17,356 matches
-
și îndepărtarea buruienilor de pe morminte, ocazie folosită și pentru plimbări în natură. Obiceiul excursiilor în această zi era unul deja răspândit în perioada dinastiei Tang. Este, de altfel, momentul revenirii vremii frumoase și a revitalizării naturii. Aerul este plin de mirosul primăverii în aceste zile, iar la porți sunt aninate sălcii ca simbol al revigorării și prospețimii. Zeul Bucătăriei De două mii de ani, în China s-a perpetuat obiceiul de a se oferi ofrande Zeului Bucătăriei. Perioada Sărbătorii Primăverii începe cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
magnetofon, capitaliștii dau de pe bandă râsete. Să ne râdem la un loc, ca să nu ne mai fie frică. Câtă lume se uită la televizor în România și râde de frică, de frica zilei de mâine, de lehamitea zilei de azi? Mirosul acesta călduț, grețos și înspăimântător de sex, moarte și râs, ca sângele curgând în șanțul din spatele bordelului, umple atmosfera acestei țări, în vreme ce partidul de guvernământ ne arată în sus, după steaua roșie, stele galbene și albe pe albastru. Desacralizarea morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Bărbosu în treaba asta, habar n-am, mai ales că omul era sensibil, îl văzusem cu ochii mei la Muzeul Național de Artă când ne duseseră cu clasa, printr-a cincea, privea nemișcat un peisaj cu căpițe, parcă-l amețise mirosul fânului și adormise în picioare ca un cal). Vorbesc (scriu) la timpul trecut nu pentru că înainte țineam cu Dinamo și acum n-aș mai ține, ei bine, țin!, ar fi și culmea să nu mai țin cu cățeii lu’ tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
am trezit buimac (asta v-am spus), cu pâlpâirile alea de neoane și draci încolăciți în minte, am luat o carte cu poze și text puțin, Albă ca Zăpada, și am intrat în bucătărie. Mama prăjea pâine pe plită, iar mirosul acela și becul aprins (era tare mohorât afară) făceau, nu știu cum să zic, ca bucătăria să pară primul și ultimul loc de pe pământ, singurul de a cărui existență nu te puteai îndoi, ca și cum Dumnezeu crease, mai întâi de toate, nu lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
amănuntele lipsite de importanță își au sensul lor. Filip nu era, poate nu era nici duminică, dar în privința borcanului de muștar (în care privirea mea a intrat fără ca eu să percep nici cea mai mică neliniște), a dimineții și a mirosului de pâine prăjită nu trebuie să aveți vreun dubiu. Aș mai putea să mă prefac că auzeam, subțiat de geam, tropăitul cailor pe asfalt de la o căruță de țigani și pe țigani strigând „tiche goae, ooo!“, dar ceva îmi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ce bun atâtea tunele și răspântii și cărări dacă nu e nimeni să locuiască înăuntru?“. Cred că asta m-am întrebat și eu. Și așa, ca o împletire firească între un răspuns la o întrebare logică și un miracol cu miros de pâine prăjită, fără ca mama, întoarsă cu spatele, să bănuiască măcar ce se întâmplă în bucătăria apartamentului 40, au apărut pe lume cei doi prieteni nedespărțiți, tovarășii de nădejde ai copilăriei mele, Știm și Ștam. Nu am chiuit de bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Problema transportului în comun, a banilor și a timpului a) de pe aleea Băiuț până pe Ștefan cel Mare era cale lungă, se schimbau două autobuze și-un tramvai; b) în autobuze și-n tramvai mirosea a transpirație și a pârțuri; c) mirosul de transpirație și de pârțuri dura o oră la dus și o oră la întors; d) o oră la dus + o oră la întors = două ore; e) două ore + ora din stațiile I.T.B. (unde ți se lungeau urechile așteptând patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
a fost poreclit Bursucu. P.S. 4: Bursucu e acum antrenor de fotbal; când era jucător, la Mondialele din ’94, la penalty-ul din meciul cu Suedia, m-am închis în baie; am auzit c-a ratat. 7. Un întuneric beznă cu miros de brânză Cred că se petrece ceva nasol cu scăfârlia mea. Altfel nu-mi explic de ce a început să mă mănânce (și nu pe dinafară, ci pe dinăuntru, ceea ce e cu atât mai nasol pentru că, în cazul în care ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
îngrozi Filip citind această plăsmuire diavolească a lui Rahan pe care, sunt convins, editorul sau editorii francezi, fie ei și socialiști, nici nu au cutezat s-o gândească vreodată, și mă simt definitiv pierdut, scufundat într-un întuneric beznă cu miros de brânză. Poate o să vi se pară straniu, dar acel Rahan din apartamentul 40 eram eu. Și cum naiba să nu vi se pară straniu, când până și eu m-aș cruci să aflu că ucigașul de păpuși din capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
coioți invizibili“, dacă preeria n-ar fi fost tundră și dacă generalul n-ar fi fost însoțit de-un telefonist cu mult înainte de inventarea telefonului, mi-ar fi fost și mai milă. Și s-ar mai fi ivit o problemă. Mirosul. Mirosul cumplit din camera lui Matei. Gândiți-vă doar la moletierele puturoase ale yankeilor, la respirațiile lor duhnind a whisky prost și a frunze de tutun, la transpirația cailor și la ce trebuie să fi scăpat în pantaloni lașul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
invizibili“, dacă preeria n-ar fi fost tundră și dacă generalul n-ar fi fost însoțit de-un telefonist cu mult înainte de inventarea telefonului, mi-ar fi fost și mai milă. Și s-ar mai fi ivit o problemă. Mirosul. Mirosul cumplit din camera lui Matei. Gândiți-vă doar la moletierele puturoase ale yankeilor, la respirațiile lor duhnind a whisky prost și a frunze de tutun, la transpirația cailor și la ce trebuie să fi scăpat în pantaloni lașul de Frenc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Jesse Owens și pe Emil Zátopek), punea cozile din magazine pe seama unei idei perverse a comuniștilor (de-a da oamenilor o ocupație și un scop în viață, ca să nu se gândească la libertate, la drepturile lor și la alte prostii). Mirosul de pâine prăjită se întindea în casă, ademenitor, înaintea tuturor meselor cu Mircea. Pe munte, mirosul acela ca de prăjituri nu ne urmărea, dar pâinea prăjită apărea întotdeauna din rucsacul lui, când ne opream să mâncăm. S-a întâmplat odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
de-a da oamenilor o ocupație și un scop în viață, ca să nu se gândească la libertate, la drepturile lor și la alte prostii). Mirosul de pâine prăjită se întindea în casă, ademenitor, înaintea tuturor meselor cu Mircea. Pe munte, mirosul acela ca de prăjituri nu ne urmărea, dar pâinea prăjită apărea întotdeauna din rucsacul lui, când ne opream să mâncăm. S-a întâmplat odată, vara, să scriu un minuscul roman, în patru părți, pe care l-am botezat Patimile culinare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
duminică. Știu sigur că era duminică pentru că lumina dospea dincolo de geamuri, blândă, calmă și neclintită, Filip se prefăcea că sforăie ca un tigru, iar eu, cuibărit la pieptul lui, încercam din răsputeri să-i imit ferocitatea, peste noi plutea un miros de pâine prăjită și ceai, duminica intrase cumva și în aparatul de radio, torcea ca o pisică uriașă printr-un concert de pian al lui Ceaikovski, se ghemuise prin colțuri și unghere și se rostogolea leneșă peste stradă, se aciuase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
vin În minte decît cuvinte. Mă concentrez atît de tare că mai am un pic și leșin, și tot nu reușesc să pescuiesc nimic În oceanul amintirii decît o formă fără contur și cuvintele prea puține țîțe - asta, și un miros greu de rumeguș-și-bere, ca Într-o speluncă ordinară. N-am avut parte să mă plimb prea mult prin așa-numita lume reală, Însă am călătorit foarte mult mental, Îndreptîndu-mi gîndurile ba Într-o direcție, ba Într-alta. Odată, Într-una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
În care ne aveam culcușul și Încăperea cea mare, cu neon pîlpîind, și primul lucru peste care am dat, deschis pe ciment, a fost chiar Cartea cu C mare, sau ce mai rămăsese din ea. Am recunoscut-o imediat după miros. Inhalat În această formă concentrată, multifoliată, alcătuită din sute de pagini strînse una peste alta, mi-a provocat o stare de amețeală. Impactul geniului. Am ridicat privirea către volumele rămase pe raftul de jos, din care mama Îl extrăsese pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o cotea și pornea drept În sus. Deși era o țeavă foarte groasă, nu umplea perfect gaura care fusese făcută pentru ea, iar zidăria din jurul ei era tencuită grosolan și peticită de mîntuială. Pe vremea aceea eram extrem de curios, iar mirosul era liniștitor, chiar dacă nu era era chiar ca mirosurile de șobolan cu care eram eu obișnuit. Era mai trist decît ele. Rezemîndu-mă cu spatele de țeavă, mi-am pus tălpile pe laterala găurii și m-am Împins Înăuntru, proptindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
o țeavă foarte groasă, nu umplea perfect gaura care fusese făcută pentru ea, iar zidăria din jurul ei era tencuită grosolan și peticită de mîntuială. Pe vremea aceea eram extrem de curios, iar mirosul era liniștitor, chiar dacă nu era era chiar ca mirosurile de șobolan cu care eram eu obișnuit. Era mai trist decît ele. Rezemîndu-mă cu spatele de țeavă, mi-am pus tălpile pe laterala găurii și m-am Împins Înăuntru, proptindu-mi degetele de la picioare În bucățile desprinse de tencuială. Urcușul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cele din urmă recompense care, din punctul meu de vedere, erau superioare mîncării. Trebuie să țineți minte că aceste puțuri intramurale se aflau În obscuritate totală. Am o vedere de noapte excelentă, Însă aici trebuia să-mi croiesc drumul cu ajutorul mirosului și al simțului tactil. Era o muncă greoaie și epuizantă și au trecut cîteva zile pînă cînd am dat peste un rostogol care m-a dus direct la tavanul Încăperii principale din prăvălie. Ca majoritatea clădirilor din zona respectivă, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
roadă ușor la marginile minții mele. Mergeam grăbiți În șir indian, cît de aproape de clădire puteam ; am luat-o În sus pe Cornhill și apoi În josul unei alei Înguste. Eu eram ultimul din coadă. Aleea era Întunecoasă și avea același miros precum cel ce venea dinspre TOALETĂ, doar că mai puternic. Probabil că exista vreun soi de mîncare aici, pentru că le-am auzit pe mama și pe Luweena ronțăind la ceva În bezna din față. Nu au Împărțit și cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
spațiu și timp, În cărțile mele, căutîndu-l. Am trecut pe la Londra, pe la Daniel Defoe, pentru un tur cu ghid al ciumei. L-am auzit pe cel care suna din clopoțel zicînd „Scoateți-vă morții afară” și am simțit În nări mirosul fumului de la trupurile arse. Încă-l mai simt și acum. Peste tot În Londra, oamenii mureau ca șobolanii - de fapt, și șobolanii mureau, ca și oamenii. După cîteva ore petrecute astfel, aveam nevoie de o schimbare de scenă, așa că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Împătimit. BÎjbîia cu mîna pe birou după cană, ca un orb, o găsea, o apuca și o ducea la gură, fără ca măcar să-și ridice ochii de pe ziar. Aroma cafelei se Înălța spre tavan și rămînea agățată de el. Îndrăgeam acel miros, deși avea să mai treacă mult timp pînă cînd aveam să simt efectiv gustul cafelei. Un bărbat dintr-un bar m-a Întrebat odată ce gust au cărțile, „așa, În general”. Aveam un răspuns deja pregătit, Însă, ca să nu-l fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mi-am dat seama după felul În care s-a Întors la cană și a Început să bea din ea că l-am cam pus pe gînduri. Acum că sînt din nou singur, nu mai am parte nici măcar să simt miros de cafea, și am fost văduvit de Încă unul dintre puținele lucruri ce-mi făceau plăcere. După ziarul de dimineață, trăgeam cu ochiul la modul În care se purta Norman cu clienții lui. Mulți - probabil majoritatea - erau cititori adevărați, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mușchi și tendoane ce-mi aminteau de puii de șobolan, eu personal o găseam inutilă și jignitoare - și, uneori, se zvîrcoleau una În brațele alteia. CÎt tînjeam după acea piele catifelată precum pielea de antilopă cea mai fină - s-o miros, s-o ating, să-i simt gustul ; și după acel păr bogat și revărsat unduitor pe spate - să-mi Îngrop fața În el, să leșin de Încîntare. Eram destul de conștient de părerea pe care ar avea-o ceilalți reprezentanți ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
fel Încît să nu lase să se vadă ce conține acesta, vîra iute articolul de contrabandă Într-o pungă simplă maro pe care scria PEMBROKE BOOKS, Însă nu Înainte ca o aromă de Paris - Gauloise Bleu și vin roșu și miros de țeavă de eșapament - să iasă plutind din seiful deschis pentru a se topi În mirosul de cafea ce se ridicase la tavan. Iar eu mă gîndeam, bietul Norman, are și el nevoie să se defuleze un pic. Ceea ce arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]