2,575 matches
-
UP III, OS Retezat), urmărește malul stâng al lacului de acumulare până în dreptul barajului pe care îl traversează către malul drept al Râului Mare (borna silvică 339 UP III, OS Retezat). Mai departe limita urmărește limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului (borna 4 UP V, OS Retezat) și în continuare, tot pe limita fondului forestier, până în borna silvică 1 a UP V, OS Retezat, apoi urcă prin pădure pe culmea secundară Muchia Picuiului, în vârful Picuiului (1.827,3 m
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
departe limita urmărește limita fondului forestier până în dreptul muchiei Runcului (borna 4 UP V, OS Retezat) și în continuare, tot pe limita fondului forestier, până în borna silvică 1 a UP V, OS Retezat, apoi urcă prin pădure pe culmea secundară Muchia Picuiului, în vârful Picuiului (1.827,3 m) și se continuă spre S V până în vârful Poienii (1.736 m). De aici coboară la limita fondului forestier continuând până în confluența pâraielor Lăncițu / Gârlii. În continuare limita urmărește spre amonte malul
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și ajunge în culmea aflată la NE de dealul Boita. Din acest punct limita nordică a Geoparcului este constituită din limita administrativă dintre comunele Răchitova și Toplița. Din Dealul Boita limita coboară pe Culmea Piciorul Bradului pe direcția NNV, până în Muchia Arsurii - satul Mosor și apoi spre SSV și apoi spre Nord prin culmile cu cotele: 782,5 m și 699 m. În continuare limita se continuă peste Dealul Manului prin cătunul cu același nume până în Râul Cerna în zona cotei
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
8 m. De aici limita are o traiectorie aproximativ N-S, după ce se trece printr-o înșeuare cu borna silvica IV/190 OS Hațeg și prin dealul cu cota 964,8m (960,3 m) se ajunge în extremitatea vestică a muchiei Carpenului, (borna silvică IV/162 OS Hațeg). Luând din nou o direcție SSV-NNE, se trece peste culmea Fagul înalt, cota 1041,4 m (borna silvică IV/158 OS Hațeg), cota 983,0 m (borna silvică IV/157 OS Hațeg), se
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
botanică de Cochlearia pyrenaeica var. borzaeana, urcă în vârful Sâlhoi (borna silvică 107), trece prin bornele silvice 102, 149 și coboară la borna silvică 196, din Izvorul Ursului, urcă pe drumul forestier până la borna silvică 237. De aici urcă pe muchie în Culmea Sărată la borna silvică 236. Limita sudică este dată de Valea Vișeului, incluzând perimetrele localităților Valea Vișeului, Bistra, Petrova, Leordina, Vișeu de Jos, Vișeu de Sus, Moisei și Borșa, până în Pasul Prislop 1416 m, de aici pe DN
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
1, P666/1, P669/1, Hp656, Hpl300, Hp660, Hc660/l, P660/2, Hp652, P651, Hp1311/1, P1311, Nm1309. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Cerna, județul Tulcea întocmite în anul 1990. IV.51. Rezervația naturală Muchiile Cernei-Iaila, 1.891 ha, comunele Cerna și Dorobanții, județul Tulcea Descrierea limitelor Limitele rezervației sunt reprezentate prin linia de contact între parcelele incluse în rezervație și următoarele terenuri sau repere, descrise mai jos, ce aparțin în totalitate comunelor Cerna și
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Aceasta începe de la drumul Del444 (din vecinătatea intersecției acestuia cu canalul de irigații Hc1343) și se îndreaptă sinuos spre nord-est (limitrof terenurilor arabile A1415, P1417, A1411), orientându-se apoi spre est, pe un contur meandrat, pe la poalele nordice ale dealului Muchiile Cernei (limitrof terenului arabil A1411), ocolește în direcția sud terenul arabil A1402 iar după ce întâlnește drumul De1401 se îndreaptă de-a lungul acestuia spre sud-est și est, apoi din nou spre nord și est până ce intersectează drumul De1399 (învecinându-se
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe un traseu sinuos, predominant spre nord (învecinându-se cu terenurile arabile A123, A70). Limita face apoi un mare ocol spre sud-est și apoi nord-est, până când ajunge aproape paralelă cu limita administrativ-teritorială a comunei Cerna, ce se apropie de vârful Muchiile Cernei (306,4m). Limita face o nouă buclă în jurul Muchiei Bodanu, inițial orientându-se spre sud-vest (limitrof terenului arabil A68), până la intersecția cu un canal de irigații și cu drumul De59, după care continuă spre nord-vest, în lungul drumului De60
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
terenurile arabile A123, A70). Limita face apoi un mare ocol spre sud-est și apoi nord-est, până când ajunge aproape paralelă cu limita administrativ-teritorială a comunei Cerna, ce se apropie de vârful Muchiile Cernei (306,4m). Limita face o nouă buclă în jurul Muchiei Bodanu, inițial orientându-se spre sud-vest (limitrof terenului arabil A68), până la intersecția cu un canal de irigații și cu drumul De59, după care continuă spre nord-vest, în lungul drumului De60, apoi se prelungește pe un traseu sinuos, predominant spre nord-vest
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
îl părăsește pentru a ocoli spre nord -vest și sud-est terenul arabil A1426, după care revine la acest drum pe care îl urmează spre nord-vest (cu un ocol în dreptul terenului arabil A1419), până ce întâlnește limita nordică. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Muchiile Cernei-Iaila cuprinde parcelele și subparcelele Pp1146, Pd1147, P1155, P1157, PD1148, PD1149, PD1150, PD1151, PD1152, PD1153, PD1154, P404, Nb1403, Nb1405, Nb14065 Nb1409, Nr1407, P1408, Nb1414, P1421, Nb1420, P1420/1, P1425, P1424, Nb1430, P1431/1, enclavele NG 1138, A 1139, A 1141
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
final se încadrează într-o categorie care necesită a fi echipat cu un astfel de dispozitiv; 9.7.1 La omologarea individuală, vehiculele înmatriculate în România și la care s-au efectuat modificări privind construcția caroseriei nu trebuie să prezinte muchii tăietoare; 9.7.2 La omologarea individuală, vehiculele înmatriculate în România la care s-a înlocuit rezervorul de carburant de origine cu un rezervor care nu este de origine sau la care s-au montat rezervoare suplimentare trebuie să respecte
ORDIN nr. 1.356 din 27 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea Reglementărilor privind condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele rutiere în vederea admiterii în circulaţie pe drumurile publice din România - RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, tranSporturilor şi locuinţei nr. 211/2003 , cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160462_a_161791]
-
efectua cu combustibil pentru uz neindustrial tip P (petrol). Buteliile vor fi menținute la presiunea de încercare timp de 5 minute. După primele 2 minute vor fi lovite ușor de-a lungul îmbinărilor sudate cu un ciocan de cupru fără muchii ascuțite de 200 - 300 g. După trecerea celor 5 minute se va examina cu atenție fiecare butelie. Încercarea se considera reușită dacă nu se constată scurgeri, lăcrimări sau, după încercare, nu sunt deformații permanente superioare celor menționate la pct. 3
PRESCRIPŢIE TEHNICA din 13 februarie 2003 PT C 3-2003, editia 1, "Cerinţe tehnice privind utilizarea recipientelor-butelii cu capacitate până la 26 litri pentru GPL"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153388_a_154717]
-
pilonilor de pe linie, chiar și în cazul când vehiculul este înclinat în sens transversal către exteriorul sau interiorul liniei, cu un unghi de 8°. Strângerea pe cablu a dispozitivului nu trebuie să producă strivirea sârmelor din stratul exterior al cablului; muchiile interioare de la capetele dispozitivului (la intrarea și ieșirea cablului) vor fi rotunjite corespunzător, pentru a se evita strivirea sârmelor. Prevederile alineatului precedent, cu excepția condițiilor de trecere prin canalele roților de antrenare și întoarcere, sunt valabile și în cazul dispozitivelor cu
PRESCRIPŢIE TEHNICA din 20 februarie 2003 PT R 12-2003, editia 1, "Cerinţe tehnice privind proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi exploatarea telefericelor pentru materiale"*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153137_a_154466]
-
inoxidabil. Sonda de tip scurt va fi prevăzută cu un mâner detașabil din lemn sau din plastic, dotat cu o tijă prinsă de lama. 3. Construcția 3.1. Formă, materialul și finisarea sondei trebuie să permită curățarea ușoară. 3.2. Muchiile lamei de tip A trebuie să fie ascuțite, pentru a permite prelevarea probei prin răzuire. 3.3. Vârful lamei va fi suficient de ascuțit pentru a facilita prelevarea de probe. 4. Dimensiunile principale Sondele vor fi conforme cu dimensiunile date
METODE din 7 august 2003 de prelevare a probelor în vederea efectuării analizelor chimice pentru controlul laptelui conservat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152323_a_153652]
-
inoxidabil. Sonda de tip scurt va fi prevăzută cu un mâner detașabil din lemn sau din plastic, dotat cu o tijă prinsă de lama. 3. Construcția 3.1. Formă, materialul și finisarea sondei trebuie să permită curățarea ușoară. 3.2. Muchiile lamei de tip A trebuie să fie ascuțite, pentru a permite prelevarea probei prin răzuire. 3.3. Vârful lamei va fi suficient de ascuțit pentru a facilita prelevarea de probe. 4. Dimensiunile principale Sondele vor fi conforme cu dimensiunile date
METODE din 3 septembrie 2003 de prelevare a probelor în vederea efectuării analizelor chimice pentru controlul laptelui conservat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152331_a_153660]
-
inoxidabil. Sonda de tip scurt va fi prevăzută cu un mâner detașabil din lemn sau din plastic, dotat cu o tijă prinsă de lama. 3. Construcția 3.1. Formă, materialul și finisarea sondei trebuie să permită curățarea ușoară. 3.2. Muchiile lamei de tip A trebuie să fie ascuțite, pentru a permite prelevarea probei prin răzuire. 3.3. Vârful lamei va fi suficient de ascuțit pentru a facilita prelevarea de probe. 4. Dimensiunile principale Sondele vor fi conforme cu dimensiunile date
METODE din 11 septembrie 2003 de prelevare a probelor în vederea efectuării analizelor chimice pentru controlul laptelui conservat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152332_a_153661]
-
butoanele (inclusiv mânerele, butoanele și contrafișele închizătoarelor). F) 1) Feroneria și articolele similare pentru valize, cufare și alte produse de acest fel și, în particular, crampoanele opritoare care nu îndeplinesc rolul unei încheietori, mânerele, apărătoarele pentru colțuri și apărătoarele pentru muchii, compasele și culisourile pentru capace, vergelele de închidere pentru coșuri de voiaj, dispozitivele reglabile pentru valize expandabile (totuși, ornamentele pentru poșete se clasifică la poziția nr. 71.17). 2) Echerele și colțarele de întărire pentru lăzi, cufere, sipete, lădițe, valize
ANEXĂ nr. 83 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIVERSE DIN METALE COMUNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166471_a_167800]
-
care a servit la divizarea lor (leviere sau "clești", pene, târnăcoape etc.). Se clasifică aici și pietrele de carieră brute, care provin din exploatări de rocă în cariere (extrase cu târnăcopul, cu explozive etc.). Suprafețele lor sunt inegale și denivelate, muchiile lor sunt neregulate. Pietrele de acest fel prezintă de foarte multe ori urmele de la extracția lor: găuri de mină, crestături datorită penelor sau cleștilor etc. Aceste materiale sunt utilizate în starea dată pentru construirea digurilor, cheiurilor, fundațiilor rutiere, etc. Această
ANEXĂ nr. 25 din 5 ianuarie 2000 SARE; SULF; PAMANTURI ŞI PIETRE; IPSOS, VAR ŞI CIMENT. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166440_a_167769]
-
chiar montate în dispozitivele lor port-piatra pentru fixare pe corpul sculei de honuit. Totuși, trebuie menționat că anumite unelte, având materiale abrazive în constituția lor, sunt excluse și se clasifică la Capitolul 82. Acestea sunt numai unelte ai căror dinți, muchii sau alte părți de tăiere nu și-au pierdut funcția lor proprie prin adăugarea pulberilor abrazive, adică sunt scule care pot fi utilizate chiar fără aplicarea acestor pulberi, contrar sculelor de la această poziție. Fierăstraiele care au dinții de tăiere acoperiți
ANEXĂ nr. 68 din 5 ianuarie 2000 ARTICOLE DIN PIATRA, IPSOS, CIMENT, AZBEST, MICA SAU DIN MATERIALE SIMILARE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166458_a_167787]
-
al straturilor) sau au cele pregătite pentru polizare), adică pietrele care au o formă provizorie și care urmează să suporte o prelucrare mai amplă. Lamelele pot fi decupate în formă de discuri, dreptunghiuri, hexagoane sau octogoane, astfel încât toate fețele și muchiile să fie brute, mate, nepolizate. 3) Diamantele sparte sau concasate. Subpozițiile nr. 7102.31 și 7102.39 Aceste subpozitii cuprind diamantele naturale care, din cauza caracteristicilor lor (culoare, strălucire, transparentă etc.) pot fi utilizate în giuvaergerie sau în aurărie. Ultimul paragraf
ANEXĂ nr. 71 din 5 ianuarie 2000 PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PRETIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PRETIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PRETIOASE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166461_a_167790]
-
au fost pregătite pentru polizare, adică cele care au obținut numai o formă provizorie și necesită clar încă o prelucrare ulterioară. Lamelele pot fi decupate și sub formă de discuri, dreptunghiuri, hexagoane sau octogoane, cu condiția ca toate fețele și muchiile să rămână brute, mate și nepolizate. Subpozițiile nr. 7103.91 și 7103.99 Al treilea paragraf al Notei explicative de la Nr. 7102.31 și 7102.39, se aplică mutatis mutandis acestor subpozitii. 71.04 - PIETRE SINTETICE SAU RECONSTITUITE, CHIAR PRELUCRATE
ANEXĂ nr. 71 din 5 ianuarie 2000 PERLE NATURALE SAU DE CULTURA, PIETRE PRETIOASE SAU SEMIPRETIOASE, METALE PRETIOASE, METALE PLACATE SAU DUBLATE CU METALE PRETIOASE ŞI ARTICOLE DIN ACESTE MATERIALE; IMITATII DE BIJUTERII; MONEDE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166461_a_167790]
-
din carburi metalice sau din metaloceramice; ... c) din pietre prețioase sau semiprețioase naturale, sintetice sau reconstituite, pe suport din metal comun, din carburi metalice sau din metaloceramice; ... d) din materii abrazive pe suport din metal comun, cu condiția ca dinții, muchiile sau alte părți tăioase cu care articolele sunt prevăzute să nu-și fi pierdut funcția proprie în urmă aplicării pulberilor-abrazive. ... 2. - Părțile din metale comune ale articolelor din acest Capitol sunt clasificate împreună cu acestea, cu excepția părților menționate în mod special
ANEXĂ nr. 82 din 5 ianuarie 2000 UNELTE ŞI SCULE, ARTICOLE DE CUTITARIE ŞI TACAMURI, DIN METALE COMUNE; PARTI ALE ACESTOR ARTICOLE, DIN METALE COMUNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166482_a_167811]
-
în special o brida, un șurub de strângere sau un dispozitiv de fixare cu până, si, daca este cazul, un sfărâmător de așchii. Se clasifică aici, de asemenea, uneltele cu părți abrazive, cu condiția ca să reprezinte unelte ai căror dinți, muchii sau alte părți retezatoare sau tăietoare nu și-au pierdut funcția proprie prin faptul că le-au fost adăugate pulberi abrazive, altfel spus funcția de unelte care ar putea lucra ca atare, fără intervenția acestor pulberi. De fapt, cea mai
ANEXĂ nr. 82 din 5 ianuarie 2000 UNELTE ŞI SCULE, ARTICOLE DE CUTITARIE ŞI TACAMURI, DIN METALE COMUNE; PARTI ALE ACESTOR ARTICOLE, DIN METALE COMUNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166482_a_167811]
-
sticlă, de toate felurile, care sunt reziduuri de la fabricarea obiectelor de sticlă (inclusiv deșeurile de sticlă provenind de la proiectarea materialului în afara creuzetului de topire și apoi recuperate); de asemenea, pot fi articole de sticlă sparte. Se caracterizează în general prin muchiile lor ascuțite. B) Sticlă (inclusiv sticlă numită email) în masă (adică mai mult sau mai puțin în blocuri), lingouri sau forme similare, mai mult sau mai putin regulate, fără destinație particulară. Varietatea de sticlă numită email constă dintr-o sticlă
ANEXĂ nr. 70 din 5 ianuarie 2000 STICLA ŞI ARTICOLE DIN STICLA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166460_a_167789]
-
cele patru fete, în caneluri închise sau în laminor universal, cu o grosime de 4 mm sau mai mult și cu o lungime de 600 mm până la 1.250 mm inclusiv. Din această cauză, platbenzile au lațurile mai regulate și muchiile mai ascuțite decât cele ale tolelor sau benzilor lațe. Ele nu sunt relaminate niciodată, dar sunt utilizate direct la executarea construcțiilor metalice, fără altă finisare a fetelor laterale. Benzile lațe și tolele sunt obținute prin laminarea la cald a lingourilor
ANEXĂ nr. 72 din 5 ianuarie 2000 FONTA, FIER ŞI OTEL. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166462_a_167791]