1,976 matches
-
că bine le-a făcut [cine, cui? - n. m.]/ Sau că un geniu se va naște -/ Iar studiul crește cu tactul tăcut.../ O ființă supremă, dintre noi, ne cunoaște”3). Așadar: un viitor învăluit în mister, aflat în supraveghere metafizică. Monden Pare ciudat, dar Bacovia, care nu avea deloc figura unui dandy, era un amator de baluri și, probabil, un bun dansator. El e singurul dintre poeții mari ai epocii care scrie despre acestea. Arghezi, Barbu, Blaga n-o fac. Excitația
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Sau tu că ai fi rămas/ în vacarmul monstru./ Noaptea/ Acea noapte.../ Ca din veacuri/ Sinistre...”15) însă poemul care ni-l arată nu numai pasionat de baluri, ci și (caz rar) exuberant e „Alb”, scris în stil de cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de voaluri albe.../ Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu impresii de bal, în care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat dovedește că dansatorul Bacovia își îngăduia și frivolitatea de a le citi18
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ființă supremă” e sinonimul formulei „ființă superioară”, folosită adesea în epocă, inclusiv în textele științifice, pentru a evita referirea directă la Dumnezeu. în deceniul al doilea, mulți dintre intelectualii formați în secolul precedent continuă să aibă rețineri în fața lexicului religios. Monden 1. V. „Cum am scris «Răscoala»”, în Amalgam, ediție citată, p. 219. 2. Poeții Văcărești, Versuri alese, Ediție îngrijită de Elena Piru, Ed. 100+1 GRAMAR, 1997, p. 159. 3. Ediția cit., p. 260. 4. Jurnal, Traducere din limba germană
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 78. Ca unul care le frecventează rar, Bacovia reține partea fascinantă a balurilor, nu cea obositoare, de bîlci sau de iad, falsă, cum fac alți autori. 15. Op. cit., p. 279. 16. Op. cit., p. 54. Cînd e vorba de Bacovia monden, cel mai greu e să ți-l imaginezi în „ținuta de rigoare”: redingotă, jachetă, sacou. 17. Apud: A. Vlahuță, Dan, în Scrieri alese, 3, ediția cit., p. 103. Autorul pretinde că citează din ziarul „Patria”. Aceleași clișee (plus „infatigabilii dansatori
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la Bacovia. E posibil ca el să fi fost atunci la Bacău, unde, un deceniu și ceva, a fost membru al baroului. La o adică ar fi putut fi prezent. Dar ar fi făcut față, oare, la o asemenea reuniune mondenă, la care agreabili și remarcabili sînt cei cu facondă? Cert, nu. Incapabil de elocvență umflată, de jocuri de cuvinte și de rimări facile, nu ar fi atras atenția nici ca orator și nici ca epigramist. Lucru ciudat, întro vreme și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dintre contemporanii săi și de mulți dintre ai noștri, Bacovia n-a fost atins de mondenități. Mondenitățile îl țin departe pe scriitor de „mulțimea anonimă”, de „ecourile de revoltă și de jale”. Ele rafinează anumite percepții, dar subțiază fondul gîndirii. Mondenul e, fatalmente, superficial, plezirist, convențional. Ca să fie agreabil, ajunge de se neagă uneori pe sine. Marginalul rămîne fidel senzațiilor și ideilor sale și mai larg comprehensiv. Următoarea mărturisire făcută de pianista Héllène Grimaud într-un recent interviu cuprinde un adevăr
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
apoi soție, intră într-o criză sufletească acută din momentul în care o moștenire considerabilă venită din partea unui unchi din Ștefan Gheorghidiu un personaj important, bogat. Noua situație o determină pe ușuratica și superficiala Ella să se înconjoare de admiratori mondeni (printre care și neobositul dansator Fred) și să ducă o existență dubioasă, deoarece contactul cu această lume mondenă va descoperi în Ella înclinații frivole și resurse de perfidie. Lovit în sentimentele sale, dominat de incertitudine în privința Ellei, Ștefan pleacă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
unchi din Ștefan Gheorghidiu un personaj important, bogat. Noua situație o determină pe ușuratica și superficiala Ella să se înconjoare de admiratori mondeni (printre care și neobositul dansator Fred) și să ducă o existență dubioasă, deoarece contactul cu această lume mondenă va descoperi în Ella înclinații frivole și resurse de perfidie. Lovit în sentimentele sale, dominat de incertitudine în privința Ellei, Ștefan pleacă pe front, ca sublocotenent de rezervă, cu speranța unei eliberări din situația morală insuportabilă în care se afla. Ideea
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o realitate acele reacții provocate, în ultimul secol, în anumite fracțiuni ale opiniei, de recenta și rapida emancipare a comunităților israelite și de apariția neașteptată a unor numeroși reprezentanți de-ai lor în importante sectoare ale vieții economice, intelectuale sau mondene. Ceea ce nu poate totuși să nu ne mire este amploarea hiatusului existent între constatarea acestor fapte, așa cum pot fi ele în mod obiectiv stabilite, și viziunea pe care ne-o oferă textele mitologice. În raport cu realitatea, nu e vorba, într-adevăr
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
nevoile poporului și o formă nonadministrativă de autoritate, proaspătă, directă, legitimată de vechimea serviciilor și de permanența îndatoririlor, rămîne totuși primordial imperativul reabilitării morale, al întoarcerii la "inocența" pierdută. Față de "moravurile corupte ale acestui timp, în opoziție cu aroganța glumelor mondene apreciate de secolul care se încheiase, se face apel la vorbe și gînduri serioase, la rigoarea ținutei și a comportamentului. În contradicție cu complicațiile mincinoase ale societății actuale se află, într-un fel mai general, și "simplitatea" armonioasă a inimilor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
forme privilegiate de sociabilitate. Se considera că sub acoperămîntul colibelor și la temelia catedralelor trebuie să domnească o armonie colectivă deosebită. Astfel, în romanul lui Sebastien Mercier publicat în preajma Revoluției franceze, Melise, eroina retrasă la țară după o îndelungată hoinăreală mondenă, descoperă că are, între altele, "o inimă cu totul nouă": "Trăia mai mult pentru sine pe măsură ce trăia pentru alții, în vreme ce în lumea în care trăise numai pentru sine locul pe care-1 deținuse era limitat, pentru că nu putea să-și vadă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Sunt ușor de identificat modalitățile de capitalizare ale unui particular în regim capitalist: "Capitalul se formează prin constrângerea ascetică de a face economii, [în timp ce] năzuința spre câștig golită de sensul ei etico-religios încearcă astăzi să se asocieze cu pasiunile pur mondene care nu arareori îi imprimă de-a dreptul caracterul de sport. [...] summum bonum al acestei "etici" câștigarea de bani, de tot mai mulți bani, concomitent cu evitarea strictă a tuturor plăcerilor neînfrânate [...] Omul este pus în relație cu câștigul ca
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Otiliei. - O viziune despre lume poate fi atribuită și personajelor din opera epică sau dramatică. De exemplu, Ștefan Gheorghidiu și Ela, protagoniștii romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, au o viziune diferită asupra lumii mondene, asupra războiului, asupra iubirii, așa cum și Moromeții lui Marin Preda, tatăl și fiii săi, au concepții diferite despre lumea țărănească și despre destinul acesteia. - Creațiile lirice propun și ele o viziune despre lume care este marcată subiectiv. Astfel, viziunea eminesciană
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
subiectivă a lui Gheorghidiu) trăiește o dramă a incertitudinii. După schimbarea statutului social, prin moștenire, relațiile dintre cei doi soți intră sub zodia lipsei de comunicare și a suspiciunii. Torturat de gelozie, Ștefan asistă la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă, oscilând dramatic între speranță, tandrețe, disperare, dispreț și ură, spre a sfârși în indiferență. Consumânduse la mari adâncimi, drama lui este generată de neputința de a impune lumii veșnic imperfecte paradigma valorilor absolute în care crede. Item 4: susținerea unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ștefan și Ela se întemeiază, așadar, pe iubirea ce înflorea fără seamăn, pe acord sufletesc și identitate de valori. Treptat însă, armonia conjugală se destramă, când tânărul cuplu pătrunde în elita societății bucureștene. Ela pare a se adapta rapid lumii mondene și noului stil de viață, în timp ce Ștefan este atras doar de noile experiențe de cunoaștere. El asistă neputincios la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă. Trăiește o „dramă a incertitudinii chinuitoare“, devorat de suspiciune, torturat de gelozie. „Monografia“ acestor sentimente
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
când tânărul cuplu pătrunde în elita societății bucureștene. Ela pare a se adapta rapid lumii mondene și noului stil de viață, în timp ce Ștefan este atras doar de noile experiențe de cunoaștere. El asistă neputincios la tranformarea celei preaiubite întro femeie mondenă. Trăiește o „dramă a incertitudinii chinuitoare“, devorat de suspiciune, torturat de gelozie. „Monografia“ acestor sentimente este surprinsă în episoade narative din Cartea întâia, reconstituite prin fluxul memoriei. Astfel, episodul excursiei la Odobești (cap. 3, E tot filosofie...), când Ela cochetează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Franceze. Cartea a fost întâmpinată elogios de personalități marcante ale literaturii franceze, precum Marcel Proust, Anatole France, Remy de Gourmont, Jean Moréas ș.a. Descoperindu-și vocația, B. își va consacra mare parte din timp scrisului, fără a renunța la viața mondenă. Distincția, inteligența, farmecul personal făceau din ea o prezență căutată în saloanele aristocratice ale timpului și, totodată, o amfitrioană fascinantă la palatele sale de la Posada și Mogoșoaia. A cunoscut oameni iluștri, de toate națiile și profesiile (literați, politicieni și diplomați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
rânduri, în favoarea intereselor României, pe lângă marile puteri. B. a publicat, în limba franceză, aproape patruzeci de volume, cărora li se adaugă numeroase colaborări în presa vremii. Scrie romane autobiografice, impresii de călătorie, biografii romanțate, studii și eseuri, cronici artistice și mondene, pagini de jurnal și întreține o bogată corespondență. Semnează, de obicei, Princesse Bibesco, dar și cu pseudonimul Lucile Decaux. Parte din scrieri au fost traduse în Anglia, Suedia, Olanda, Germania ș.a. În afară de Două portrete (1930) și Destinul lordului Thomson of
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
și progrese matematice” (Florica T. Câmpan). 21. Anna de Noailles (1876, Paris - 1933, Paris) A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Născută prințesa Brâncoveanu, a fost o scriitoare și o poetă franceză de origine română. Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruș, și un tată român, un prinț Brâncoveanu, Grigore Brâncoveanu. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu Mathieu de
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
îndeaproape. Soții Bălăceanu au locuit inițial în casa Bălăceanu de pe Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei 149) și apoi din 1903 în casa Cantacuzino de pe strada Puțul de Piatră (strada Orlando 4) pe care Elena Bălăceanu a reamenajat-o. A dus o viață mondenă fiind din acest punct de vedere una din cele mai active boieroaice de la sfârșitul secolului XIX. Lua parte la spectacole, la recepții, baluri și ceremonii oficiale. Era nelipsită la recepțiile organizate de familia regală la București și la Sinaia, mai
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
subliniat critică, specifică romanului de moravuri, tendința spre caricatură, ironia și tonul caustic (ca în Caruselul), tehnica modernă a jurnalului (în Prețul singurătății și Vară vrăjmașă). În Caruselul lumea artiștilor este văzută mai ales cu defectele ei, se descrie viața mondenă, cu șuete, bârfe și intrigi. Naratoarea relatează la persoana întâi, recurgând la autobiografia lui „nenea Mihu”, imperfect sudată cu restul romanului, dar având rostul de a face câteva transparente aluzii la „cercetările” și „reținerile” din anii ’50 ai secolului trecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
Comedia urbană și Pariziana-spectacol 110 2.1.3. Spectacolul Puterii sau guvernarea din culise 120 2.1.4. Viața că spectacol în scenariul românesc 130 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei 137 2.2.1. Scene mondene sau aparente ritualizate 141 Scenă la teatru 142 Bălul că spectacol 143 Plimbarea 145 Călătoriile 146 Scenă la hipodrom 148 Scenă la cumpărături 149 Jocul 151 Activitatea filantropica 152 2.2.2. Scene private sau mimarea bunei-cuviințe 153 Recepțiile 153
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cea a "femeii elegante" versus "femeia frivola", "femeia perfida", sursa a "tuturor relelor și scandalurilor". Pariziana apare în românele, povestirile, memoriile, jurnalele numeroșilor autori, mai cu seamă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca o mondenă inteligență și independentă, rafinată și senzuala. În majoritatea romanelor, femeia pariziana este etichetata drept o seducătoare cu vocație malefica, stăpânita de dorința de distracții și înnoiri, instigând la fapte și provocând scandaluri: "Să coquetterie, dont elle jouait ouvertement comme d
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
La parisienne d'aujourd'hui se présente comme un type absolument distinct; elle apporte, dans la vie agissante, une expression d'art (...) le style esthétique, leș manières, leș gestes, la théorie de la grace" [Uzanne, 1910, p.26]. Pariziana este femeia mondenă care caută să se deosebească prin felul său aparte de a fi. O caracterizează dorința de elitism și diferențiere. Pentru Parizienele distinse de la sfârșitul secolului este caracteristic un rafinament sofisticat. Dorința lor de excentricitate, căutarea stilului, eforturile permanente de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]