11,461 matches
-
ani, Teofana, vlăguită de durere, se stinge și ea. Romanul este o operă cu final închis, firele narative se deznoadă, punând în lumină favorabilă iubirea dintre frați. După moartea Teofanei, Enache Iliescu își ia sora la Iași și zidește pe moșia Hemeieni o biserică pentru pomenirea mamei lor. Romanul reînvie o lume apusă de mult: sunt descrise curțile și conacele boierești, obiceiurile de pețit, ceremonialurile de logodnă și de nuntă; ca dar de nuntă, Teofana primește de la soț moșia Hemeieni; voievodul
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
zidește pe moșia Hemeieni o biserică pentru pomenirea mamei lor. Romanul reînvie o lume apusă de mult: sunt descrise curțile și conacele boierești, obiceiurile de pețit, ceremonialurile de logodnă și de nuntă; ca dar de nuntă, Teofana primește de la soț moșia Hemeieni; voievodul dăruiește tinerilor căsătoriți un cal alb și o diademă de aur cu pietre nestemate; în schimbul actelor de despărțire, Ioniță îi cere Teofanei să-i înapoieze inelul de logodnă sau jumătate din moșia Hemeieni. Pentru a fixa timpul diegezei
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
de nuntă, Teofana primește de la soț moșia Hemeieni; voievodul dăruiește tinerilor căsătoriți un cal alb și o diademă de aur cu pietre nestemate; în schimbul actelor de despărțire, Ioniță îi cere Teofanei să-i înapoieze inelul de logodnă sau jumătate din moșia Hemeieni. Pentru a fixa timpul diegezei, autorul utilizează arhaisme și, pentru a zugrăvi culoarea locală și a reda limbajul țăranilor, folosește moldovenisme fonetice, lexicale și morfologice. Pentru discursul boierilor, utilizează un limbaj nobil, pe care - probabil - l-a considerat potrivit
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
Mân. Arnota clădita de Matei Basarab pentru a îngropa corpul tatălui său vornicul Danciu, adus din Ardeal. M-rea Horezu (după hrisoave Hurezi) e o adevarată minune arhitectuCa limanesti‘ 2038 râla. Întemeiata în 1694 de C. Brâncoveanu și înzestrata cu moșii și odoare pre- tioase e locuită până în 1862 de călugări, iar de atunci încoace de călugărițe. La acest monument care oglindește perfecțiunea arhitecturii curților boieres ți la sfarsitul sec. XVII-lea sunt de admirat foișorul lui Dionisie, după numele arhimandritului
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
cumpere moșii pentru susținerea blazonului obținut cu atâta trudă. Și-a întemeiat o familie boierească prin mezalianțe în nobilimea română. Fiul său Dimitrie se dovedește tot atât de destoinic, pe deasupra înzestrat cu harul învățăturii și iubitor de cultură. Acesta continuă cumpărarea de moșii de la fiii autenticilor nobili români, decăzuți, din cauza nepriceperii în gestionarea averii și nu în ultimul rând, din cauza viciilor și risipirii averilor în destrăbălarea vieții. Ajuns boier divanit cu funcția de postelnic, Dimitrie Plainos, deși om cultivat și priceput în administrarea
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
de la fiii autenticilor nobili români, decăzuți, din cauza nepriceperii în gestionarea averii și nu în ultimul rând, din cauza viciilor și risipirii averilor în destrăbălarea vieții. Ajuns boier divanit cu funcția de postelnic, Dimitrie Plainos, deși om cultivat și priceput în administrarea moșiilor, se dovedește nu numai un potentat hrăpăreț, dar are și un caracter urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
nu numai un potentat hrăpăreț, dar are și un caracter urât, cu unele comportamente reprobabile în relațiile cu cei care-i lucrau pământurile, clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a sa, să se însoare cu Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
clăcașii rumâni și robii țigani, pe care îi determina să ia decizii disperate de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a sa, să se însoare cu Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața și destinele robilor săi, duce
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața și destinele robilor săi, duce la răscoala robilor și fuga de pe moșie a tinerilor îndrăgostiți. Dar autorul nu cade în capcana unei melodrame (tip filmul „Aferim”). Intenția sa este urmărirea destinului familiei postelnicului grec, reprezentativă în descrierea sistemului fanariot din țările române. Povestea lui Iani, tatăl postelnicului, este un fir retro-narativ, rezultat
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
planuri, așezate în acel complex mozaicat, pomenit mai sus, într-o îmbinare armonioasă și fluentă. Cu o soție cicălitoare și răutăcioasă, Ruxandra, provenită din familia Florescu, de boieri vestiți, postelnicul își împarte viața între activitățile în Divanul Domnesc și administrarea moșiilor, în special petrecându-și timpul la moșia de la Dâmburi, în intimitatea unei țigănci-roabe. Fiul său, Constantin(Dinu), prost crescut și răsfățat de maică-sa, ajunge un fecior de bani-gata. Fără „silință la muncă”,a trecut prin școlile domnești precum „gâsca
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
mai sus, într-o îmbinare armonioasă și fluentă. Cu o soție cicălitoare și răutăcioasă, Ruxandra, provenită din familia Florescu, de boieri vestiți, postelnicul își împarte viața între activitățile în Divanul Domnesc și administrarea moșiilor, în special petrecându-și timpul la moșia de la Dâmburi, în intimitatea unei țigănci-roabe. Fiul său, Constantin(Dinu), prost crescut și răsfățat de maică-sa, ajunge un fecior de bani-gata. Fără „silință la muncă”,a trecut prin școlile domnești precum „gâsca prin apă”. Postelnicul își dă seama că
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
obțină un „carton de absolvire”. De la Viena a venit cu gusturi rafinate(modă, cai, trăsuri, cu aere de domn). În București se înhăitează „cu o turmă de pierde-vară, cartofori și petrecăreți”cu podărese (curve) și derbedei. Degeaba îl trimite la moșie, departe de gașca din București, că aici își face o altă gașcă cu aceleași apucături și preocupări. Legându-se de fetele răzeșilor, crează probleme celor care au grijă de el și postelnicul îl retrimite la București unde este sechestrat de
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
Călimăneștiului, unde și-au construit pe Câmpul lui Caliman o biserică veche din bârne (la 1741) în jurul căreia a luat ființă satul Călimănești, după numele celui mai înstărit dintre primii locuitori, Caliman. Că orice sat Călimăneștiul s-a format pe moșia Coziei împrejurul mănăstirii unde au fost câștigate strălucite victorii de către domnitorii români. Basarab I învingea la Posada în 1330 pe regele Ungariei Carol Robert d’Anjou. Au urmat cele ale lui Mircea cel Bătrân, Vlad |epes, Nicolae Mavrogheni. Aici s-
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
între douăzeci și cinci noiembrie, una mie nouă sute treizeci și nouă și patru iulie, una mie nouă sute patruzeci. La sugestia Aretiei Tătărescu, soția omului politic, acesta va înființa o școală de meserii, în care elevii să învețe tradițiile meșteșugului gorjean, chiar pe moșia sa din comuna Drăguțești, unde aveau un conac, cu mai multe acareturi. La această școală cu internat, va profesa Natalia timp de treisprezece ani ca bucătar, iar în particular ca educator voluntar al elevilor din internat, fiindu-le de multe
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
comuna Peceneaga (jud. Tulcea), Pecineaga (jud. Constanța), pădurea Peceneaga (jud. Brăila) și muntele Picineagul (în fostul județ Muscel). Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. Prin 1882 -1883 a urmat în Dobrogea, migrația mocanilor oieri din zona Sibiului și al Brașovului, urmată la puțin timp de cei din partea Brăilei prin 1884, când vreo 30 de noi
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343101_a_344430]
-
au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole Colective, prima conducere numită atunci a ajuns pe la închisoare o parte
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343105_a_344434]
-
cu casele din Viena și cu „Casa cea mare a lui Manicati Saphranos din Sibiu“. A avut în arendă vămile oltenești. În anul 1818 a primit de la Vodă Caragea rangul de serdar, intrând astfel în rândurile boierimii. Averea sa cuprindea moșiile de la Corlățelu, Zănoaga și Broscari, două vii, case în Craiova, iar din 1824, a luat în arendă, moșiile Breasta și Slătioara din județul Olt. În anul 1828 s-a mutat la Câmpulung-Mușcel din cauza rușilor prezenți în Craiova, dar și a
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
arendă vămile oltenești. În anul 1818 a primit de la Vodă Caragea rangul de serdar, intrând astfel în rândurile boierimii. Averea sa cuprindea moșiile de la Corlățelu, Zănoaga și Broscari, două vii, case în Craiova, iar din 1824, a luat în arendă, moșiile Breasta și Slătioara din județul Olt. În anul 1828 s-a mutat la Câmpulung-Mușcel din cauza rușilor prezenți în Craiova, dar și a epidemiei de ciumă. A fost căsătorit prima dată cu Zamfira cu care a avut un băiat Costache. După
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
bradului și al focului, ultimele două fiind considerate elemente purificatoare. Urcările pe munte din Țara Dornelor - cele din zonele alpine ale munților Doisprezece Apostoli, Bogolin, Giumalău și Oușor aveau loc la solstițiul de vară și au rămas sub denumirea de moșii de la Călimani și, mai rar, sub cea de moșii de Sânpetru. Urcările spre locurile sacre de altădată, se desfășurau după un anumit ritual și au rămas relativ bine marcate în memoria generațiilor din Dorna. Sursele memoriale, rezultat al transmiterii
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
Urcările pe munte din Țara Dornelor - cele din zonele alpine ale munților Doisprezece Apostoli, Bogolin, Giumalău și Oușor aveau loc la solstițiul de vară și au rămas sub denumirea de moșii de la Călimani și, mai rar, sub cea de moșii de Sânpetru. Urcările spre locurile sacre de altădată, se desfășurau după un anumit ritual și au rămas relativ bine marcate în memoria generațiilor din Dorna. Sursele memoriale, rezultat al transmiterii informațiilor pe cale orală, din tată în fiu, au constituit
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
dac, respectiv al provinciei române Dacia Felix. Gospodăriile răspândite pe întreaga suprafață a platformei și împrejurimile acesteia sunt grupate în trei comune: Boșorod, Orăștioara de Sus și Pui. Întreaga zonă este presărată cu gospodării risipite, situate fiecare în mijlocul propriei moșii agricole sau grupate mai multe la un loc în crânguri, grupe de 5-6 gospodării aparținând de obicei familiilor înrudite. După locul de amplasare al satelor au fost identificate următoarele tipuri de așezări pe cuprinsul platformei: a) așezările de înălțime: amplasate
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Autorului Fată dragă, pune-ți ie, Și cinstește-o prin purtare, Nu-i un moft, e-o datorie Și o clipă de-nchinare. Au purtat-o și străbunii Când plecau la liturghie, Are-n ea gustul țărânii Și-al iubirii de moșie. Au cusut în pânza deasă Greu, cu sufletu-n litanii Și în lacrimă pioasă Au albit aceste danii. Semne magice, discrete, Doruri prinse-n fir de ață Parcă-s tainice versete, Plâns și slavă pentru viață. Erminii prin acul vremii
SÂNZIENE-N MÂNDRE II de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377587_a_378916]
-
drumului până la Ipotești. Ajuns în sat, îi fu frică să meargă de-a dreptul pe acasă, ci dădea târcoale unui par din ograda megieșului Isăcescu, pus tocmai pe o coastă, drept în fața conacului părintesc. Maica Fevronia, care se află la moșie în vizită, privind spre deal, zise mamei: "Îra! Ian te uita, Raluca, cum samănă băietul cela cu Mihai." N-apuca să zică, și iată și o babă, Prodăneasa din sat, cu vestea că e chiar el. Au pus pe un
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Apoi Valeria Micle-Nanu s-a recăsătorit cu Mihai Sturdza și a mai avut încă doi copii, pe Grigore, scriitor, și pe Mihai. Valeria Micle, fata Veronicăi Micle, având o frumoasă carieră muzicală, moare pe neașteptate la 24 februarie 1929 la moșia de la Boureni, după Crăciunul petrecut cu fiica ei Graziella și cu nepoata ei Anna Maria. Alesele calități umane ale Valeriei Micle s-au transmis și fiicei și nepoatei dar și strănepoatei. Scrisorile cu pricina au ajuns în posesia Graziellei, apoi
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
Mai e o problemă pe care nu știu cum s-o dezleg: la începutul filmului despre Căzănești, prezentatoarea iar laudă gospodinele satului cu pregătirea acelor saralii ca și la Saiți... Mă gândesc: ce se primește? Dacă boierul Uvaliev, care a locuit pe moșia din Căzănești e de origine bulgară și satul astăzi e renumit în RM ca sat de legumicultori, și după cum menționează prezentatoarea emisiunii, că «vom gusta saralii, plăcinte bulgărești», atunci concludem, că la noi vatra, meleagul și rădăcinile sunt bulgărești?!... Oare
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]