3,149 matches
-
afară, gleznele proeminente, 40 de dinți albi, ochii negri, limba mare, tenul aurit, pielea de culoarea aurului și o aureolă largă de un braț. Brahmanii anunță că tânărul prinț va fi la 35 de ani un împărat universal (ćakravartin), un monarh puternic, sau un Buddha, un înțelept care va smulge vălul ignoranței ce acoperă lumea. Regele preferă pentru fiul său primul destin, acela de a deveni împăratul lumii. În realitate, ambele posibilități s-au realizat dar în plan spiritual. Căci, dacă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
binele pe care un prinț puternic și binevoitor îl poate face supușilor săi? Cât de deșarte sunt bucuriile victoriilor militare și ale cuceririlor dacă învingătorul îl va urma curând în mormânt pe dușmanul său învins? Chiar și cel mai puternic monarh este neputincios în fața fatalității destinului său și a celui al ființelor care îi sunt dragi. Hotărârea prințului este luată. El se duce să-și vadă pentru ultima dată soția și copilul care dormeau pe un pat plin de flori. Se
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
al întregii lumi, iar cum acest stăpânitor se va naște din neamul lor, ei înșiși își atribuie un rol fundamental între popoarele lumii. Referitor la Buddha, știm că și el a avut o menire dublă: aceea de a deveni un monarh universal, un ćakravartin, sau un iluminat. El a ales cea de-a doua misiune, opusă dorinței tatălui care îl voia conducător în locul său, însă putem spune că și prima profeție s-a împlinit, întrucât buddhismul este, alături de creștinism și islamism
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
încheie istoria Bucureștilor de altădată, după o periodizare personală („Cu moartea regelui Carol se încheie perioada istorică ce poartă numele de «Bucureștii de altădat㻓), el face câteva observații demne de reținut privitoare la contradicțiile tragice care i-au minat viața monarhului din familia Hohenzollern, la începutul și la sfârșitul domniei acestuia. studiu introductiv 29 51. „Discursul dlui Nicolae Titulescu. Raportul Comisiei de răspuns la Mesagiul Tronului rostit în ședința Adunării Deputaților de la 20 decembrie 1913“, Acțiunea, an. XIII, nr. 3176, 9
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nou volum de Memorii. Oameni politici, generali, ziariști, femei, cu și fără ciorapi albaștri, capete odinioară încoronate, artiste intrate în vârsta critică, frumuseți perimate, toate și toți sunt cuprinși de frenezia publicării Memoriilor. Cele mai multe din aceste monografii sunt autoapărări. Foști monarhi, diplomați, generali, bărbați de stat simt parcă nevoia de a se justifica în fața eternului tribunal al opiniei publice. Faptele lor, fie că au fost înfrângeri, fie că au fost izbânzi, sunt scuzate, apărate, tălmăcite sau numai amintite spre a fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ieri Capitala unui stat pe deplin independinte, orașul București e mândru d-a deschide astăzi porțile sale liberatorului popoarelor din Oriente. El m-a însărcinat a rădica vocea în numele său pentru a saluta cu cel mai profund respect pe marele monarh care, prin vizita sa, a binevoit a face îndoit memorabilă noua fază în care a intrat România liberă și independentă. Trăiască Maiestatea-voastră! Trăiască familia imperială!“81 anul 1877 359 81. Bacalbașa a reprodus textul discursului după Românul din 28 mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
armată Sibiu. Prin această sentință, Nicolae Petrașcu este achitat de orice penalitate; Mitu Banea fusese scos din cauză cu mult timp înainte. După cum rezultă, din desfășurarea și judecarea procesului, justiția încă era în slujba poporului și nu în slujba unui monarh corupt și plin de vicii. Singurul prejudiciu pe care l-a avut profesorul a fost deținerea sub stare de arest din Februarie până în Iunie, deci circa 4 luni. Editarea broșurii: „ADEVĂRUL îN PROCESUL CĂPITANULUI” De fapt nu este o simplă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Consiliu de Coroană, care trebuia să salveze prestigiul terfelit al regelui. Toți oamenii cu cap citeau printre rânduri și vedeau cine era adevăratul vinovat de tot ce se întâmplase și comentau fără nici o teamă pe stradă, având cuvinte injurioase la adresa monarhului corupt și venal. în Brașov începuseră niște mari manifestații de protest contra cedărilor teritoriale, în fața Corpului de Armată Brașov. Acestea se încerca să fie captate de agitatori comuniști, prin discursuri patriotarde și prin sugerarea ideii că singura forță care ne
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
București, 1990; Ion Bălu, Viața lui Ion Creangă, București, 1990; Negoițescu, Ist. lit., I, 112-114; Sorin Pârvu, Un model românesc de verosimil, în Cultură și societate, îngr. Al. Zub, București, 1991, 479-502; Constantin Țoiu, Prepeleac, București, 1991, passim; Vasile Lovinescu, Monarhul ascuns, Iași, 1992, 127-144; Irina Petraș, Ion Creangă. Povestitorul, București, 1992; Micu, Scurtă ist., I, 257-266; Valeriu Cristea, Dicționarul personajelor lui Creangă, București, 1995; Mănucă, Analogii, 126-139; Cornel Regman, Ion Creangă. O biografie a operei, București, 1995; Nicu Caranica, Un
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
metafore fundamentale, patru puncte cardinale ale poeziei lui Eminescu: gândirea, visul, cântecul și plânsul. Sunt examinate pe rând semnificații multiple, eseistul tălmăcind sau descoperind noi sensuri, cum ar fi gândirea echivalată cu nașterea, zămislirea, care se întruchipează în treimea demon, monarh, mag. De asemenea, visul este și el văzut ca un mod tipic de a crea, cu un rol precumpănitor în poezia erotică eminesciană. Muzica sau cântul îl conduce pe cercetător la considerații despre poezia orfică, așa după cum plânsul e definit
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
Petrescu citește "viziunea libertății umane", "idealul individualismului renascentist", un prim semn de emancipare a culturii române "de viziunea fatalistă din universul tragic al lui Miron Costin"22. Așa stând lucrurile, este previzibil faptul că personajul, ca întruchipare a perfecțiunii, devine monarhul ideal, simbol al echilibrului și al înțelepciunii, aflat în antiteză fățișă cu cel care a uzurpat tronul, Strutocamila, și cu cel care a pus la cale întreaga șaradă politică, tiranul Corb. Distanța dintre Monocheroleopardal, pe de o parte, și Strutocamilă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
dodii. De aceea el este periculos, pentru că poate deturna multe interese și poate dejuca planuri deja stabilite. Mai ales că, în încheierea acestui prim discurs, el pomenește și de pretențiile îndreptățite ale Inorogului și Filului care atrag împotriva lor ura monarhilor, încălcând un adevărat tabu: "Și deciia urmadză între împărați nu numai pentru Liliiac scânteile împotrivirii a scântiia, ce încă și pentru Fili și Inorog pârjolul mâniii și pojarul izbândii a să ațița. Care lucru, numele adunării fericite în porecla răzsipei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sec. XVII-XVIII în "Istoria ieroglifică" de Dimitrie Cantemir, autorul identifică Brehnacea cu acvila țipătoare sau cu acvila de munte. În orie caz, cu o acvilă: "Înainte de toate, vulturul (Gyp fulvus) "penele sure ca de vultur" (II, 241), cu rol de monarh peste toate celelalte păsări, este cunoscut ca mâncător de cadavre ("... mai niciodată ciolan proaspăt ciocniia sau sânge cald gusta") (II, 185), ospăț la care pot fi văzuți alături corbul și vulpea (care de "stârvurile împuțite nesăturate sunt") (I, 57, 59-60
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
niciodată ciolan proaspăt ciocniia sau singe cald gusta. Și pentru ca întru tot adevărul să grăiesc, nu numai că singe cald nu gusta, ce așeși stârv împuțit macară a afla sau pântecele a-și sătura putea"11. Prin urmare, "Vulturul ceresc", monarhul absolut, este un consumator de cadavre. Chiar dacă nu e vorba de un personaj în carne, pene, gheare și oase, ci mai degrabă de un simbol, autorul nu uită să îi pună în seamă o astfel de meteahnă. Una care a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de-a lungul secolelor. În Istoria ieroglifică însă, Vulturul impune doar prin forță și rapacitate. Acestea sunt atuurile și argumentele sale: de el se tem toți (Vulpea, bunăoară, își mărturisește direct teama, care i-ar și justifica atitudinea servilă). Ca monarh absolut al păsărilor, el nu pare a avea resurse spirituale, nu intervine, nu arbitrează conflictele, nu dă dovadă de înțelepciune. Lumea Istoriei ieroglifice nu este una care să se lase condusă de spirit, ci de forța manifestată brutal asupra celui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să cunoscură, precum mai tari, mai iuți și mai putincioasă dihanie decât dânșii alta a fi să nu poată"12. Este aici o preluare tacită a oricărei ierarhii a puterii în regnul necuvântător reprezentată în convenție simbolică. Dacă în cazul monarhului din țara zburătoarelor autorul nu selectează nici un aspect favorabil, el le pune pe toate pe seama înțeleptei Brehnace. Aceasta pare a prelua trăsăturile benefice ale acvilei, care suportă încărcături simbolice strict pozitive. Mai puțin aspecte care țin de forța sa neegalată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
două: o pasăre de rău augur, semn al morții și una care, impunându-se ca imagine a lui Hristos, culege doar trăsăturile pozitive, spirituale. Între aceste două tradiții simbolice, Dimitrie Cantemir avea de ales. Și o face fără ezitare: Vulturul, monarhul, este pasărea rea, lipsită de orice atribut al spiritului, conducătorul temut, iar nu iubit, pe când Brehnacea reprezintă una dintre puținele figuri stimabile ale Istoriei ieroglifice, egala întru înțelepciune a Lupului. Chiar dacă ea ocupă poziția fruntașă în ierarhia răpitoarelor, în imediata
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a Vulturului, are capacitatea de a-și tăgădui natura și de a evolua pe calea spiritului. De a se îndrepta, în cheie alegorică, către "soarele dreptății". Deși este plasată, în mod absolut firesc, dată fiind reputația sa simbolică, în proximitatea monarhului absolut care este Vulturul, Brehnacea face figură discordantă în șirul răpitoarelor din carte. Încă de la prima sa apariție, ea are o anumită distincție: "Iară între pasiri era o Brehnace bătrână, carea în multe științe și meșterșuguri era deprinsă (că mult
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la natura hibridă, anapoda, împotriva firii a Strutocamilei (socotită "traghelaful firii"), nu poate fi tăgăduit. El este totuși neconvenabil, iar Brehnacea pricepe foarte bine acest lucru. Pe de altă parte, ea știe că obligația ei civică este să rămână fidelă monarhului său; e o datorie de onoare: "orice spre binele și folosul monarhii ieste, aceasta a arăta și a grăi să cade."31 Prin urmare, ia o hotărâre care are greutatea de a o caracteriza fără rest: nu falsifică adevărul, ba
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ar potrivi una dintre formulările lui Roger Caillois, privitoare însă la o cârtiță cu nas în formă de stea: "fantasticul natural"2. Așa îl descrie, de la bun început, autorul: "Deci, precum s-au pomenit, fietecarea cu ceata sa, în partea monarhului să alegea, și una după alaltă la orânduiala sa să alcătuia. Iar mai pre urmă decât toate, Liliacul urma, carile cu aripile ce zbura și cu slobodzeniia prin aier ce îmbla, spre ceata zburătoarelor, adecă supt stăpânirea Vulturului a fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
slobodzeniia prin aier ce îmbla, spre ceata zburătoarelor, adecă supt stăpânirea Vulturului a fi îl arăta, iară amintrilea într-însul alalte hirișii socotindu-să, în neamul jigăniilor, supt domnia Leului îl da. Care lucru pricina cercetării, apoi și gâncevii între doaă monarhii fu: fietecarea socotind că chip ca acela șie supus a fi s-ar cuvini"3. Iată-l, prin urmare, obiect al disputei. Cătălina Velculescu pune în legătură această situare inedită cu o gravură dintr-o ediție de secol al XV
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Inorog. Acesta din urmă nu ezită, de altfel, să i-o reamintească: "Ce tu acmu, o, jiganie (de ieste la neamul crocodililor pomenirea binelui), adu-ți aminte că odânăoară în marginea a trii ape, la cetatea carea cheia a doaă monarhii ieste, ne aflam. Unde tu foamea cu ce să-ți domolești neavând, eu cu hrană de biv te-am agiutorit și din gura morții (carea decât tine mai rea și mai vrăjmașă jiganie ieste) te-am mântuit. Deci, sau pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de împărat). Pe baza experienței salernitane, Frederic II a emis un edict în care funcțiile și obligațiile medicilor și farmaciștilor sunt clar stipulate, în lumina unei aprecieri înalte a activității lor. Frederic II a fost unul dintre cei mai luminați monarhi ai perioadei medievale, care a imprimat un spirit liberalist, detașat de Biserică. Om politic rafinat, bun diplomat, a fost în același timp un spirit renascentist, prin interesul mare acordat științei, filosofiei și artei, nu numai celor clasice (greco-latine), dar și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
singular. Există în Echilibrul între antiteze un miniproiect de Constituție care ne arată modalitatea concretă de realizare a unei asemenea idei. În locul unui proces prin care voința individului e transferată prin alegeri spre un corp centralizat al guvernării, parlament sau monarh, Heliade Rădulescu imaginează un proces invers de garantare a autonomiei locale pe cât mai multe paliere administrative. În taxonomia entităților administrativ-teritoriale pe care o face nu există nicio formă subordonată: cetatea e liberă (prin cetate înțelege comuna sau satul), plasa e
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
imperială și chemat a adăposti oaspeți așa de înalți. În zidurile sale (orașul era înconjurat cu un șanț adânc și avea 11 bariere - n.n.) se aflau nu numai comandantul Marele Duce Nicolae, cu numeroase căpetenii ale oștirilor, dar însuși puternicul Monarh al tuturor rușilor, cu fiii și nepoții săi (iar comanda frontului, după cum vom vedea va fi încredințată domnitorului RomânieiCarol I n.n.): Țareviciul, marii duci Vladimir, Sergiu, Nicolae Nicolaevici, Nicolae și Sergiu Leuchtenberg, Alexandru Battenberg. Apoi pe lângă suitele strălucite ale Împăratului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]