3,463 matches
-
construire a curriculumului care a introdus o dimensiune nouă și esențială în conceperea și realizarea sistemelor și proceselor de formare umană. Modelul lui Tyler este liniar, aproape determinist, și, fără îndoială, oarecum rigid și simplist. H. Taba a modificat viziunea mizând pe flexibilitate și pe luarea în calcul a interacțiunilor dintre elementele aflate în componența unui curriculum. McGee (1997) aprecia că Hilda Taba a reușit schimbarea paradigmei tyleriene adăugând noi „pași” demersului respectiv și punând accentul pe diagnosticul trebuințelor de formare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
începând din anii ’80, conducea și spre uniformitate, adică spre așa-numitul one-dimensional man deconspirat de Herbert Marcuse cu trei decenii mai înainte. Însă, în anii ’90, în România s-a declanșat o reformă curriculară care a ignorat avertismentele postmoderniste, mizând exclusiv pe virtuțile teoriei moderne a curriculumului. De aceea este necesar să expunem aici cât mai clar și mai obiectiv cu putință aceste virtuți reale și, în același timp, să arătăm limitele curriculumului modern. Încă, mai sunt necesare câteva lămuriri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
diferite demonstrau că nu există, în mod natural, o bază unică, universal acceptabilă pentru elaborarea curriculumului și pentru elaborarea unei științe pozitive a curriculumului. Dar nu numai imposibilitatea găsirii fundamentului infailibil a subminat nașterea științei pozitive a curriculumului. Această orientare miza totul pe valorile practicii și ale adevărului rațional. Alte orientări luau în considerare valori diferite; de exemplu, valorile democrației, ale vieții ca trăire unică și irepetabilă sau ale „umanismului”. S-au propus astfel câteva teorii curriculare insolite care păreau a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o numim „preocupare”. Termenul lui Heidegger pentru „preocupare” este Besorgen, pe care van Manen l-a tradus prin minding („stare de a fi gata să, deschidere a minții”) și heeding („băgare de seamă, orientarea atenției”)116. La Heiddeger, „grija” este „miza propriei ființe”, modul Dasein-ului de a se anticipa pe sine, faptul că Dasein-ul „are sinele înaintea sa” și se află mereu „în preajma lucrurilor” (das Seinbei). Dasein este ființa întrebătoare și privilegiată; suntem noi, oamenii, care ocupăm un loc privilegiat în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
emblematic pentru acțiunea de spălare a creierului, care a izbutit, la nivelul maselor, în România comunistă. Nimic mai (anti)pilduitor decât un lider grevist care, după reprimarea protestului, schimbă baricada. Dobre a dovedit tipica „obediență de robot” pe care a mizat regimul comunist pentru a spăla creierul poporului român. Securitatea i-a confecționat lui Dobre, pentru cei rămași în Valea Jiului, un destin punitiv: a răspândit zvonul că acesta a fost judecat și trimis la închisoare ori chiar a fost asasinat. Aceste
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dar zadarnic). Prima etapă a anchetei a avut loc la Brașov, dar faza amplă s-a desfășurat la București, timp de două săptămâni. Amenințări verbale Aparatul de represiune a apelat la amenințări verbale care să-i intimideze pe cei arestați, mizându-se pe cedarea lor nervoasă. „Tâlharii”, cum li s-a spus în câteva cazuri, erau amenințați că „nu vor mai vedea soarele”, că „acolo le vor putrezi oasele”, că vor fi „sparți în bătăi”, că „le va ieși pe nas
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sine. „Mai bine se pișa mă-ta decât să te facă pe tine! Mă, lepădătura societății!” (Arsene, 1997, p. 170) sau „fac pe tine și nu știe nimeni!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 102) - acesta era discursul unui anchetator care miza pe efectul descris mai sus. Victima era considerată a fi o „cantitate neglijabilă” din punct de vedere uman, dacă nu cumva chiar o dejecție. Anchetatorii foloseau un jargon-argou specific pentru aparatul de represiune, având funcția de a-i legitima ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul” sau „Pe monștrii ăștia, i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihică Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor era realizată prin supunerea lor la un tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de pildă, unui anchetat i s-au întors hainele pe dos, ca să se îmbrace cât mai greu. Trebuia, uneori, să nu existe nici o logică în presiunea psihologică la care era supusă victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei de la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei de la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau să-i supună pe brașovenii care, indiferent de felul cum intenționau să îi încadreze autoritățile, erau niște deținuți politici. Camarazii de detenție proveneau deci, uneori, dintre cei de drept comun, o parte dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
represiune. Lucrurile începuseră să fie gândite pe acest traiect înainte de proces, încă din timpul anchetei. Pe timpul desfășurării acesteia, unii dintre arestați au fost somați să devină delatori ai altor protestatari, dar majoritatea nu au acceptat. În alte cazuri, anchetatorii au mizat pe confruntări între victime și chiar pe obligarea acestora de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
izbucnise un fel de isterie de manipulare și falsificare a realității. La un an de la revolta brașovenilor, după ce zona fusese învăluită și reeducată (la fel ca în Valea Jiului), în 1988, Ceaușescu se deplasează într-o vizită de lucru în care mizează pe o cacealma regizată cu mult efort, vizitând IABv și mimând că relația între șeful statului și foștii protestatari era amiabilă. Era vorba însă despre o uriașă potemkiniadă specifică regimului comunist ceaușist: sute de securiști fuseseră infiltrați printre muncitori, totul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
manifestând interes pentru sondajul psihologic. Narațiunile sunt întemeiate pe situații-limită, în care personajele își dezvăluie particularități psihologice și intelectuale distincte. Ca poet, S. este autorul volumelor Teamă de semn rău (1993), Scut de zăpadă (1994) ș.a., în care abordează miniatura, mizează pe sugestie și pe un imagism mai elaborat, dând cuvintelor „o materialitate apăsată” (Mihai Cimpoi). În Surâsul călugărului - The Monk’s Smile (1996), ca și în alte câteva culegeri, miniatura, cultivată inspirat, e transpusă în formă de haiku. SCRIERI: Credință
SPINEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289830_a_291159]
-
din unitate a unor componente sau a documentației firmei, în primul rând, trebuie să ne asigurăm că ele nu conțin date importante ale firmei. Este mult mai recomandat ca datele aflate pe unele suporturi să fie distruse, decât să se mizeze pe discreția specialiștilor. Costă mai mult, dar e mai sigur. „Cârpirea” softului este o altă problemă importantă. Sunt cazuri când trecerea peste un punct din program va duce la funcționarea lui corectă în continuare, dar nimeni nu știe exact cum
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
atunci când sistemul se defectează sau nu funcționează la parametrii așteptați. Sunt cunoscute suficiente mici necazuri din lumea calculatoarelor, numai că producătorii de sisteme n-au nici un interes să le popularizeze, fie din dorința de a nu-și păta reputația, fie mizând pe faptul că ele nu vor fi ușor sesizate. Aproape că a devenit o regulă supraestimarea caracteristicilor calculatoarelor. Vânzătorii sunt, de cele mai multe ori, nesinceri sau prea încrezători în produsele pe care le comercializează, imboldul venind de la producători, ce își prezintă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în epocă. Spre deosebire de majoritatea tinerilor poeți care practicau stăruitor personalizarea discursului, implicarea în cotidian, ironia și autoironia ori jocurile textuale, autorul apare mai degrabă ca un ermetic care, respingând provocările realității, se dedă la o tainică ars combinatoria. Meticulos elaborate, mizând pe sugestie și pe forța de iradiere a unor simboluri care revin, caligrafiate cu rafinament, poemele iau nu o dată aspectul unor ceremonii de metaforizare a limbajului. Gestul liric este aici mai mult învăluitor decât dezvăluitor și solicită un anume efort
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
casa, grădina) devin spații goale, infernale. Dacă tonalitatea, repertoriul tematic și stilistic rămân adesea tributare modelului gândirist, poemele au suficientă forță și autenticitate pentru a sparge acest tipar, izvorând dintr-o emoție modernist-expresionistă. Există și poezii de atmosferă, descriptiv-intimiste, care mizează pe sugestie și care își deconspiră cheia alegorică spre final; nu lipsesc nici ironia, conștiința livrescă sau oralitatea discursivă. Lirismul de factură alegorică, în cheia unei drame individuale și naționale (Careu) sau păstrând o trakliană ambiguitate simbolică (Praful și pulberea
POPA-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288913_a_290242]
-
din Viorele și din Zări albastre (1913) P.-P. ilustrează în registru minor orientările simboliste ale lirismului românesc de la începutul secolului al XX-lea. Realizările sale poetice sunt modeste („auzi tu vântul cum suspină/ prin frunze moarte de verbină”), autorul mizând mai degrabă pe declamarea emoției decât pe transpunerea cât de cât originală a unei trăiri. Florile ocupă prim-planul celor mai multe poezii, sufletul e devastat de tot felul de melancolii, iar ftizia care înroșește batiste este invocată obsesiv. Arareori versul se
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
P., Biblioteca antiqua, critica remarcă un „ciudat amestec de «consignație» epică, unde coexistă «pacific» cronica istorică mistificată, decalcul după documentul istoric, jurnalul intim, memorialul de călătorie, crochiul marin, poezia idilei rustice etc.” (Radu Enescu). Expresia este frustă, proaspătă, adeseori neașteptată, mizând frecvent pe imaginația parodică, pe estetizarea limbajului științific, ca și pe recuperarea în plan ironic a vorbirii cotidiene. Asupra prozelor ficționale ori semificționale ale lui P. stăruie, alternativ, umbra tutelară a lui Livius Ciocârlie și a lui Mircea Horia Simionescu
PORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
unor afinități elective, ele asigură și substanța volumului despre Gellu Naum și suprarealism - Salvarea speciei (2000) -, o „ficțiune critică” realizată sub forma unui mozaic de citate, rezumate, comentarii, amintiri și dialoguri, unde, fără a emite pretenții de istoric literar, P. mizează pe o cunoștere empatică a poetului. Totuși, pe lângă pasajele memorialistice sau pur ficționale, sunt de notat tentativa autoarei de a disloca vechile poncife suprarealiste (dicteul automat, hazardul obiectiv, umorul negru etc.) prin reabilitarea unor noi teme (plictisul, solitudinea, senzorialul, corporalitatea
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
cată însă cu mâhnire la „satul real”, cu sumbra lui mizerie. Și suferă pentru că satul e vatra de românism curat, primejduit de relele ce se abat dinspre oraș, „iadul gol” - contaminație sămănătoristă -, unde valorile autentice se alterează, se părăduiesc. Articolele, mizând pe stratagemele persuasiunii, vădesc indiscutabile aptitudini de psiholog. Încă student, P. emite, la un congres, avizate Considerațiuni psihologice din viața țăranului român (intervenție tipărită în 1893). Și, îndeobște, scrierile de orientare sociologică și le concepe ca pe niște „studii asupra
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
utilă este o asemenea abordare, când domolită de un spirit erudit, când stimulată de cel polemic. În postură de romancier, R. și-a propus să scrie trilogia Legea conservării scaunului, anunțată încă în 1987 (într-un interviu din „Tribuna”). Sociologul, mizând pe „argumentele” prozatorului, avansează, în cheie postmodernă, o radiografie a patologiei puterii, așa cum s-a manifestat ea ante- și postdecembrist. Alert, alternând bucolicul cu inciziile sarcastice, romanul Vina (2002), prima parte a trilogiei, îl are ca protagonist pe Alex Trifa
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
lui Solomon, carte apărută în 1996. Colaj versificat de cuvinte biblice de duh, de proverbe românești sau extrase din folclorul altor popoare, de snoave și anecdote, aceste stihuri ludic-moralizatoare lasă a se întrezări o posibilitate mai adecvată lirismului lui R., mizând pe umor, ironie și sarcasm dezabuzat: „Nu șovăi în viață, de ești bărbat întreg:/Bărbații șovăielnici doar firimituri culeg”; „...Iar dacă știi că nu știi, dar totuși vrei să știi,/ Fă-ți din știință capră și mulge-o zi de
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
Tarascon, Cyrano, Gheorghe Biciușcă, Jorj Delamizil ș.a. „Crescut în umbra marelui Caragiale” (Perpessicius), R. se face repede cunoscut și apreciat pentru verva umoristică și pentru ușurința cu care versifică în cele mai diverse stiluri, parodiind deseori opere cunoscute. Fabulele sale mizează în special pe dialogul plin de surprize al obiectelor sau animalelor, iar cupletele în limba franceză, pe traducerea literală a unor expresii idiomatice românești, efectele comice fiind nu o dată la limita decenței. O prezență constantă este personajul Dom Paladu - inițial
RANETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
și ipocriziei); un „domn în redingotă” e un strigoi în ochii paznicului de la cimitir; un muribund, trăgând cu urechea la meschinele socoteli de înmormântare făcute de rude, își regizează singur un pompos ceremonial ș.a.m.d. În general, tehnica narativă mizează pe răsturnarea expectației (anticlimax comic sau, dimpotrivă, tragic), reușind să alieze dimensiunea gravă a vieții cu grotescul, privirea înduioșată cu observația tăioasă, la nevoie sarcastică, a mediilor și tipurilor. Profilurile au uneori linii argheziene, mai ales în prezentarea lumii monahale
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]