10,770 matches
-
materialele CASPIS însoțitoare la raport, Raport - România 2003, UNFPA ) și, de asemenea, la Baza de date a ISAR cu indici calculați în temeiul datelor primare ale INS și CASPIS. Analiza pragurilor de disparitate ne arată că disparitatea îmbracă forma cascadelor. Mortalitatea infantilă și maternă, am văzut, este un flux cu patru descărcări de forma cascadelor, astfel că, spre țările pragului maxim înregistrăm creșteri bruște ale mortalității (de la sub 6 la 1000 de nou-născuți, de pildă, cât este pentru pragul minim, spre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ale INS și CASPIS. Analiza pragurilor de disparitate ne arată că disparitatea îmbracă forma cascadelor. Mortalitatea infantilă și maternă, am văzut, este un flux cu patru descărcări de forma cascadelor, astfel că, spre țările pragului maxim înregistrăm creșteri bruște ale mortalității (de la sub 6 la 1000 de nou-născuți, de pildă, cât este pentru pragul minim, spre 15-21 la 1000 de nou-născuți, cât este pragul maxim). Prin urmare, puhoiul copiilor morți la naștere este de trei și de patru ori mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
este pentru pragul minim, spre 15-21 la 1000 de nou-născuți, cât este pragul maxim). Prin urmare, puhoiul copiilor morți la naștere este de trei și de patru ori mai mare spre țările pragului maxim, ceea ce arată că, asemenea cascadelor, energia mortalității crește de trei-patru ori spre zona țărilor pragului maxim, ceea ce evocă, într-adevăr, fenomenul cascadelor. Putem, deci, vorbi despre cascadele mortalității infantile și materne, tot mai mari și mai terifice spre Eurasia islamică și, din păcate, spre țări ca România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
este de trei și de patru ori mai mare spre țările pragului maxim, ceea ce arată că, asemenea cascadelor, energia mortalității crește de trei-patru ori spre zona țărilor pragului maxim, ceea ce evocă, într-adevăr, fenomenul cascadelor. Putem, deci, vorbi despre cascadele mortalității infantile și materne, tot mai mari și mai terifice spre Eurasia islamică și, din păcate, spre țări ca România, Moldova, țările balcanice (la un prag mai scăzut, totuși), Rusia etc. Încât pentru aceste țări, fluxul mortalității nu poate fi „regularizat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
deci, vorbi despre cascadele mortalității infantile și materne, tot mai mari și mai terifice spre Eurasia islamică și, din păcate, spre țări ca România, Moldova, țările balcanice (la un prag mai scăzut, totuși), Rusia etc. Încât pentru aceste țări, fluxul mortalității nu poate fi „regularizat” prin măsuri obișnuite, proprii cursurilor cvasiregulate, ci sunt necesare intervenții speciale, politici cu totul particulare, incomparabile, de genul ingineriei cerute de regularizarea cascadelor, nu a unei albii normale. O cascadă poate fi eliminată numai prin devierea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
regularizat” prin măsuri obișnuite, proprii cursurilor cvasiregulate, ci sunt necesare intervenții speciale, politici cu totul particulare, incomparabile, de genul ingineriei cerute de regularizarea cascadelor, nu a unei albii normale. O cascadă poate fi eliminată numai prin devierea cursului. Tot astfel, mortalitatea infantilă din România rurală (unde atinge între 20-27 la 1000 nou-născuți) va putea fi redusă numai dacă se va găsi o altă albie a politicilor de sănătate rurală decât aceea urmată în prezent. Altfel spus, totul trebuie regândit (gândit ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
reproducere (apărarea copilului), pentru apărarea și afirmarea maternității s-au prăbușit în țările care se confruntă cu puhoiul celor două cascade de maximă cădere (în raport cu cele patru). Amenințările la adresa vieții mamei și al noul-născutului (în cele două expresii ale lor: mortalitate infantilă și maternă), pot fi preîntâmpinate numai de acele intervenții care vor reuși să găsească o altă albie de securitate în fața morții decât aceea pe care au imprimat-o până acum politicile și formele educaționale în domeniu. Incidența mortalității materne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
lor: mortalitate infantilă și maternă), pot fi preîntâmpinate numai de acele intervenții care vor reuși să găsească o altă albie de securitate în fața morții decât aceea pe care au imprimat-o până acum politicile și formele educaționale în domeniu. Incidența mortalității materne și infantile nu este una de tip uniform în timp și spațiu, ci are un caracter înalt neregulat. Spațial, ea îmbracă forma altor patru cascade crescătoare de la vest spre est, România plasându-se între țările cascadelor de foarte mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
79,9-95,2 95,2-100,1 (România) 100,1-107,2 Întinerirea 23,7-26,5 26,5-30,8 (România) 30,8-46,1 46,1-76,2 Degenerative (îmbătrânirea) 31,7-35,8 25,8-31,7 (România) 15,2-25,8 10,3-15,2 Rata mortalității infantile (la 1000 de nou-născuți) 15,4-21,8 (România) 9,1-15,4 6,2-9,1 4-6,2 Rata mortalității materne (la 1000) 36,5-66,9 21,8-36,5 (România) 9,0-21,8 2,8-9,0 Rata avorturilor (la 100000 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
8-46,1 46,1-76,2 Degenerative (îmbătrânirea) 31,7-35,8 25,8-31,7 (România) 15,2-25,8 10,3-15,2 Rata mortalității infantile (la 1000 de nou-născuți) 15,4-21,8 (România) 9,1-15,4 6,2-9,1 4-6,2 Rata mortalității materne (la 1000) 36,5-66,9 21,8-36,5 (România) 9,0-21,8 2,8-9,0 Rata avorturilor (la 100000 de nou-născuți) 79,6-153,6 (România) 49,7-79,6 23,8-49,7 0-23,8 Incidența TBC (la 100000 de persoane
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
interval de 3-5 ani (Kovacs, 1996), iar indicatorii unei astfel de recurențe sunt: - precocitatea primului episod; - numărul de episoade și gravitatea lor; - evenimentele de viață negative; - tulburările distimice asociate (vezi capitolul 7). Studiile de urmărire arată un risc crescut de mortalitate prin sinucidere, de comportamente suicidare, de consum de substanțe, de evenimente de viață negative și mai ales de formare școlară sau profesională mediocră și de slabă adaptare socială. Continuitatea depresivă a depresiei pre-pubere apare mai puțin evidentă (vezi mai departe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
clasificările internaționale privind tulburările mentale și tulburările de comportament CIM-10, nici suicidul nici tentativele de suicid nu sunt înscrise și nu găsim acești itemi în index. Doar la capitolul 20, în anexă, sunt enumerate „cauzele externe de morbiditate și de mortalitate, leziuni auto-provocate” (cu precizarea că sunt incluse aici intoxicațiile sau leziunile traumatice voluntare, adăugându-se, ca și cum aceasta n-ar fi clar: tentativă de suicid), urmate de o listă lungă descriptivă a diferitelor modalități, substanțe utilizate etc. DSM-IV nu acordă un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
despre „adolescenți”, clasele de vârstă propuse sunt rar identice: 12-18 ani; 15-19 ani; 15-24 ani, 18-24 sau 25 ani, 15-34 ani etc. Ce comparăm atunci în aceste condiții? Orice s-ar spune, sinuciderea este pe cale să devină prima cauză a mortalității la tinerii europeni, plasându-se înaintea accidentelor de circulație (Pawlak; 1995), chiar dacă variațiile sunt importante de la o țară la alta (în Franța, mortalitatea cauzată de accidentele de circulație rămâne mult mai frecventă decât mortalitatea prin sinucidere: aproximativ de trei ori
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
comparăm atunci în aceste condiții? Orice s-ar spune, sinuciderea este pe cale să devină prima cauză a mortalității la tinerii europeni, plasându-se înaintea accidentelor de circulație (Pawlak; 1995), chiar dacă variațiile sunt importante de la o țară la alta (în Franța, mortalitatea cauzată de accidentele de circulație rămâne mult mai frecventă decât mortalitatea prin sinucidere: aproximativ de trei ori mai frecventă). Sinuciderea unui tânăr, adolescent sau adult, constituie un scandal pentru societate cu atât mai inacceptabil cu cât acest gest pare să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe cale să devină prima cauză a mortalității la tinerii europeni, plasându-se înaintea accidentelor de circulație (Pawlak; 1995), chiar dacă variațiile sunt importante de la o țară la alta (în Franța, mortalitatea cauzată de accidentele de circulație rămâne mult mai frecventă decât mortalitatea prin sinucidere: aproximativ de trei ori mai frecventă). Sinuciderea unui tânăr, adolescent sau adult, constituie un scandal pentru societate cu atât mai inacceptabil cu cât acest gest pare să repună în discuție chiar fundamentele acestei societăți, denunțându-i carențele. Act
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
multe țări industrializate, sinuciderea este cea de a doua cauză de deces, după cel provocat de accidente, pentru intervalul de vârstă între 15-24 ani. În 1993, 7,9% din totalul decesurilor prin sinucidere erau cele ale tinerilor între 15-24 ani. Mortalitatea medie prin sinucidere în această grupă de vârstă este de 7,7 la 100 000, adică o proporție deja egală cu jumătate din cea înregistrată pentru perioada întregii vieți (15,6 la 10 000). Băieții sunt foarte bine reprezentați, mortalitatea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Mortalitatea medie prin sinucidere în această grupă de vârstă este de 7,7 la 100 000, adică o proporție deja egală cu jumătate din cea înregistrată pentru perioada întregii vieți (15,6 la 10 000). Băieții sunt foarte bine reprezentați, mortalitatea prin sinucidere este constatată la opt băieți la fiecare două fete. Decesurile prin sinucidere sunt în general consecința recurgerii la mijloace cu potențial letal puternic. În 1995 de exemplu, 28 de tineri cu vârste între 10-14 ani și 802 tineri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unde numărul sinuciderilor s-ar fi triplat în ultimii 40 de ani (McKeown și colab., 1998). Dintre adolescenții care au efectuat o tentativă de suicid, 25% în medie au recidivat (vezi capitolul 10). Diferența dintre morbiditatea tentativelor de suicid și mortalitatea prin sinucidere în funcție de sex este o informație epidemiologică bine cunoscută (în medie, pentru categoria de vârstă 15-24 ani avem o morbiditate suicidară de 500/100000 la fete și de 200/100 000 la băieți, în timp ce în 75% dintre cazurile de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prin sinucidere în funcție de sex este o informație epidemiologică bine cunoscută (în medie, pentru categoria de vârstă 15-24 ani avem o morbiditate suicidară de 500/100000 la fete și de 200/100 000 la băieți, în timp ce în 75% dintre cazurile de mortalitate unul este băiat). Pornind de la două studii epidemiologice, unul asupra unei populații clinice (adolescenți spitalizați pentru tentative de suicid) și altul asupra populației generale (Choquet, 1994), Gasquet și Choquet (1994) constată un profil diferit la adolescenții predispuși la sinucidere în funcție de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a se sinucide, ci este datorată și diferențelor psihopatologice...”. Conduitele asociate tentativei de suicid la băiat sunt dovada unui „profil depresiv” mai accentuat decât la fetele predispuse la sinucidere. TENTATIVELE DE SUICID: CLINICA Datorită frecvenței lor, cât și morbidității și mortalității asociate acestora, tentativele de suicid au devenit o prioritate în ceea ce privește prevenția în domeniul sănătății publice. Sinuciderea constituie a doua cauză a mortalității la adolescenții cu vârste între 15-24 ani în Franța ca și în marea majoritate a țărilor industrializate. Tentativele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
accentuat decât la fetele predispuse la sinucidere. TENTATIVELE DE SUICID: CLINICA Datorită frecvenței lor, cât și morbidității și mortalității asociate acestora, tentativele de suicid au devenit o prioritate în ceea ce privește prevenția în domeniul sănătății publice. Sinuciderea constituie a doua cauză a mortalității la adolescenții cu vârste între 15-24 ani în Franța ca și în marea majoritate a țărilor industrializate. Tentativele de suicid sunt, de asemenea, la originea unui număr mare de consultații în regim de urgență, respectiv de spitalizare în secții specializate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că studiul catamnezei pe o perioadă de 10-15 ani (subiecți cu vârste în acel moment între 20-35 ani) permite scoaterea în evidență a unor factori de morbiditate alarmanți. Astfel, procentul de decese, indiferent de cauză (sinucidere prin recidivă dar și mortalitate prin accident, boală) este mai ridicat decât cel constatat la populația generală: 11,3% băieți și 3,9% fete care au avut o tentativă de suicid au decedat față de 1,6 și 1,8% în populația martor. Mai mult, rata
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
combinată cu ipoteza generală că efortul intelectual este mai greu decât cel fizic, a lansat conceptul de stres al conducerii sau managerial („executive stress”), care sugera că directorii/ managerii sunt supuși unui mai mare risc pentru boli cardiovasculare sau pentru mortalitate în raport cu SO. Pentru problematica actuală a stresului muncii, mai multe modele clasice ale SO domină și în prezent literatura de specialitate, care abundă în aplicații, reconceptualizări, îmbunătățiri sau critici la adresa lor, dar sunt semnalate (elaborate și testate) și unele modele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
că cel mai mult trăiesc persoanele la care valorile IMC sunt cuprinse între 18,5 și 24,9. La persoanele ale căror valori ale IMC se află în intervalul 25,0 și 29,9, se remarcă o creștere a ratei mortalității, iar când valorile lui IMC sunt mai mari de 30,0, atunci ratele mortalității sunt cu aproximativ 50% mai mari decât la persoanele la care IMC arată valori de subponderalitate sau normale. Apariția stării de supraponderalitate este determinată de procesele
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]
-
5 și 24,9. La persoanele ale căror valori ale IMC se află în intervalul 25,0 și 29,9, se remarcă o creștere a ratei mortalității, iar când valorile lui IMC sunt mai mari de 30,0, atunci ratele mortalității sunt cu aproximativ 50% mai mari decât la persoanele la care IMC arată valori de subponderalitate sau normale. Apariția stării de supraponderalitate este determinată de procesele metabolice ale organismului, atunci când procesul de asimilație depășește pe cel de dezasimilație. În acest
STUDIU COMPARATIV PRIVIND VALORILE INDICELUI DE MASĂ CORPORALĂ LA STUDENȚII DE LA UNIVERSITATEA DIN ORADEA. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Petru Mărcuț, Dana Cristea, Mihai Ille, Emil Lissi, Gheorghe Lucaciu, Marius Marinău, Anca Pop, Anca Sabău () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_790]