25,912 matches
-
mult și am scris poeme de forță, poeme în care se simte că am forță. Tot așa, prin '92, am scris într-o vacanță, în care se lega 1 Mai de Paște sau ceva de genul ăsta, am scris o mulțime de poeme, un întreg ciclu. Este ciclul Teze târzii pentru Pierre, din Loc psihic, adică vreo cincisprezece poeme, ceea ce e foarte mult dintr-odată. D.P.: Nici pentru o anumită parte a zilei sau a nopții nu ai preferințe? M.P.: Mi
MARTA PETREU - "Făcutul unei cărți este o activitate senzuală" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8988_a_10313]
-
Timpul lecturii A. Gh. Olteanu Am citit și eu, ca mulți alții, la vremea respectivă, în 1977, la prima ediție, Timpul trăirii, timpul mărturisirii: jurnal parizian al lui Eugen Simion. Cartea m-a fascinat - țin bine minte - atunci, prin mulțimea de te-me, ipostaze, aspecte privind viața culturală, li-te-ra-ră în primul rând, dar și politică, ideologică, filozofică etc., nu în ultimul rând prin calitatea cu totul excepțională a stilului. Nu erau toate, cu totul inedite pentru mine. Mă informam cum puteam
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
și-a completat, între timp, și cu asupra de măsură, întregul cu partea care-l lipsea, într-o poezie pornografică mai mult sau mai puțin "atinsă de degetele artei adevărate?!" Sunt, apoi, alte teme, una mai captivantă ca alta, o mulțime: lectoratul de limbă și cultură română și, bineînțeles, stu-den-ții lui veniți din toate colțurile lumii; industria cărții în Franța și problema lecturii; tematismul, psihanaliza, structuralismul; noua și noua nouă critică; noul și noul nou roman; viața ar--tis-tică pariziană, furnizată de
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
unei mari personalități a culturii române, într-un stil variat, agreabil, alert, fără prețiozități, nesofisticat, franc, adecvat, dar și cultivând, adesea, cu fervoare, cu voluptatea unui viciu, paradoxul. De n-ar fi talentul scriitoricesc incontestabil al autorului - narator, evocator, portretist -, mulțimea temelor - unele aride prin însăși natura lor - ar putea crea cititorului o stare de disconfort. Portretele sunt numeroase și se împletesc adesea cu evocarea. Mai întâi cele ale unor personalități celebre: Eugen Ionescu, Ov. S. Crohmălniceanu, Al. Piru, Marin Sorescu
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
pp. 287-290); Jean-Paul Sartre, Sorin Titel, D. }epeneag, Adrian Păunescu, Jean-Pierre Richard, Jean Rousset, Georges Poulet (Timpul trăirii... este o carte incitantă, pe care sfârșești prin a o citi cu creionul în mână). Memorabile sunt și portretele unor anonimi - o mulțime și acestea - și ale unor anonime: diaristul e sensibil la sexul frumos, în genere, iar dacă "personajele" sunt inteligente și mai au și o biografie interesantă, cu atât mai mult. La un moment dat, bulversat de drama conjugală a unei
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
sens chiar și pentru adepții unei "semioze lărgite", a celui mai speculativ postmodernism. Ana, compozitoare talentată și nonconformistă, trăind izolată în spațiul securizant al locuinței sale unde nu admite decît artă abstractă și pe prietena sa, englezoaica Kate, primește o mulțime de cadouri de la un admirator care tinde să-și păstreze anonimatul pe tot parcursul filmului, cadouri care rezonează cu sensibilitatea ei maladivă și care îi trezesc anxietatea. Ana este și alergică, ceea ce ar justifica parțial igienismul ei aproape patologic. Atenția
Îngerul gratuit by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9086_a_10411]
-
mult decât mizantrop: disperat. Pur și simplu, disperat. Națiunile se pot salva, pot exista numai prin spirit. Toate câte se petrec la noi în învățământ, sănătate, cultură, politică, mă obligă să cred că, dacă mai continuăm așa, vom ajunge o mulțime informă. De când am intrat în U.E. suntem mai izolați ca oricând. Înainte de Revoluție se spunea: Nu mă tem de ministrul Culturii, ci de cultura ministrului!" Acum mă tem de Cultura clasei politice, de circul primitiv care ne coboară cu fiecare
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
a Procesiunii de Paști, pictată din memorie, - aceeași obsesie mangaliotă. O procesiune cu mitropolitul în mijloc, unul verde, - un verde grec de păstaie de mazăre încă negătită, cum sunt și unele zmee ridicate de băieții de pe malul Mării Negre. în jur, mulțime de credincioși, foarte civili, nimic sacru, burghezi îmbrăcați fiecare de capul lui, - un grec are șapca trasă pe ochi, șmecherește. în dreapta mitropolitului, cu un potcap grecesc pe cap camilafcă - Elefteriade îmi atrage atenția, în scrisoare, că băiețelul cu ceva ca
Zmeele Mangaliei înălțate în Brazilia... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9103_a_10428]
-
conflictelor magice. Steagurile au fost decupate în zona însemnelor, lozincile au fost martelate, asemenea sfinților din lăcașurile creștine de către hoardele venite din stepele Asiei, iar statuile imperturbabile, care-i preamăreau pe patriarhii paradisului imanent, au căzut și ele sub furia mulțimilor dezlănțuite. Așa s-a dus statuia lui Petru Groza de lîngă Facultatea de Medicină, așa s-au dus nenumăratele busturi bărboase ale clasicilor fericirii pe pămînt, coclite prin parcuri și prin grădini publice, așa s-a dus și statuia lui
Monumentul public, între mobilier și magie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9108_a_10433]
-
sa, un om la a cărui înmormântare au participat trei președinți ai consiliului de miniștri (Mihail Kogălniceanu, Lascăr Catargiu - președintele în funcțiune la data respectivă - și Teodor Rosetti), "și alte foste, actuale sau viitoare excelențe, fără a mai vorbi de mulțimea participanților". Eminescu, este concluzia lui Alexandru Paleologu, a avut o cotă înaltă în societatea vremii. Apariția, după 1990, a două jurnale cu adevărat revelatorii a schimbat decisiv destinul în posteritate al autorilor lor. Jurnalul lui Mihail Sebastian și Jurnalul fericirii
Ocheade mistico-semantice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9121_a_10446]
-
regula se instalează la nivelul fabulației și nu la cel al planului realității. Grace suportă consecințele actului său, așa cum soțul ei afirmă față de Devon, iar aventura ei ia aspecte coșmarești. Din păcate, în acest ultim film lynchian există și o mulțime de umpluturi precum grupul de țigănci-prostituate foarte elegante aduse pentru decor și care nu-și justifică altfel prezența, precum și imagini disparate dintr-o lume slavă, - cel puțin acesta este modelul - și prin urmare exotică. Pitorescul exotic conferă însă o substanțială
Continentul Lynch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9127_a_10452]
-
miroasă a Disney Land, momentele melancolice fiind alternate cu cele vesele, astfel încît să ai timp să-ți ștergi o lacrimă. Avem încropit și un mic restaurant șobolănesc față cu cel clasic, only for men (and women), dar și o mulțime de picanterii locale, care nu încetează să amuze, oferind dincolo de măiestria animatorilor, o imagine americană despre orașul eleganței și al bunului-gust din bătrîna și artritica Europă. Spre exemplu, mătușica, care odată identificat inamicul șoricesc pune mîna pe pușcă și trage
Oameni și șoareci (pentru a nu mai socoti și bucătarul) by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9238_a_10563]
-
Noi și voi. Conferință rostită pentru inaugurarea sesiunii Ateneului Român la 20 Decembrie 1892, în entuziasmul general al elitei bucureștene prezente, el este un adevărat vizionar: "Vecina noastră Austria e în posițiă (aplause, ilaritate). în pântecele ei se svârcolesc o mulțime de embrioni gemeni, între cari embrionul unguresc, deși cel mai mititel și cel mai slut, un plod în care nu deosebesci încă bine dacă e om, dacă e câine, dacă e pesce, stă la mijloc și dă ghionturi la dreapta
Hasdeu la o sută de ani de la moarte by Octavian Onea () [Corola-journal/Journalistic/9235_a_10560]
-
poetului G. Tutoveanu. Ceea ce este impresionant la acest medic erudit și rafinat este dozajul perfect la care ajunge îmbinînd o erudiție de cuprindere enciclopedică și un simț estetic de o impecabilă tăietură. De obicei savanții, știind prea multe, scriu prost, mulțimea cunoștințelor sleindu-le filonul afectiv. În cazul lui C. D. Zeletin, regula nu se confirmă, ci dimpotrivă: asupra lui cultura a acționat ca o inoculare fecundă și profundă, structurînd lăuntric o sensibilitate poetică pe care anii nu i-au atrofiat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9264_a_10589]
-
suspiciune continuă. Răspunsul e cât se poate de simplu: înainte de a fi atenuat de circumstanțe legale sau de cine știe ce îngăduințe morale, plagiatul este un fapt punctual. Atomist. Discontinuu. Accidental. Discret, în sens algebric, adică având ca bază de definiție o mulțime de elemente independente unul de celălalt. Practic, spre deosebire de criminalistică, plagiatori în serie nu există. Nici eterni recidiviști. La rigoare, bineînțeles. E imposibil să plagiezi chiar totul și chiar întotdeauna. Cunoscuta și detestabila admonestare din clasele ciclului primar funcționează în toate
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
pierdută, sau mici busturi imperiale din argint, lipsite de luciul gratuit al suvenirurilor ordinare, sînt peste tot prin oraș. Și turiștii se bucură de ele, mai cu seamă de degetele fără sanda ale împăratului din antichitatea tîrzie, destul de chinuite de mulțimea celor care le folosesc ca loc de odihnă sau de poză. La asta e bună istoria... De care, spuneam, Trierul nu duce lipsă. Porta Nigra, o impresionantă citadelă crenelată asortată lîngă un cîmp cu flori miniatural - la Trier, florile cresc
Orașe anticariat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9299_a_10624]
-
boceau. Tancheta trecu pe lângă ele duduind. La un semn, cortegiul opri. Aici avu loc (în vis) o minune... " Mortul" se ridică de la brâu în sus, proptit pe șezut, jumate scos afară din racla grea de nuc armenesc, și cuvântă înaintea mulțimii îndurerate. Buzele însă nu i se mișcau. Semn că lucra un aparat. Era, clar, o înregistrare de pe timpuri, voce mai tânără: "Dragi cetățeni, scumpi mineri, vreau să vă aduc un prietenesc omagiu celor ce ați restabilit liniștea în capitala noastră
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
vă aduc un prietenesc omagiu celor ce ați restabilit liniștea în capitala noastră. (Strigăte de entuziasm, aplauze, ceea ce avea să devină o modă în cimitirele noastre.) în loc de ură, aici voi ați sădit flori, ca sufletele voastre gingașe. (Un poet, din mulțime, recită cu avânt o strofă, dar nu se înțelese nimic, doar dispărutul, care tăcuse cu respect pentru artă, avusese un zâmbet al lui, schimonosit de atâta încordare.) Vă mulțumesc, încă o dată, - continuă cel din racla de nuc, pentru acțiunea voastră
Vise de noapte by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9295_a_10620]
-
în învățăturile ezoterice. La fel ca pozitivismul, comunismul pretinde că adună creațiile trecutului și le transmite mai departe societății care va împlini vocația umană. Se opune individualismului epocii Luminilor, dar vestește fericirea colectivă. Le refuză mila celor slabi și încrederea - mulțimilor, dar justifică edificarea socialismului prin sentimentele umanitare, iar autoritatatea necondiționată a conducătorilor - prin necesitatea de a instrui masele. Frânează știința, dar în numele științei. Răstoarnă sensul raționalismului occidental, dar continuă să se revendice de la el. Care e secretul succesului? Profetismul marxist
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
aceluiași subiect. Nu e înregistrat, din cîte știu (e posibil să-mi fi scăpat unele apariții) în dicționarele și glosarele publicate de profesorul Gh. Sarău în ultimii ani. Că este totuși de origine romani o poate dovedi comparația (facilitată de mulțimea de texte disponibile pe internet) cu varietățile lingvistice ale altor grupuri de țigani. Forma kushto (cu varianta kushti) e atestată de numeroase surse ca aparținînd țiganilor din Anglia (de exemplu: Charles G. Leland, English Gipsies and Their Language ș1874ț, www
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
spre răsărit. În plus, strada pe care puteam privi acum picioarele trecătorilor se numea "Speranței". Acolo am scris piesa Ușa. Piața Rosetti era un loc animat, unde se putea bea o bere sau o cafea, cumpăra un ziar, privi vînzoleala mulțimii. Mai locuiau și cîțiva scriitori prin preajmă, îl întîlneam, de pildă, din cînd în cînd, pe Mircea Sântimbreanu - înalt, impozant, plimbîndu-se cu un cîine mic și bătrîn. ...Rîsul lui ßora și îngenuncherea lui Nichita D.P.: Cît timp ai rămas la
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
piesele tale... M.V.: Eram proaspăt absolvent, în 1980, cînd m-am mutat în zona Foișorului de Foc, pe strada Lirei. De data aceasta, m-am instalat cu "Erika" într-o mansardă. De la fereastra mea, cînd fumam în picioare, vedeam o mulțime de acoperișuri. Acolo am scris Bine mamă... și Călătorul prin ploaie. Cartierul îmi plăcea, avea ceva patriarhal, un frumos amestec de case cu curți și imobile din perioada modernismului interbelic. În plus, nu departe locuia actrița și poeta Ioana Crăciunescu
Matei Vișniec:"Convingerea că viața mea va fi dedicată scrisului s-a format încă de pe la 11 sau 12 ani" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9277_a_10602]
-
care vin, se pare, din ambiția de-a o trăi secundă cu secundă și din groaza de a o pierde, cum se-ntîmplă, de fapt, cînd crezi că o folosești minut cu minut. Parisul nu e un oraș grăbit, deși mari mulțimi se mișcă, zorite de sfîrșitul unui concediu, pe mari bulevarde, trec stopuri periculoase, unde șoferii nu iau seama la nici un fel de prioritate, și foiesc prin terase și braserii. Nu, cu toate astea, oamenii locului sînt calmi. Chelneri care se
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
O jucărie, cu două aripi, părând ceva mai ușor decât ideea de zbor, ori ca zborul însuși, amintindu-și, din filmele, de demult, că pe un as celebru al celui dintâi război mondial, - un neamț - îl chema Richtofen. Doborâse o mulțime de avioane aliate. Și se gândi la mutra lui de bărbat bine, când se auzi deodată salutată din urmă, fără să-l fi văzut, sau simțit, de un tip foarte scund, cu o mustăcioară caraghioasă, frizată parcă, asemeni celei a
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
ca în aceste foarte subtile observații legate de potențialul revoluționar al românilor: "Străinii când veneau la noi se mirau. Cum, nici o răzmeriță? Nici un vulcan, cât de mic? Nici o statuie? Nici măcar un jaf? Ce vreți, nu eram orgolioși. Noi nu aveam mulțimi. Nu ne adunam laolaltă. Aveam prejudecata spațiului. Ca să ne simțim în largul nostru, aveam nevoie de spațiu între noi. Chiar dacă nu eram orgolioși, aveam și noi marota noastră, ca toată lumea. Nouă ne plăcea să păstrăm distanța între noi". Cel mai
Cealaltă Monica Lovinescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9349_a_10674]