3,075 matches
-
sunat după aia și l-a invitat la prînz și nu știm ce s-a Întîmplat! Toată lumea se Întoarce către Frakas, care, reluînd cercetarea asupra meniului, spune: — Credeți că au miel azi? Mai vin doi bărbați, În care Wakefield recunoaște mirele și mireasa de cu o seară Înainte, Îmbrăcați acum cumsecade În costume de afaceri. Caută urme de rimel scurs, dar sînt amîndoi foarte fercheziți. — Hei, strigă Paulee, cum e viața de om căsătorit? — Să te fut, spune mireasa, absolut relaxat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
deprimant. Fran fu șocată dându-și seama că nu se gândise niciodată la procesul propriu-zis de a se căsători. La nunțile altora, fusese de obicei genul de invitat care, în loc să suspine în spate, se întreba cât avea să dureze până ce mirii aveau să se sature unul de celălalt. Camilla pălăvrăgea în continuare. — O să avem nevoie de cel puțin trei luni ca s-o organizăm și, desigur, august iese din discuție, așa că septembrie ar fi ideal. S-ar putea să avem parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de minunata tradiție a lăuziei? Însă nesuferita de babă îi spusese că până și lăuzia ținea doar două săptămâni și avea loc după naștere. — Cum merge cu planurile de nuntă? Încă mai păstrezi convingerea naivă că nunțile sunt doar pentru miri? Fran râse, surprinsă să-și dea seama că nu se gândise deloc la asta. — Le las pe mame să se ocupe de asta. Să renunțăm la intermediari, ca să zic așa. — Francesca Tyler, ești cea mai ciudată fatăă — Și cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
au luat din sentiment. La început au dus-o ei cum au dus-o, acu iată-i cum rabdă sărăcia. Și ea, nici nu-i mai arde de casă. D-abia mișcă. Că dacă nu ie interes...” De cealaltă parte - mirii, „scriitori de la diverse reviste, cu pas de înmormîntare și lungi bucle lustruite”, îi provoacă autorului speculații privind originea unor clișee ziaristice despre opțiunile militare ale României: „evoluția multor fecunde peruci de foburguri, îmi zic, e înspre ziaristică și nu Poezie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
În afara războaielor dintre părinți. Dar ei devin ostateci. Cine ți-a povestit despre pensia alimentară, mama? Întrebă ea indignată. Kevin o lăsă să-i scoată haina treningului. Habar n-avea ce i se Întâmpla. Poate că-l Îmbrăcau pentru că era mirele sărbătoritei? Dar trebuia s-o Împiedice pe doamna Fioravanti să-l dezbrace. Elasticul de la chiloți Îi era larg, și poate că pe fund Îi rămăseseră urme de la arsura fitilului. Nu, am auzit-o pe bu-bunica atunci când Îi spunea unchiului Fausto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Cu o claritate dureroasă, Aris o revăzu În ziua nunții ei. Mireasă de coral În mijlocul esplanadei din Campidoglio, și-l revăzu pe tatăl lui - Îmbrăcat În cenușiu, strălucitor, cu Camilla Împopoțonată În domnișoară de onoare, salivându-i pe haina de mire și spălându-i ochelarii cu limba. Elio Împărțea salutări prietenilor, partenerilor și clienților studioului său, și chiar Ornellei, fosta doamnă Fioravanti - care, deși gestul fusese considerat de prost-gust, fusese alegerea lui ca martor la cea de-a doua căsătorie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
șaptesprezece ani, scheletic, În blugi și tricou negru, cu frunza de marijuana imprimată pe piept, rezemat de soclul statuii lui Marc Aureliu, strângând În pumni o mână de boabe de orez, pe care nu Îl aruncase după obicei, În Întâmpinarea mirilor. Iar când Maja Îl chemase, el se apropiase și, polemic, lăsase orezul să cadă În decolteul boleroului ei și-l văzu dispărând În adâncitura sânilor. Iar Elio Îl străfulgerase cu o privire scurtă și, prinzând brațul drept al uneia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
absurd de senină, ce nu mai exprimă nici disperare, nici furie, nici ură, nici durere. Nimic. Agentul principal stinge lumina - nu mai suportă să privească imaginea lui Buonocore Întins peste plapuma Învechită și roșie, negru, În costumul lui negru de mire, folosit o singură dată, cu cincisprezece ani În urmă. Jos În stradă, vuiesc sirenele de la poliție. Gemete târzii de alarmă și de furie, de amenințare și de protest, care nu mai folosesc nimănui. Sfâșie indiferența Încăpățânată a nopții. Apoi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
corpurilor speciale americane SWAT H.R.T. pentru operațiuni de salvare a ostaticilor. Asasinul e unul care se pricepe. Un inspector deschide dulapul, răscolește sertarele, strigă că peste tot sunt muniții și armament, casa asta e un arsenal Întreg. Și el, pistolarul, mirele, e În mijlocul lor - ca un martor. Monument stânjenitor al propriului său trecut, al propriului său eșec. Un alt polițist, Îngenuncheat, se pregătește să golească o cutie de carton cu casete video. Le aliniază pe podea. Nici un film porno, de aventură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
străfulgerări de lumină. Ultimele imagini care vor rămâne din ei. Fotografii de familie, până la moarte și dincolo de ea. Sirena ambulanței Îi sfâșie timpanele. Încearcă să-și alunge din memorie amintirea lui Buonocore Întins pe patul nupțial Îmbrăcat În haine de mire și imaginea copilului În smoching de pe canapea sau a fetei de sub masă și a blondei În costum de baie de pe frigider. El este cel care trebuie să o caute. Se Întoarce la centrală tocmai pentru asta. Cu fotografia aceea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mâna? De ce nu trăsese și celelalte focuri? Era un pistol 7+1. Dar nu le folosise. Două cartușe rămăseseră În Încărcător. De ce? Buonocore se gândea la viața tenace a fiicei de sub masa din verandă, În timp ce Își punea costumul negru de mire? Viața aceea frântă și nouă pe care i-o dăruise. Brancardierul Închise portiera și, trecând prin fața agentului Împietrit, spune că da, Încă mai trăiește. Apoi urcă lângă șofer. Motorul ambulanței ambalează. Sirena urlă. — Hei! aleargă după ei agentul principal, lovind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
în codru Jos în codrul înverzit Mare nuntă s-a pornit Lăutarii greierașii, iar nuntașii fluturașii. Au dat drumul la cântare Cu o mare nerăbdare Și-au întins o horă mare De la mic până la mare. Toți mănâncă, se distrează Soacra mirelui dansează, În sfârșit fata aleasă Din codru veni voioasă. Pop Ariana, clasa a VIII-a Școala Gimnazială Măru Caraș-Severin profesor îndrumător Herman Tiana-Mihaela Dialog cu un foc Născut din geamăt de scânteie Și din trei frunze ruginite Ridică-și fruntea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
după ce și-a umplut burta. Laban a fost beat de la bun început și o căuta pe sub fustă pe sărmana Ruti. Se clătina pe picioare când a dus-o pe Lea lângă Iacob. Mireasa, ghemuită sub văl, l-a înconjurat pe mire de trei ori într-o direcție și de trei ori în cealaltă. Zilpa servea mâncarea. - Parcă ziua nu se mai termina, spunea Lea. Nu puteam fi văzută sub văl și nici eu nu vedeam prea bine, dar cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Am adormit și ne-am trezit unul în brațele celuilalt. Ne-am sărutat peste tot și am învățat mirosul degetelor lui de la picioare, mirosul sexului său înainte și după dragoste, gustul gâtului său umed. Eram deja de trei zile ca mire și mireasă când am început totuși să mă întreb de ce nu sunt chemată să-i spăl picioarele lui Așnan sau s-o frec pe spate. Shalem uitase și el de cinele obligatorii din fiecare seară cu tatăl său. Dar Re-nefer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și n-am scos o vorbă. Casa lui era la marginea așezării, aproape de drumul care ducea la morminte, la multe străzi distanță de Meryt. În timp ce mergeam, mi-am amintit poveștile mamelor mele cu mâini date cu henna și cântece pentru mire și mireasă pe drumul lor spre cortul nupțial. Am zâmbit la gândul că eu însămi eram ca într-o procesiune în acel moment și mă îndreptam spre propriul meu pat de nuntă. Am zâmbit și la gândul că Meryt avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și al unei vânzătoare la supermarket. Alice se întreba ce părere aveau despre acest mariaj fioroșii părinți ai miresei, care erau evident niște capete încoronate de pe Coasta de Est. Și, mai cu seamă, ce părere aveau despre mama și tatăl mirelui. Alice și-a ros contemplativ o unghie și și-a imaginat propria ei prezentare în pagina respectivă: „Domnișoara Alice Lamorna Duffield, fiica doamnei și a domnului James Duffield din Madron, Cornwall, locțiitorul consilierului juridic șef de la Compania Intercorp, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
spirit de care avea nevoie? — Te rog, draga mea, vino! Mama lui Alice schimbase tactica și încerca acum s-o convingă prin intermediul lingușelilor. —Mătușa Frances vrea în mod deosebit să vii. Să știi că e foarte nenorocită din cauza nunții. Pe mire îl cheamă Bo și face parte dintr-un circ anarhist. Alice și-a reprimat un zâmbet. Era așa cum bănuise. Ce-i ăla un circ anarhist? — Fac tot felul de chestii cu capace de pubele și motoare de mașini vechi. —Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a așezat lângă părinții ei. În față stătea mătușa Frances. Din când în când, frunzișul roșiatic i se scutura violent în clipele când emoțiile erau pe punctul s-o copleșească. Alice așteptase cu nerăbdare să-l vadă pe Bo, controversatul mire. Dar, contrar așteptărilor, acesta nu stătea în fața bisericii, jucându-se agitat cu verigheta. —E ridicol, a mârâit peste umăr mătușa Frances către mama lui —Alice. Mireasa e cea care ar trebui să întârzie. Privește partea pozitivă a situației, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fost răspunsul plin de veselie al lui Bo. Dar hai să mergem la masa aia și să văd ce pot face. „Masa aia“ fiind chiar altarul, preotul, cu ochii ieșiți din orbite, a căutat un alt punct de coborâre pentru mire. După câteva clipe, a găsit băncuța pe care stătea organistul, iar mirele a revenit pe pământ. Pe tot parcursul ceremoniei, organistul a cântat stând în picioare, dar într-o manieră evident îmbunătățită. —Dragilor, a spus preotul. Congregația a redevenit serioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
la masa aia și să văd ce pot face. „Masa aia“ fiind chiar altarul, preotul, cu ochii ieșiți din orbite, a căutat un alt punct de coborâre pentru mire. După câteva clipe, a găsit băncuța pe care stătea organistul, iar mirele a revenit pe pământ. Pe tot parcursul ceremoniei, organistul a cântat stând în picioare, dar într-o manieră evident îmbunătățită. —Dragilor, a spus preotul. Congregația a redevenit serioasă. În fine, evenimentul luase cursul obișnuit al lucrurilor. Ne-am adunat aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
lung în urma lui. Îi veni să se frece la ochi... Rău e când te bate soarele în cap, ai vedenii... În depărtare văzut un alai de nuntași, cu sticlele în mâini. Pe măsură ce se apropie de ei, mirarea crescu direct proporțional. Mirele și mireasa erau întinși în două sicrie, galbeni ca ceara și cu mâinile pe piept, iar lăutarii cântau „Ia-ți mireasă ziua bună”... Nu plângea nimeni, toți erau veseli și peste măsură de beți. I se oferi o sticlă, o
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Îl trase o femeie grasă de mânecă. Era fardată strident, cu coafura numai „sarmale” și îi atârnau dizgrațios vreo trei rânduri de gușe... - E intrarea liberă la petrecere, dragă domnule! Dacă doriți să veniți, sunteți bine primit. La miezul nopții, mirii - ptiu, că frumoși mai sunt, cum stau ei acolo, întinși! - se vor trezi la viață și vor petrece noaptea nunții, conform obiceiului. Dimineață, după perinița și ciorba de potroace, or să plece în luna de miere. Vor muri din nou
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
de nimeni iei În căsătorie pe Neculai Truță? Da. Cetățene Truță Neculai, de bună-voie și... Da. Vă declar soț și soție. Căsătoriți, adică? Da, căsătoriți. Vă mulțumim. Încă o dată vă mulțumim. Cuvintele respective fiind rostite și Îndelung aplaudate, cei doi miri s-au dus la locul de Întâlnire, pentru a sărbători, În micro, evenimentul. El avea 62 de ani și ea 56. El venea dintr-un municipiu din nordul județului, iar ea - de la căminul de bătrâni din Huși. Nu mai fusese
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
argint, ori de aur, În acel petec de pământ românesc. Sunt nevoit să aduc Însă În discuție și faptul că prin partea locului există o sintagmă. Anume, că, o minune destul de rar ține mai mult de trei zile. În cazul mirilor noștri, minunea a durat aproape trei săptămâni. Într-o seară, când Neculai s-a Întors de la un concurs automobilistic, Cliuța la Întâmpinat, descurajant de firesc: dragă, de mâine, fericirea noastră ia sfârșit. Cum? Așa, bine, cum auzi. Vino. Nu te
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Îi puse În sacoșa mare, cu baere de prins pe spate, ca un fel de rănicioară, și-o agăță, bine, de curea, ca să n-o piardă, cumva, pe drum, și-o porni, cu ditamai sumă de bani cheș, să facă, mirilor și nuntașilor, o mare surpriză: să cumpere, din magazinul cel mare și nou, din centrul orașului, o mașină, ia, acu, ieșită de pe bandă, mașină de care se tot vorbea, În casa lor, de mai mulți ani, și, pe care, acum
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]