6,604 matches
-
și urmează între 1909 și 1916 cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” la București, își continuă studiile la Liceul Internat și la Liceul Național din Iași. I-a avut, printre alții, ca profesori pe Calistrat Hogaș, G. Ibrăileanu și Vasile Bogrea (1909-1916). Mobilizat în 1916-1917, promovează în 1919 toate examenele pentru anii de studii ai Facultății de Drept la Universitatea ieșeană, iar în 1920 obține diploma de licențiat. Se va dedica avocaturii, ajungând unul din maeștrii barei, mai întâi la Baroul de Iași
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
de apariție în consecință. Director: Gavril Pop, prim-redactor Gheorghe Stoica, apoi Gheorghe Dragoș. Cuvântul de început subliniază că Ț. reapare pentru a stabili „o unitate de vederi în privința rezistenței și a luptei împotriva opresorului”. Își propune misiunea de a mobiliza opinia publică din Transilvania împotriva hotărârilor nedrepte ale Dictatului de la Viena, urmărind să devină cea mai importantă armă de luptă pe acest tărâm, prin promovarea spiritualității transilvănene și ralierea tuturor forțelor intelectuale de marcă, provenind de la Blaj, Sibiu, Cluj, Oradea
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
chemat de G. Ibrăileanu, va fi subsecretar și mai târziu secretar de redacție al revistei „Viața românească”. Participă la campania din Bulgaria în 1913, după care, în 1914-1915, își reia studiile la Facultatea de Litere și Filosofie din Iași. Fiind mobilizat, va fi obligat să le întrerupă din nou din cauza războiului. Cade prizonier la Turtucaia (1916) și se va întoarce din captivitate la începutul anului 1918, în urma intervenției lui C. Stere, director al „Vieții românești” și persoană influentă pe lângă autoritățile germane
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Este fiul Sofiei și al lui Alexandru Teodorescu, consilier, apoi președinte al Înaltei Curți de Conturi. Face clasele primare la București, pe cele liceale la Ploiești, se înscrie la Academia de Arte Frumoase din capitală, întrerupând după un an, e mobilizat (1916-1920), se înrolează ca ofițer în marină, la Constanța (1922-1924), reluându-și studiile universitare de filosofie și teologie la revenirea în București, interval în care va fi și secretar la Universitate. Debutează cu versuri la „România nouă”, în 1921, își
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
blondă”), care ducea o politică de „barbarizare în masă”. Constatând ineficiența unei astfel de lupte, se axează pe promovarea spiritului ortodox, mai întâi în rubrica „Picături din apa vie”, apoi în articolele din „Sfarmă-Piatră” (1938-1941). Între 1939 și 1942 este mobilizat, apoi internat în lagărul de la Târgu Jiu, împreună cu alți scriitori și ziariști. După război renunță la activitatea publicistică în favoarea practicii religioase propriu-zise, se retrage la mănăstirea Antim din capitală, unde se va și călugări în 1948, devenind principalul factor coagulant
TUDOR-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290284_a_291613]
-
tot în „Noua revistă română”, dar și în broșură, un lucid comentariu politic intitulat Vina războiului de azi. Dialog între Teutofilus și Gallomanus (1915), iar în „Flacăra” dă traduceri din Mark Twain, editate și ele în volumul Schițe umoristice (1916). Mobilizat în august 1916, cu grad de sublocotenent, peste nici trei luni va prefera să moară decât să se retragă fără ordin de pe pozițiile apărate. T. și-a început cariera într-un moment oportun, când luptele dintre curentele literare, depășind apogeul
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
1896, Iași - 1.XII.1987, București), prozator. Este fiul Margaretei (n. Manu) și al lui Dimitrie Ulea, moșier. A urmat, în orașul natal, doi ani Școala Militară, apoi s-a înscris la Facultatea de Drept, dar a întrerupt-o, fiind mobilizat pe frontul primului război mondial. Ulterior rămâne ofițer de cavalerie activ; totodată își încheie studiile în 1921. În 1940 intră în magistratura militară cu gradul de maior, îndeplinind funcția de șef al Cenzurii presei militare. Confundat pe peronul gării din
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
din București, unde formarea sa va fi influențată de savantul Gh. Marinescu. Își încheie studiile în 1909, iar în 1913 își susține doctoratul. Primește un post la Turtucaia, de unde se va muta în scurtă vreme, trecând prin mai multe localități. Mobilizat în 1916, face războiul ca locotenent medic. Ulterior reîncepe odiseea mutărilor din loc în loc, deseori din cauza unor sancțiuni disciplinare. Simpatizant socialist, la 1 mai 1925 i se confiscă un manifest tipărit în o mie de exemplare, este anchetat de poliție
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
în structurile profunde ale ansamblului de idei), multe dintre operele literaturii medievale, scrise în slavonă, sunt repuse în circulație în înveliș românesc. Sunt definitiv trecute „probele” capitale ale culturii române, precum traducerea Sfintei Scripturi. Se consolidează convingeri care convoacă și mobilizează strădaniile de cultivare și impunere a limbii naționale, convingeri adunate într-un principiu de căpătâi al „politicii culturale” inițiate și desfășurate de u. secolului al XVII-lea și de mai târziu. Repere bibliografice: Tudor Vianu, Die Rezeption der Antike in
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
constantă prietenie) și „Rampa”. În 1915 înființează tot cu Tristan Tzara revista „Chemarea”, din care vor apărea doar două numere; în același an începe să colaboreze la „Cronica” lui Tudor Arghezi și Gala Galaction, cu poezie, proză și cronici dramatice. Mobilizat între 1916 și 1918 la Iași, își continuă activitatea publicistică la „Omul liber” și la „Deșteptarea politică și socială”. În 1917 se căsătorește cu Ana-Maria Băjescu Oardă (viitoarea poetă Tana Quil), de care se desparte la scurt timp. După încheierea
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
părinților este mai scăzut cu atât asistența pe care o acordă copiilor este mai puțin consistentă. Familiile lipsite de resurse sunt cele care par a se resemna cel mai repede în cazul un eșec școlar renunțând ades de a se mobiliza pentru școlarizarea copiilor. Apare așadar un raport puternic disproporționat între resurse și efecte. Părinții doresc să-și ajute copiii dar sunt puși în fața unor conținuturi ce le sunt inadmisibile, a unor metode pe care ei nu le-au experimentat. Însă
OPTIMIZAREA RELAŢIEI PĂRINTE-COPIL. In: Arta de a fi părinte by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1422]
-
prin condițiile oferite, prin înțelegerea corectă a manifestărilor copiilor, prin contribuția în lărgirea orizontului profesional al acestora și prin oferirea unor modele pozitive de conviețuire socială contribuie la pășirea corectă a tânărului în viață. Familia poate stimula elevul, îl poate mobiliza în acțiuni legate de un anumit domeniu de activitate față de care manifestă aderență și pentru care prezintă mai multă garanție, în valorificarea capacităților proprii. Părintele își poate da mai bine seama de toate acestea în colaborare cu școala. Învățătorul/dirigintele
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
Vizitele la domiciliu se anunță în prealabil prin precizarea scopului acesteia. Corespondența se face de regulă atunci când se comunică rezultatele la învățătură și disciplină, chemarea părinților la școală, adresarea de felicitări pentru rezultatele copilului. Este bine dacă dirigintele reușește să mobilizeze părinții în realizarea de activități extrașcolare: serbări, excursii, expoziții, meciuri sportive, amenajarea spațiului școlar. Aceste activități sunt benefice atât pentru elevi cât și pentru școală. Forme de colaborare a părinților cu școala Prezența la ședințe și lectorate; Asistarea elevilor în
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
comunicarea Transmiterea informațiilor de către învățător/diriginte într-o formă accesibilă părinților; Evitarea analizării critice sau blamării părintelui; Alegerea unei teme de discuție interesantă care să incite curiozitatea părinților; Mediul ambiant de discuție să fie plăcut; Capacitatea învățătorului/dirigintelui de a mobiliza părinții să comunice și să le asculte problemele; Evitarea subiectelor care privesc elevii problemă, se fac discuții individuale cu părinți acestora; Rezolvarea problemelor elevilor, implicarea în găsirea unor soluții; Sprijinirea, încurajarea părinților pentru a schimba atitudinea negativă a elevului. Factori
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
în familie, odată depășită distribuția obișnuită și încetățenită ca normală, tradițională, nu conduce către o distribuție egală, ci către una variabilă, cu logici multiple și diversitate de la o situație la alta, depinde de resursele disponibile, de capacitatea de a e mobiliza și gestiona, de interes etc. Se poate observa că aceste condiții pot fi satisfăcute de familia conjugală, dar și de familia cu o altă structură decât aceasta. În concluzie putem afirma că rolul educativ parental nu depinde esențial de structura
STILURI EDUCATIVE ALE PĂRINŢILOR. In: Arta de a fi părinte by Luminiţa Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1403]
-
Filosofie din București, urmează Facultatea de Medicină, susținându-și licența în 1910. Tot acum se căsătorește cu Maria Mitescu, o colegă de la Medicină. Funcționează ca medic de țară în câteva județe (Gorj, Buzău, Dâmbovița, Ilfov), în timpul primului război mondial fiind mobilizat ca medic militar la Bârlad, unde participă la reuniunile Academiei Bârlădene și se împrietenește cu Al. Vlahuță și G. Tutoveanu. Transferat la începutul anului 1918 la București, își va exercita profesia până în 1940, când se pensionează. Lucrează mai întâi la
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
învețe cat mai mult ce înseamnă bunicii în armonia familială. 5. Talentele, calitățile și defectele mele să-și identifice obiectiv talentele, calitățile și defectele; să înțeleagă că specificul uman îl reprezintă o îmbinare compensatoare a calităților și defectelor; să se mobilizeze pentru a-și promova talentele, calitățile și să-și atenueze defectele. 6. Cum mă văd colegii? să descopere imaginea pe care o au colegii despre el; să raporteze propria imagine la imaginea lui oglindită de ceilalți; să înțeleagă obiectivitatea aprecierii
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
de îngrijiri la domiciliu pe lângă urmărirea stării generale a bolnavului, a temperaturii sale, a tensiunii arteriale, urmărește evoluția plăgilor postoperatorii până la vindecare, administrează medicația prescrisă de medic, ajută la administrarea alimentației pe cale artificială, poate face manevre terapeutice pentru evitarea escarelor, mobilizează pacientul, îngrijește pacienții în faza terminală. Prin cele arătate mai sus am enumerat doar o parte din serviciile acoperite de îngrijirile medicale la domiciliu. Există astfel de modele, experimente reușite, care fac fericiți în special pacienții, bătrânii, fără un sprijin
II. ÎNGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Denisa Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_628]
-
99%, împreună cu magneziu determină reducerea excitabilității neuromusculare, participă la menținerea echilibrului acidobazic, intervine în mecanismul contracției musculare și în reglarea permeabilității membranare, favorizează coagularea sângelui prin transformarea protrombinei în trombină. În condiții de reducere a mișcării calciul din oase este mobilizat ceea ce duce la creșterea calcemiei situație în care este contraindicată administrarea suplimentelor de calciu pentru rezolvarea problemei osteoporozei. Excesul alimentar de calciu nu are efecte negative asupra organismului, deoarece homeostazia este bine reglată. La polul opus se plasează deficiența de
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
asociată cu o atitudine pasivă: resemnare, frustrare, anxietate. Manifestă Problema socială, considerată de către colectivitate ca problemă, este asociată cu o atitudine activă: voința de acționa. Centralitate O stare a problemei sociale manifeste care este considerată a avea prioritate pentru a mobiliza atenția și a canaliza resursele disponibile. Factorii determinanți ai dinamicii problemelor sociale După cum s-a văzut, o problemă socială se poate plasa pe diferite niveluri: potențială, latentă, manifestă, centrală. Problema socială cunoaște o continuă dinamică: ea poate avansa pe scara
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
3: Ascensiunea unei probleme sociale în poziția de centralitate împinge pe cea care ocupa această poziție în poziții inferioare. Această teoremă se bazează pe o anumită evidență empirică. Argumentul care o sprijină este următorul: o problemă de o importanță majoră mobilizează masiv resursele, trecând celelalte probleme în stadiile inferioare. Cu cât problema din centralitate este mai importantă, cu atât celelalte sunt trecute spre latență. Situațiile de urgență - război, catastrofe naturale - prezintă cazuri evidente. f) efortul de soluționare a problemei are rezultate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
principalului agent social al dezvoltării, și anume burghezia română, asistată în epoca mercantilismului de burghezia străină și de puterea de stat. Pe marginea celor prezentate până acum, rezultă că sociologia românească din epocă a acordat un spațiu larg și a mobilizat energii semnificative pentru diagnosticarea fenomenelor și proceselor dezvoltării sociale, devenind ea însăși parte a proceselor schimbării sociale. Sociologii vremii și ceilalți specialiști, care au adoptat punctul de vedere sociologic în analizele lor, au nutrit convingerea că elaborările lor științifice asupra
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lui. Această problematică fusese complet abandonată încă de la jumătatea secolului al XIX-lea, odată cu așa-numita „revoluție jevoniană” din știința economică (Dobb, 1973), și nu a mai fost reluată nici măcar cu prilejul prăbușirii comunismului. Probabil că, dacă s-ar fi mobilizat în direcția definirii tranziției către capitalism, intelectualitatea occidentală ar fi avut resursele și cunoștințele necesare pentru a construi un proiect de societate capitalistă, lăsând proiectul tranziției la latitudinea interacțiunii dintre clasa politică occidentală și cea a societăților în tranziție. Dar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
produs capital uman pentru inițiativele comunitare postsocialiste. Un alt mecanism cauzal demn de luat în considerare presupune internalizarea rolurilor de „activist” și de „lider” în perioada activității organizaționale, roluri pe care oamenii le joacă în contextele lor locale atunci când se mobilizează pentru rezolvarea problemelor vecinătăților. Ambele mecanisme cauzale funcționează, cel mai probabil, simultan. Cei care au experiență de lideri, dețin competențele corespunzătoare și se identifică cu roluri de conducători în cadrul comunității se simt obligați să se implice și să preia coordonarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rezidențiale ce au afectat peisajul locativ din România ultimilor 15 ani. Oamenii care fac parte din rețelele dense aflate în miezul vieții sociale din scară nu numai că beneficiază de informații mai bune referitoare la problemele scării, ci se și mobilizează mai ușor de vreme ce omogenitatea socială, interacțiunea frecventă și constantă și împărtășirea acelorași griji le-au sporit angajamentul față de normele responsabilității sociale și sentimentele de încredere și de reciprocitate. Majoritatea liderilor și a participanților activi în inițiativele colective sunt recrutați prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]