiile militare în avangardă, așa cum mergeau secuii în expedițiile războinice ale ungurilor. La fel ca alți migratori, cumanii vor crea un imperiu de stepă care îngloba și o parte din teritoriile românești. Acest vast teritoriu, venind de la Don până la Porțile de Fier, numit și Deșt-i kîpciak (stepa comună) , a fost ocupat de mongolo-tătari, cumanii neputându-se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Roma, alimentându-se din cultura și civilizația romană. Și populația ră masă în fosta provincie imperială Dacia a avut posibilitatea să plece la sudul Dunării, într-o Dacie creată de fantezia și interesele politicii imperiale. Trebuie, însă, observat că numai migratorii barbari europeni și asiatici au cerut, câteodată insistent și violent, trecerea în imperiu. Când acești barbari n-au obținut aprobarea, profitând de dificultățile Imperiului, au pătruns în forță, așa cum au făcut vizigoții la anul 381 d. Hr., slavii și avarii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a fost capacitatea de rezistență în fața barbarilor și de asimilare a elementelor alogene, asimilare făcută în absența organizației de stat, caz în care acest proces poate fi dirijat, conștientizat și impus . Dăinuirea daco-romanilor poate fi explicată și prin coborârea cifrei migratorilor barbari la dimensiuni rezonabile, îndeosebi a celor veniți după plecarea vizigoților și dispariția „imperiului hun”. Spațiul nord-dunărean a fost folosit ca sursă de aprovizionare prin jaf sau prin înțelegere cu autohtonii, ca bază de atac împotriva Imperiului roman de apus
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
urbană, coloniile și municipiile, civilizație de tip urban care-și pune amprenta asupra sintezei daco-romane. După retragerea strategică la sudul Dunării, civilizația de tip urban nu a dispărut dintr-o dată, iar dispariția vieții orășenești din Dacia o datorăm atacurilor migratorilor barbari, care atacau în primul rând orașele, unde credeau că sunt concentrate bogățiile dintr-o regiune. Procesul de distrugere a vieții orășenești trebuie pus pe seama hunilor și nu al vizigoților, care preluaseră controlul asupra teritoriului nord- dunărean . Cu orașele distruse
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Zamolxis la Christos, s-a putut face, în Dacia, cu totul pe nesimțite și cu cea mai mare ușurință” . Din romanitate și creștinismul lor specific și popular, daco-romanii și protoromânii au făcut scutul lor de apă rare împotriva ultimilor valuri migratoare. În plan spiritual, creștinismul cosmic, popular, include o întreagă lume de demoni, zâne, spirite, care populează pădurile, luncile și apele, cerul și pământul, unele autohtone, altele preluate de la slavi, elemente supranaturale pă trunse în creația populară sub numele de Muma
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
după apariția primelor elemente de feudalism românesc, care este atât de deosebit de cel apusean: „Feudalii” români, cnezii și juzii, n-au cucerit teritorii pe care să le împartă după vitejia și cutezanța manifestată în lupte, n-au obținut domenii asemenea migratorilor germani, slavi, asiatici, nu s-au suprapus peste villa rustica romană, fiind, în fond, niște țărani mai înstăriți. În plan extern se manifestă revenirea, în forță, a bizantinilor la Dunărea de Jos, la sfârșitul secolului al IX-lea și în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe lângă folosirea comună și o „proprietate” individuală. Se face remarca potrivit căreia „fiecare membru (al obștii - n.a.) poseda o proprietate funciară care era ereditară”, și, oarecum legată de această „proprietate”, obștea dobândește noi funcții: „numai în măsura în care obștea gentilică sub influența migratorilor se transformă în obște teritorială, această organizație ancestrală dobândește, pe lângă funcția socialeconomică și pe cea politică, culturală și religioasă” . Este dificil de admis superioritatea obștii românești față de celelalte cu care a fost în contact, pornind, tocmai de la forma de folosire
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pământului, ca și cum în conștiința acestor strămoși ai noștri ar fi pătruns ideea proprietă ții funciare individuale, și aceasta, cu atât mai mult, cu cât societatea românească a fost supusă permanent deposedărilor, deplasărilor, schimbarea locurilor deținute anterior sub loviturile primite de la migratorii barbari. Fie că se căutau locuri fertile, fie că din cauza pericolelor de tot felul, când salvarea vieții e mai scumpă decât posesiunea, ereditatea și proprietatea, celulele latinofone (daco-romane, protoromânești și românești), constituite în obști gentilico-sătești și teritoriale, dețin în comun
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
locuind într-o casă-bordei, de suprafață sau semiîngropată, cu gropi de provizii, cu sau fără anexe, așa cum sunt cunoscute din descoperirile arheologice . Dacă vrem să căutăm superioritatea comunității obștești la românii vechi, față de oricare altă formă de organizare la populațiile migratoare europene sau asiatice, cu excepția, îndreptățită, a vizigoților , o vom găsi în egalitatea femeilor cu bărbații, a fetelor cu băieții, față de „proprietatea” în folosință ereditară, asupra părților din moșia indivizibilă , situație care trebuie să fi fost generalizată asupra întregului spațiu etnic
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]