5,397 matches
-
gestionarea monedei Crearea și gestionarea monedei revin sistemului bancar, în unele țări moneda fiind creată chiar de Trezoreria publică. Putem discuta despre organizarea creării și gestionării monedei pe trei paliere principale. 10.1.3.1. Banca centrală Banca centrală deține monopolul emiterii biletelor de bancă și creează așa-zisa "monedă-bancă centrală" (numerar sub formă de monezi și bancnote; monedă scripturală depozite ale băncilor comerciale), pentru următoarele utilizări: * plata devizelor străine procurate în țară prin exporturi, precum și din capitaluri, dobînzi, comisioane și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
valutar. Pledăm cu toată convingerea pentru un statut de independență a Băncii centrale, ca fiind soluția cea mai bună în disputa dintre cei care doresc un control al guvernului asupra instituției monetare și cei care o consideră cel mai mare monopol și sursă majoră a dezordinii financiare. Cu toate acestea, nu putem să nu remarcăm faptul că, uneori, Banca centrală este un tovarăș de drum extrem de credincios al statului (Ministerul de Finanțe, în cazul României). Luăm un caz concret, însă avertizăm
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
necesitate, nivelul dobînzii trebuind determinat corespunzător funcției de integrare în procesele tehnico-economice și sociale. Experiența multor țări (SUA, Anglia, Japonia, Franța, Germania ș.a.) demonstrează că nu este posibilă lupta împotriva inflației fără o acțiune stabilizatoare asupra evoluțiilor agregatelor monetare. Deținînd monopolul monetar, guvernele sînt puternic tentate, în special în perioadele preelectorale, să abuzeze de puterea de a impune oferta instrumentelor monetare în exces. Considerînd că valoarea unei monede provine dincolo de temeiul economiei reale și din calitatea, obiectivitatea și profesionalitatea celor care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
externabilități negative, producătorul diminuează bunăstarea altor agenți fără să suporte costurile suplimentare ale acestora, de unde necesitatea instituirii unei taxe penalizatoare; 3) randamentele sînt pentru toți crescătoare, colectivitatea are interesul de a încredința producția bunului respectiv unei singure întreprinderi, de unde necesitatea monopolului de stat. Cum inspirat scria Samuelson, "ca răspuns la aceste slăbiciuni ale mecanismului pieței, democrațiile au ales să introducă "mîna vizibilă" a guvernului în economia mixtă"1. Sectorul public poate dobîndi două accepțiuni: * în sens larg, sectorul public cuprinde toate
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și în funcție de evoluția progresului tehnic, de condițiile pieței și de determinantul spațial. În tot cazul, sectorul public nu trebuie să fie o alternativă la cel privat, ci un complement al acestuia. Spre exemplu, la începutul secolului XX, SUA au acordat monopolul telefoniei companiei AT and T pe baza principiului că doar un sistem interdependent și universal poate furniza un serviciu public eficace. Uniunea Europeană a introdus reglementarea serviciului public, "un serviciu minimal cu o calitate specificată, oferit oricărui utilizator la un preț
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a două probleme majore: efectele externe și bunurile colective. 14.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă În activitățile în care randamentele rămîn crescătoare pentru o anumită scară de producție, conform mărimii pieței de satisfăcut, tinde să se instaleze un monopol natural. Acesta practică un preț superior costului marginal și se îndepărtează de optimul lui Pareto. Această situație conduce adesea statul să naționalizeze monopolul, cu scopul de a evita efectele sale perverse în alocarea resurselor. Statul, care nu caută să-și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
crescătoare pentru o anumită scară de producție, conform mărimii pieței de satisfăcut, tinde să se instaleze un monopol natural. Acesta practică un preț superior costului marginal și se îndepărtează de optimul lui Pareto. Această situație conduce adesea statul să naționalizeze monopolul, cu scopul de a evita efectele sale perverse în alocarea resurselor. Statul, care nu caută să-și maximizeze profitul, poate practica prețuri la nivelul costului marginal, dar în acest caz întreprinderea publică administratoare va realiza o pierdere ce trebuie finanțată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
posibilitate, cu totul contraindicată, cea a creării artificiale de monedă, contribuind astfel la declanșarea sau amplificarea unui proces inflaționist, adică la o prelevare indirectă, prin afectarea puterii de cumpărare a tuturor. Prin urmare, în încercarea de a reduce ineficiența asociată monopolului privat, statul impune colectivității alte costuri, rezultatul net în ce privește eficacitatea alocării resurselor fiind deci ambiguu. Pe de altă parte, pe piețele unde condițiile tehnice de producție nu conduc în chip inevitabil la monopol, concurența determină întreprinderile să facă tot ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în încercarea de a reduce ineficiența asociată monopolului privat, statul impune colectivității alte costuri, rezultatul net în ce privește eficacitatea alocării resurselor fiind deci ambiguu. Pe de altă parte, pe piețele unde condițiile tehnice de producție nu conduc în chip inevitabil la monopol, concurența determină întreprinderile să facă tot ce pot pentru a-l evita sau surmonta. Producătorii încearcă să obțină randamente crescătoare, cel puțin în anumite perioade, dispunînd momentan de monopolul unui produs nou sau realizînd randamente de substituție. Pe de altă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
unde condițiile tehnice de producție nu conduc în chip inevitabil la monopol, concurența determină întreprinderile să facă tot ce pot pentru a-l evita sau surmonta. Producătorii încearcă să obțină randamente crescătoare, cel puțin în anumite perioade, dispunînd momentan de monopolul unui produs nou sau realizînd randamente de substituție. Pe de altă parte, importanța costurilor fixe și a strategiilor disuasive ale firmelor prezente pe piață pot limita conte stabilitatea acesteia. Iată că procesul concurențial poate el însuși antrena limite ale concurenței
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
poate fi ea însăși impusă colectivității (dictatură) sau delegată temporar de cetățeni responsabililor politici în situație de liberă competiție pentru putere (democrație). Concepte de bază: * economia bunăstării; * decizii publice, sau alegeri colective; * agregarea preferințelor individuale; * bunuri colective pure; * întreprinderi publice; * monopol natural; * avantaje și costuri sociale; * internalizarea efectelor externe; * teoria optimului de rang secund; * funcția bunăstării sociale; * frontiera lui Pareto; * teoremele imposibilității. Probleme de studiat: * Ce este economia bunăstării? * De ce este necesară dezvoltarea unei teorii economice a alegerilor colective? * În ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
murit încă nu au permisiunea, neexistînd o lege a falimentului; am suprimat instanțele de tutelă, fără a instaura instanțe de drept contractual respectate; am rupt liniile verticale, fără nașterea încă trainicelor legături orizontale; am liberalizat prețurile fără a sparge marile monopoluri de stat și fără a avea o veritabilă concurență etc. etc. Dar uităm mereu că structurile și mentalitățile nu evoluează decît lent, că piața nu se creează prin decret și că în Occident chiar ea este produsul unei lungi istorii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cît la întărirea curentelor politice aflate departe de inspirația democratică, ceea ce poate amenința ansamblul proceselor de reformă și de integrare internațională. Prea mari inegalități economice pot vida de conținut libertățile formale pe diverse căi ocolite, cum sînt corupția justiției și monopolul mijloacelor de informare. Tranziția este în mod necesar un proces inegalitar și conflictual, pentru că ea generează, înainte de toate, un fenomen de redistribuire rapidă și uneori forțată a veniturilor, patrimoniilor, drepturilor de proprietate, privilegiilor, funcțiilor, statutelor și puterilor. Fiind un proces
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
beneficiari" ai tranziției și difuzarea costurilor asupra unei majorități de "perdanți", cel puțin în primele etape. Se remarcă, în același timp, continuități de dimensiuni semnificative ale vechiului sistem: economia paralelă persistă și chiar proliferează, în ciuda legalizării sectorului privat, situațiile de monopol, administrativ organizate; privilegiile și rentele nu au dispărut și adesea beneficiarii lor nu s-au schimbat; conflictul de repartiție caracteristic vechiului sistem și soluția sa inflaționistă nu s-au atenuat, ba din contră, forma de proprietate majoritară este aceeași, deci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de doliu la-nmormântare. Zău... - Persiano, nu mă mai contra. Și mai las-o cu votarea. I-a pus p'ai lui Brandaburlea să strângă voturi în rudărie și le-a dat la schimb afacerea cu tabla. Auzi, ce chestie: monopolul tăblii. Și la ajutoare sociale i-a pus șefi. Și la certificatele de revoluționari care au fost la Revoluția de la Județeană, pe cine a pus. Nu pe Cangurașu al lui Brandaburlea? Și pădurea cum le-a retrocedat-o la împărțire
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
realizate de firma transnațională ce urmează În timp după investiția inițială; d) un plasament pur financiar, o investiție pur financiară. TEMA II. TEORII EXPLICATIVE ALE INVESTITIILOR STRAINE DIRECTE SI PRODUCTIEI INTERNATIONALE. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței 2. Teoria avantajului de monopol sau oligopol 3. Teoria ciclului de viață al produsului 4. Teoria internalizării producției 5. Paradigma eclectică a producției internaționale 6. Sinteza factorilor determinanți ai Investitiilor străine directe. 1. Teoria valorificării imperfecțiunilor pieței Totalitatea fluxurilor de ISD pe plan mondial sunt
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Demersurile de explicare a ISD și producției internaționale În teoria organizației industriale au fost consolidate de Charles P. Kindleberger (1984) și Richard E. Caves (1971). Kindleberger structurează o tipologie a imperfecțiunilor piețelor bunurilor și factorilor care conduc la avantaje de monopol. El a demonstrat că, pentru ca o Întreprindere să investească În străinătate trebuie să existe imperfecțiuni pe piața bunurilor sau a factorilor de producție, inclusiv diferențe tehnologice, sau o intervenție administrativă, care să afecteze regulile concurenței libere și să segmenteze piața
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
administrativă, care să afecteze regulile concurenței libere și să segmenteze piața. Astfel, C. Kindleberger elaborează și propune modelul concurenței monopoliste pentru a explica motivațiile fluxurilor investițiilor străine directe și o tipologie a imperfecțiunilor pieței, ce asigură firmelor transnaționale avantaje de monopol: imperfecțiuni pe piața factorilor de producție, care rezultă din proprietatea tehnologiilor, din accesul diferit al firmelor transnaționale și al celor locale la piața de capital, din practici manageriale ș.a.; imperfecțiuni pe piața bunurilor, din cauza diferențierii bunurilor și a tehnicilor de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
oligopoliste investesc În unele și aceleași țări, astfel avînd posibilitatea să reacționeze În cazul În care se confruntă cu acțiuni agresive ale concurentei; imperfecțiuni determinate de integrarea firmelor transnaționale pe orizontală și pe verticală. Integrarea pe orizontală Întărește poziția de monopol a firmelor, care, prin diferite alianțe, au posibilitatea de a-și asigura profituri mai mari. Integrarea pe verticală asigură coordonarea mai multor faze ale producției și permite evitarea riscului În urma schimbării tehnologiilor ori a rețelei de desfacere ș.a. C. Kindleberger
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
General Motors pe piețele occidentale. Același lucru se poate spune despre investițiile firmelor Ford și Fiat În Polonia, ale firmei Suzuki În Ungaria, sau despre cele ale firmei sudcoreene Daewoo În România (UNCTAD, 1995, p. 103). 2. Teoria avantajului de monopol sau oligopol Prima critică serioasă a teoriei investițiilor străine directe bazată pe teoria investițiilor internaționale de portofoliu a fost făcută de economistul Stephen H. Hymer. El a demonstrat că această teorie nu poate da răspuns la o serie de Întrebări
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
finanțare, care le permit nu numai să compenseze dezavantajele apărute În concurenta cu firmele locale, dar și să-și asigure În activitatea economică o profitabilitate mai Înaltă decît firmele locale. Astfel, firmele transnaționale Își manifestă și Își Întăresc puterea de monopol. Avantajul de monopol le permite firmelor transnaționale să obțină controlul prețurilor de comercializare a produselor lor și, astfel, să-și asigure o rentă economică din activele lor, create În baza investițiilor străine directe. Avantajul de monopol este mai mare În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
permit nu numai să compenseze dezavantajele apărute În concurenta cu firmele locale, dar și să-și asigure În activitatea economică o profitabilitate mai Înaltă decît firmele locale. Astfel, firmele transnaționale Își manifestă și Își Întăresc puterea de monopol. Avantajul de monopol le permite firmelor transnaționale să obțină controlul prețurilor de comercializare a produselor lor și, astfel, să-și asigure o rentă economică din activele lor, create În baza investițiilor străine directe. Avantajul de monopol este mai mare În cazurile În care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Își Întăresc puterea de monopol. Avantajul de monopol le permite firmelor transnaționale să obțină controlul prețurilor de comercializare a produselor lor și, astfel, să-și asigure o rentă economică din activele lor, create În baza investițiilor străine directe. Avantajul de monopol este mai mare În cazurile În care investițiile străine directe sunt efectuate pe orizontală În ramurile intensive, În cunoștințe tehnologice, manageriale și de marketing. Cunoștințele sunt acumulate În urma organizări cercetărilor de dezvoltare. Cercetările sunt mai intens organizate În țările dezvoltate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
firmelor transnaționale, cărora le aparține o pondere Înaltă În volumul anual al investițiilor străine, sunt de origine din țările dezvoltate. Viziunea unidimensională a lui Hymer asupra firmelor transnaționale - În sensul că acestea ar avea drept unică motivație dobîndirea rentei de monopol - a alimentat un puternic curent de opinie Împotriva transnaționalelor și a fundamentat politici excesive de control și reglementare a operațiunilor lor. R. Caves , pornind de la afirmația lui Hymer, conform căreia o firmă recurge la ISD În condițiile În care deține
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
prin realizarea de ISD europene În SUA, ca răspuns la amenințarea concurențială creată prin investițiile americane În Europa. Este un tip de comportament defensiv, dar care poate da naștere la investiții profitabile În sine. În concluzie, conform teoriei avantajului de monopol, motivația fluxurilor de investiții străine directe este sporirea puterii de piață a firmelor transnaționale, prin obținerea unei rente de monopol. Avantajul de monopol se realizează de firmele transnaționale prin imperfecțiunile structurale ale pieței. Avantajele fluxurilor de investiții sunt specifice mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]