9,547 matches
-
2016 Toate Articolele Autorului Uneori îmi este teamă Că ce-i bun se cam destramă Când prin straiele frumoase Umblă vorbe mincinoase... Drumuri lungi ne taie calea, Prin decor se plimbă jalea Măștile se strâmbă chiar Lângă clipele cu har... Mori de vânt cresc și-n cuvinte Dar știu pasul înainte... Mă rănesc priviri ce sapă În paharul plin cu apă... Gârbova femeie trece Peste valul tot mai rece Și adună maci în floare Din Iubirea ce nu moare... Urcă visu
UNEORI... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369049_a_370378]
-
nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iisus are cătușele pe tâmple e Dumnezeu în ceruri închingat Apocalipsa-i gata să se-ntâmple între femeie iată și bărbat E Dumnezeu în ceruri închingat și omu-i piatra cea de moară între târziu și totuși niciodat se-ntinde viața ca o sfoară E omul piatra cea de moară Apocalipsa-i gata să se-ntâmple pe nimeni însă n-o să-l doară Iisus are cătușele pe tâmple Iar Dumnezeu e-n ceruri
POEZIA E UN CURCUBEU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369076_a_370405]
-
ceruri închingat Apocalipsa-i gata să se-ntâmple între femeie iată și bărbat E Dumnezeu în ceruri închingat și omu-i piatra cea de moară între târziu și totuși niciodat se-ntinde viața ca o sfoară E omul piatra cea de moară Apocalipsa-i gata să se-ntâmple pe nimeni însă n-o să-l doară Iisus are cătușele pe tâmple Iar Dumnezeu e-n ceruri închingat între femeie moarte și bărbat Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: POEZIA E UN CURCUBEU / Costel
POEZIA E UN CURCUBEU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369076_a_370405]
-
Război Mondial. Și, nu uita. Tu îi porți numele! - Și ce-a ieșit? Întreabă cineva din apropiere. - Căutări...căutări, o povestire și multă tristețe. Istoricul: Era mare zarvă în jurul și prinprejurul lui Ion Călătorul. Parcă se dădu-se drumul la moară unde, doar unii savurau ceea ce el, cu seriozitate... măcina! Printre ei Munteanu asculta cu mai mult interes, atunci când le povestea cum încerca Călătorul, să înțeleagă glasul vecinului, colegul de generație al bunicului, moșul Gheorghe. Pornind pe “drumul de fier”, unde
MONUMENTUL DE LA …URSOAIA! (LUMINA DE LA CERNICA STRĂLUCEŞTE ŞI ACASĂ) TABLOUL (SCENA) 2 de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370900_a_372229]
-
fericit. Ca pe o peliculă de film ruptă sau oprită-n loc de niște butoane sau șurubele. Apoi, să dăm timpul înapoi. Priviți cum se derulează feericele imagini, de-ndăratelea, cu mare viteză! Până în momentul când Tudorel a ieșit din atelierul morii. Stop! Nuuu! Puțin mai târziu...Așa! Acum să vedem ce mai fac simpaticii meșteri? Tot mai joacă netulburați jocul acela de cărți interminabil și plicticos? Or fi golit damigeana sau patronul le-as întrerupt jocul și băutura după ce s-a
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
am spus și astă vară când l-am lăsat la dumneata. Dacă scâncește și vrea ceva, dă-i o bătaie zdravănă, ca să-i treacă. Eu vreau să fac om din el, că d-aia ți l-am dat ucenic la moară. -Și eu vreau să fac om din el, Iancule! Dar nu așa cum...mă ții tu aici în uliță, să-mi înghețe caii. -Aoleu! Să mă ierți, domnu’ Ionescu! Să vă aduc două pături. Sau...vreți să poftiți în curte? Deshămăm
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
el cel mai bun mecanic de pe valea Dunării. -Așa să faceți, domnu’ Ionescu, a spus Măria bucuroasă. Dar Iancu : -Să-i dai bătaie, domnule, să-i dai bătaie, dacă vrei să... Domnul Ionescu i-a retezat-o scurt: -Să-l trimiți la moară imediat după sărbători! Dacă aflu că l-ai bătut, nu-i mai dau voie să vină pe la voi! Apoi, către ceilalți : haideți mă, să plecăm, că e târziu! Dar nu plecă până nu-i spuse lui Iancu pe ton apăsat
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
a zâmbit domnul Ionescu. Să trăiești și tu! Uite, ține pentru osteneală! Și-i întinse un bănuț de argint. -Dar, să știi, mai zise domnul Ionescu. Ți-am cumpărat și un cadou. Am să ți-l dau când vii la moară. Hai, să nu te mai reținem, că ești nerăbdător să colinzi! Și dădu bice cailor, după urările de rămas bun. -va urma- Referință Bibliografică: NUIAUA FERMECATĂ-5 / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1811, Anul V, 16 decembrie 2015
NUIAUA FERMECATĂ-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369882_a_371211]
-
Acasa > Literatura > Proza > MOARA DE MĂCINAT TRISTEȚI Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1798 din 03 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Caut o moară de făcut făină din tristeți, ca după aceea să arunc pulberea pe orbite care duc spre departe fără întoarcere. Hohotele de plâns mi-au încurcat drumul. Caut moara. Nu mă ajută nimeni de parcă sunt singură cu mâhniri pe suflet. - Hei
MOARA DE MĂCINAT TRISTEŢI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369908_a_371237]
-
elastic. Tatăl vostru este irakian. Și eu sunt irakian. O știu dar nu am vrut încă să am bebeluși cu Miranda. Ne permitem să folosim încă tinerețea pentru distracție, fără anticoncepționale. I-a venit în sfârșit și Anei apa la moară. Ferm și răspicat a cuvântat: - Miranda! Pe tine te-am întrebat. Tu pari a fi sfioasa. Și totuși ești orășeancă. - Da fetițo. Mai sunt virgină deși î-mi permit orice cu viitorul meu soț. Totuși nu cu el am constatat
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
tinichele și angoase”, poezie ce sugerează un poet încă viguros, cu un simț al umorului foarte viu încă, putând oricând să ia totul de la capăt: „Poate voi trece iar pe-aci-ntr-o doară Să-mi caut nostalgiile ucise În vălmășagul pietrilor de moară Ce mi-au umplut atâția saci cu vise” * Lectura volumului „Retorica balansoarului” e o plăcută relaxare intelectuală, te face să trăiești alături de poet toată gama sentimentelor umane, deoarece, așa cum afirma profesorul Emil Istocescu în prefață: „Stăpân pe secretele comunicării lirice
RETORICA BALANSOARULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369931_a_371260]
-
vină. -Doamne,dar Tudorel este un copil nevinovat, De ce să fie dat pradă lupilor? De ce să fie sacrificat? -Nu este sacrificat. El și-a ales drumul acesta când i-am dat Lumina. De ce nu l-ai întors pe drumul către moară? -Am încercat, Doamne, dar nu am reușit, a murmurat rușinat îngerul păzitor. Totuși...a dorit să vestească Nașterea Ta... -Mulți copii nevinovați mor în fiecare clipă precum cei paisprezece mii de prunci uciși de Irod.Uneori...mor înainte de a se
NUIAUA FERMECATĂ-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370310_a_371639]
-
mamei forță, tăria de granit. În vorba-i lină, e doar lumină În depănare, culori se-mbină Apoi, balade și doine de demult Vin spre tine-copil, ca un tumult Se -aștern în suflet ca sărbători Le porți în inimă până ce mori. De graiul mamei ți-e sufletul plin Doar în graiul mamei primești alin În graiul mamei Domnul ESTE Aurul vorbei, încântătoare poveste! În limba mamei e veșnic primăvară, În poiana graiului vocale cântă, zboară În graiul mamei, te rogi smerit
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
pe tălpi la vamă ziua ce i-a rupt din floare. Munților văzduh de suflet le-a turnat în brațe plânsul făcând aripi lungi din urlet să nu zacă somnu-ntrânsul. Și-a-ndoit pe veci opinca în grânarul țării noastre, morilor le-a tăiat hrinca legănând apusu-n glastre. Le-au cărat cocorii dorul plumbuit în scrin de cetini maica, taica și pridvorul își scobeau din umbre prieteni. Pe marama ce-nfrunzește din ochi roșii trandafirii luna-n-rouă-și împletește steagul păcii și-
E ZIUA TA, ROMÂNE! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370514_a_371843]
-
tablouri, pistornice, ulcioare, ploscă, farfurii de ceramică, oale, linguri de lemn, furcă de tors, costume populare, iar la geamuri în loc de perdele are marame de borangic. În curtea casei se află un car plin cu oale vechi de lut și o moară de apă ale cărei palete sunt făcute din linguri mari de lemn. Zona Munteniei este reprezentată la Târgul de la Horezu de către Pro Ceramic Pitești, județul Argeș, Argcoms - SCM, Curtea de Argeș, Mitu Marian Nicolae din Coșești, Argeș și Jorj Pavel Dimitriu din
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
strugure, frunze, păsări, sunt realizate pe fond alb, în culori de verde, roșu, negru. Ceramica de Saschiz impresionează printr-un contrast cromatic, izbitor și relaxant între fondul albastru cobalt, și albul picturii. Culorile folosite sunt naturale, obținute din caolin, în moară specială și trecute prin mai multe procese tehnologice. În expoziția Simonei Bledea, Baia Mare, pot fi admirate obiecte de ceramică patinată (lustruită prin frecare) cu piatră de râu, lucrată manual la roata olarului, arsă de două ori. Produsele sunt tradiționale ca
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
nervi și fum, Oameni vin buluc pe drum, Vor să nu devină Țara, Praf și scrum! Tineri sunt... Mii de pancarde... La Grindeanu vin țipând, Și se-mping și sar râzând, Daniel face mătănii, Vrând nevrâd! Gură fac ca roata morii , Politrucii mincinoși, Ne privesc cu ochi sticloși, Râd, zâmbesc pe sub mustață, Hoți zeloși! Aia mari, acum din sfadă, Stau pe-ncăierate puși.... Noi cei mici de-un țel aduși, Vrem la libertatea noastră, Vis și uși! Colo-n colț acum răsare
ŢARA PE ULIŢĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370547_a_371876]
-
izvorăște imensa tăcere roșie incendiată a soarelui nu suntem liberi a rostit însoțitorul meu nevăzut nimeni nu este și nici n-a fost liber vreodată acum bătrânul eremit târăște cu sine la lumină cadavrul coșmarului târăște cu sine piatra de moară a tuturor viselor negre prin care-a trecut târăște cu sine coșmarul nocturn coșmarul diurn se târăște pe sine ca pe-o strivitoare povară pe drumul limpede măturat în zori de aceiași îngeri leneși, calmi și romantici” Un final metafizic
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
1912; - târg al moșnenilor de la 1912 când afost cumpărat de obștea sătească grădișteană de la Barbu Tomescu, odată cu întreaga moșie a acestuia. Târgul se desfășura în centrul comunei, pe un platou ce ținea de punctul Câmpul Mare. Acolo funcționa și o moară cu motor și o brutărie. Mai sus de locul acesta, spre Dealul Muierii, se găsește o cruce de piatră. Bătrânii spuneau că această cruce a fost ridicată în memoria unui negustor grec ucis de turci, în acel loc în urma unui
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
destinului de nu-ți întinde capcana lui. • mie de nopți de iubire n-ar fi destule pentru cine crede în nemurire. Nu știu dacă o victorie face pe cât s-a cheltuit pentru obținerea ei. • Omule, nu te lăsa mestecat. La moară ai două pietre care te pot face extraplat. ------------------ Harry ROSS 5 februarie 2017 Israel Referință Bibliografică: Harry ROSS - GÂNDURI REBELE (46) ��' AFORISME (19) / Harry Ross : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243, Anul VII, 20 februarie 2017. Drepturi de Autor
GÂNDURI REBELE (46) ��' AFORISME (19) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369551_a_370880]
-
câteva aserțiuni clare în acest sens: «Între anii 100 î, e. n. și 100 e. n. se dezvoltă și răspândește roata orizontală (sau cu ax vertical), ciutura sau roata cu făcaie la români [...]. Roata cu făcaie este cel mai vechi tip de moară apărut pe teritoriul țării noastre, răspunzând unei necesități vitale și anume asigurarea pâinii de toate zilele, contribuind la obținerea aurului și argintului de către Daci. Romanii, la ocuparea Daciei au capturat și transportat la Roma peste 150 000 kg aur și
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
Apoi, fără a ni se preciza dacă, în afara Daciei Antice (fie reducându-se și numai la aria României de azi), pe glob, mai există alte locuri / țări care să se poată mândri cu o atât de mare densitate de tradiționale mori / întreprinderi valorificând roata de apă ca prim motor din lume, ni se relevă o uimitoare realitate „statistică“ - drept „răspuns / răspunsuri“, din planuri complemetare, la „interogativa ecuație a istoriilor“ -, aceea că, în România anului 1957 d. H., existau 5516 instalații cu
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
roți (dintre care - datorită reliefului decident asupra valorificării roții de apă - cam 3000 ar fi fost atunci în Transilvania), aceea că, în orizontul anului 1867, numai în două alte provincii, Oltenia și Muntenia, ale nord-dunăreano-ponticei Dacii, existau «peste 5980 de mori acționate hidraulic» (p. 6) etc. Cartea lui Iacob I. Voia, Roata de apă - primul motor („de la născocire / invenție, la tehnologii performante, la hidroinformatică“), fundamentată pe o impresionantă documentare, pe o bogată „bibliografie la zi“, are o fericită ținută academică / universitară
DE LA ROŢILE DE APĂ ALE DACIEI ANTICE LA MODERNELE TURBINE HIDRAULICE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370590_a_371919]
-
Poate de toamnă, S-o pui că umbrela, Când pe pasarelă Se zburda în vals, Cu pașii de dans. O rimă și-o doamna, Poate de iarnă, Ar face popasuri Și-ar stă la taifasuri - Margini de vară, Lângă o moară. O rimă amară, De primăvară, Printre ghioceii Ce-alintă cerceii - Margini de toamnă, De vară, de iarnă... 7 iulie 2016, Constantă Sursă foto: Diviziune / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2030, Anul VI, 22 iulie 2016. Drepturi
DIVIZIUNE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370637_a_371966]
-
printre rânduri? A fost frumos, la început, La fel ca-ntr-o poveste, Dar drumul vieții-ntortocheat, N-a fost așa de lesne. Am tot urcat și-am coborât, Și apoi iarăși am urcat, Ca să rămân unde-am ajuns, Cu mori de vânt eu m-am luptat. Dacă-am învins, sau nu, Rămâne de văzut: Acum, la vârsta-nțelepciunii, Multe am încă de făcut. De mai am timp, aș încerca, Dar chiar de-adevărat, Să scriu ,,Romanul vieții mele” Cum ani
ROMANUL VIEȚII MELE de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370655_a_371984]