1,791 matches
-
atat mai mult cu cât familia era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor, pe o prăjină, atârnau hainele (că atunci, hainele erau zestre) și ghemele de tort de cânepă și lâna, ca semn al vredniciei muierilor. Într-un lăițer se păstrau hainele de sărbători: cioreci, zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă și 2-3 scaune completau mobilierul. Pereții erau împodobiți cu blide și icoane pe sticlă, încoronate cu ștergare. Fața casei - padimetrul
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
NE de așezare într-o zonă împădurita. Situl DJ-I-s-B-07895; Cetatea daco-romană de la Godeni - La Pleașa, secolul ÎI - III Localitatea se află la o altitudine de 180 - 220 metri și este mărginit la Vest de răul Amaradia, la Est de dealul Muierii, la Nord de satul Spineni și la Sud de localitatea părăsita, Gura Vocnei. Centrul așezării este travesat de pârâul Belcia, alimentat permanent de izvorul cu același nume. Suprafață pe care este așezată localitatea Godeni, face parte din vastă depresiune structurală
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
parte din plășile Hămărăzii de Sus (1828), Amărăzii de Sus (1831-1844), Amaradiei (1861).A făcut parte din comunele: Tălpașul (1865-1873, 1892-1968, 2004), Vladimirești (1873-1892), Fărcașu (1968-2004). Este situată pe râul Plosca la 1,5 km de satul Tălpașul, pe Dealul Muierii. Satul este menționat în hartă lui Schwantz (1723). Mai apare menționat și în catagrafiile din anul 1828, 1831 și 1855 și în nomenclatorul localităților din anul 1861, sub denumirea de Sociani (Soceni).Evoluția proprietății Sat de moșneni la 1722, la
Soceni, Dolj () [Corola-website/Science/300417_a_301746]
-
au fost părăsite. Peste Dealul Viilor se află valea Horga, care separă Dealul Viilor de Dealul Logreștilor. În Valea Horga se găsesc zăvoaie și păduri bătrâne de stejar și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă grâu, porumb, fasole, cartofi, legume) și cu creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine) și păsărilor. Clima este temperat-continentală specifică zonei de deal. Pădurile sunt formate în cea mai
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
se află valea Horga, care separă Dealul Viilor de Dealul Logreștilor. În Valea Horga se găsesc zăvoaie și păduri bătrâne de stejar și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă grâu, porumb, fasole, cartofi, legume) și cu creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine) și păsărilor. Clima este temperat-continentală specifică zonei de deal. Pădurile sunt formate în cea mai mare parte din stejar, fag și
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
de 879 km2 și 106 km lungime. Pe partea dreaptă a râului de la nord la sud sunt așezate satele: Pometești,Popeasa, Țandăra, Adâncata, Piorești, Mălăiești, iar pe partea stângă satele Muiereni, Vladimir, Goiești, Mogoșești, Fântâni, Salci.Tot aici,dincolo de drumul Muierii este satul Cruci (Gruița). Este atestată prima dată la 28 iulie 1577, într-un document emis de un mare ban al Craiovei care apare ca martor, la vânzarea unor ocini din Lipov. Printr-unul din satele comunei Goiești a trecut
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
ale filosofiei în care Thales împreună cu alți presocratici ocupă un loc de cinste. Dimitrie Cantemir, în "Divanul" (1698) îl citează pe „Thalis” cu o presupusă maximă (neatestată de nici o altă sursă) „precum Thalis filosoful bine au cunoscut și dzice: Focul, muierea și marea, trei răutăți deopotrivă”. "Cosmologia elenă" a lui Mircea Florian (1929) era cea mai aplicată și cea mai modernă lectură la timpul său despre presocratici.
Thales din Milet () [Corola-website/Science/298546_a_299875]
-
în același sens, îl are și faptul că, în imediata apropiere și în zonă, în condiții ușor accesibile, se găsesc obiective majore ale turismului național și zonal: mânăstirile oltene, Hurez, Bistrița, Polovragi, peșterile din zonă,Peșteră Liliecilor, Peșteră Polovragi, Peșteră Muierilor, cheile Bistriței Oltene, cheile Oltețului, piramidele de șiroire din sedimentele cu sare de la Slătioara, trovanții din carierele de nisip din Costești ceramică de la Horezu, muzee. Apropierea de numeroasele stațiuni balneoclimaterice ale județului Vâlcea, Băile Govora, Băile Olănești, Călimănești și Cozia
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
-și împingă fetele spre prostituție, aruncă pe geamul casei câte o năframă cu 300 de galbeni pentru fiecare fecioară. Sfîntul mucenic Tiron caută într-o pădure un balaur și negăsindu-l se culcă sub un copac. Este trezit de o „muiere giupîneasă” care-i spune unde se pitea fiara.
Varlaam Moțoc () [Corola-website/Science/298829_a_300158]
-
solidă și luxoasă. Prima atestare a satului Arbore are loc într-un document întocmit la 15 ianuarie 1418, la curtea domnitorului Alexandru cel Bun (1400-1432). Această localitate a făcut parte din moșia Solcii, ale cărei pământuri se întindeau de la Pietrele Muierii până în apa Sucevei, cuprinzând toate localitățile din acest areal. Inițial, satul s-a numit Solca de Jos. La 7 martie 1502, Luca Arbore a cumpărat satul Solca de la nepoții lui Cârstea Horaeț și ai lui Șandru Gherman. În primele zile
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
să astupe faptele frăține-său, de lucruri ce făciia, cu nevoință siliia. Iară ce cerea pravoslaviia și legea creștinească nu ținea, că mai apoi nu numai lăcomiia și asupreală făciia, ce și curvie nespusă era într-însul, nu răbda de muieri cu bărbați, nu era fecioarile nebatjocurite, nu jupînesile boiarilor săi neasuprite“. Iar Nicolae Costin adăuga în "Istoria Țării Moldovei": „Pre proastă cale purcese Ștefan Vodă cu aceste, izgonirea și silirea armenilor, socotind că el stinge ocărîta viață a frățini-său
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
civilizației occidentale, numai armenii se întreceau care de care la manifestări de devotament pentru dînsul, fiind expuși astfel, în urma catastrofei, a suferi toată urgia învingătorilor - scrie Hasdeu, continuînd: Plebea din Suceava a uzat atunci de măcel și insulte asupra nenorocitelor muieri ale armenilor. De aci încolo un secol întreg, armenii s-au ținut în liniște." Într-adevăr, dacă, după aceste persecuții, o parte din armenii moldoveni s-au refugiat în Transilvania, un veac mai tîrziu, în 1671, alți armeni din Moldova
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Acest cântec, compus de profesorul de muzică Goian după un vechi cântec popular, va deveni una dintre cele mai cantate melodii populare în Banatul de munte, o doina - simbol al zonei: <poem>Gugulan cu car cu mere Și cu frumoasa muiere, Mă dusei să cumpăr mere Și-i cu ochii la muiere. Gugulanu-i om cu minte Și ți-o spune mai-nainte: „Eu vind mere, eu vind pere, Dar nu vind a mea muiere.”</poem> Urmează un EP (un disc mic
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
cântec popular, va deveni una dintre cele mai cantate melodii populare în Banatul de munte, o doina - simbol al zonei: <poem>Gugulan cu car cu mere Și cu frumoasa muiere, Mă dusei să cumpăr mere Și-i cu ochii la muiere. Gugulanu-i om cu minte Și ți-o spune mai-nainte: „Eu vind mere, eu vind pere, Dar nu vind a mea muiere.”</poem> Urmează un EP (un disc mic, care era înregistrat pe o singură parte, si pe care încăpeau
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
cu car cu mere Și cu frumoasa muiere, Mă dusei să cumpăr mere Și-i cu ochii la muiere. Gugulanu-i om cu minte Și ți-o spune mai-nainte: „Eu vind mere, eu vind pere, Dar nu vind a mea muiere.”</poem> Urmează un EP (un disc mic, care era înregistrat pe o singură parte, si pe care încăpeau doar 2-4 cântece, depinzând de lungime), care cuprinde cântecele „Ninge-mi Doamne, nu ploia” și „Șui Mărie în cocie”. În scurt timp
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
cu piese pe compilații Electrecord (Interpreți din Banat, Cîte stele’s pe Banat). Între 1995 și 2005 editează la ZOOM Studio compilațiile Colinde, Tradițiile românilor, Etno Top, Pentru mama mea cea dragă. 2005 - Din Banat Când am plecat - ROTON 2009 - Muierea care-i de fală - MediaPro Music
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
și șase palme și o lățime de trei picioare și o palmă. Biserica a fost zugrăvită „în stilul vechi” în anul 1752 și nu într-un an din epoca brâncovenească, dovada fiind inscripția care se afla deasupra ușii la „"despățământul muierilor"”: După o sută de ani de la zidire, biserica se prezenta deja într-un avansat stadiu de degradare, ceea ce a dus la sistarea serviciului divin pe întreaga perioadă de derulare a reparațiilor, iar după încă o sută de ani a fost
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
cu cai pe un pod. Adunându-se vecinii, focul mic l-au stins cu lapte. Biserica s-a reparat în 1908. Meșterii s-au temut a se sui pe turn ca nu cumva să se în boarde cu ei a Muierile vorbesc că pentru aceia a trăznit biserica și icoana; că Torțian Oană a făcut ștergura pe care o-a cusut în ziuă de Marți între tunete. Aceasta ștergură a fost pe icoana aceia care o-a lovit fulgerul”. ”Păreții bisericei
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
taier pentru oferte, 2 străni, pe pareți 8 icoane vechi. Cărți: Octoich de Blaj 1907, Pentecostar de Blaj 1768, Triod de Râmnic 1761, Mineiu de Blaj 1838, Apostoler de Blaj 1766, toate bine compactate, pe lângă pareți lavițe lungi simple. Biserică muierilor sau tinda despărțita cu părete tăiat alungul mijlocului cu o măsuță pentru icoana și evanghelie spre sărutare, pe margini cu lavițe. În turn sunt 2 clopote, cel mic de 50 ani, greutatea și prețul nu să ști, cel mare din
Biserica de lemn din Tusa () [Corola-website/Science/309823_a_311152]
-
lume sunt foarte multe peșteri unde s-au descoperit schelete ale oamenilor primitivi. În trecutul îndepărtat între 100 000 și 35 000 de ani în urmă, Europa era populată de neanderthalieni. În România, urmele lor au fost descoperite în Peștera Muierilor, vechi de 39 0000 de ani sau urma de picior pietrificată în Peștera Ghețarul de la Vârtop, veche de 62000 de ani. Acum 40 000 de ani intră în Europa, Homo sapiens care l-a înlocuit treptat pe Omul de Neanderthal
Peșteră () [Corola-website/Science/304769_a_306098]
-
(sau "Peșteră Muierii") se află în comuna Baia de Fier, Județul Gorj, pe teritoriul Depresiunii Getice a Olteniei. Peșteră a fost sculptata în calcarele mezozoice de pe marginea sudică a Masivului Parâng, de către râul Galbenul. Cu o istorie foarte bogată, peșteră în timpuri străvechi
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
precipitarea milenara a calcitei. Celelalte încăperii sunt Sală "Altarului", "Valul Altarului", "Amvonul", "Candelabrul Mare" și imaginea "Stâncii Însângerate" denumită datorită scurgerilor oxidului de fier. În Cupola înaltă de 17 m întâlnim o colonie de lilieci. Alte câteva atracții sunt "Valul Muierii", "Bazinele Mari", "Cascadele împietrite", Dantelă "de Piatră", "Poartă", "Sală cu Guano", "Sală Turcului". În "Galeria Urșilor" a fost găsit un adevărat cimitir de resturi scheletice de urși, lei, hiene, vulpi, lupi, capre sălbatice și mistreți. În "Sală Musteriana" au fost
Peștera Muierilor () [Corola-website/Science/305613_a_306942]
-
și are un aspect depresionar. În partea de vest a localității se ridică brusc Dealul lui Vodă. Tot spre vest, după mai multe culmi împădurite, se află o grupare de stânci imense, intrate în tradiția locului sub numele de Pietrele Muierilor. Spre sud se înalță piscul numit Pinul Mare, din care se desprinde o culme care, după ce coboară până aproape de nivelul depresiunii, se înalță din nou la marginea de est a localității într-un deal numit Dealul Lupului (507,5 m
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
se găsește fostul popas turistic “Trei iazuri”, care oferea un camping cu 36 de locuri de cazare. În partea de vest, după terminarea orașului, pe traseul montan Solca - Sucevița, în zona de unde izvorăște pârâul Solcuța, se găsește monumentul natural Pietrele Muierilor constituit din 5-6 stânci principale și câteva grupuri secundare ce se ridică spectaculos în monotonia nesfârșită a culmilor Obcinelor Mari. Legenda spune că aici era locul de refugiu al femeilor și copiilor din zona Solca, atunci când aveau loc invazii ale
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
de elemente decorative. Naosul are o formă dreptunghiulară (4.80x5.80 metri), cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se află patru ferestre: câte una în absidele laterale și în pereții laterali. Inițial, în naosul actual era cuprinsă și „tinda muierilor”. Ulterior, naosul a fost extins spre vest, unde s-a construit pronaosul. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.50 metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]