KorAP: Find »[drukola/base=muncitor & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...70 71 72 ...205 >

5,117 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

care resimt o adevărată dușmănie, când își dau seama de lipsurile creșterii lor. Conflicte, bătăi, despărțiri etc. au loc în aceste familii. O enormă oboseală fizică și un sentiment de neputință se adaugă în starea de fapt a unei mame muncitoare în asemenea cazuri. Acum ajungem încă la un punct interesant: legătura între formele de dezorganizare a familei și munca femeii. Dezoganizarea familiei - Am surprins în cursul cercetărilor întregul cartier al Teiului într-un foarte interesant stadiu de trecere din starea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
între formele de dezorganizare a familei și munca femeii. Dezoganizarea familiei - Am surprins în cursul cercetărilor întregul cartier al Teiului într-un foarte interesant stadiu de trecere din starea burgheză la aceea a unui cartier industrializat. Mare parte din femeile muncitoare din acest cartier nu au nici o pregătire tehnică și adeseori nici minimum de cultură. Graficele nr. 4 și 5, arătând repartizarea femeilor din Tei după profesiuni și după procentul de analfabetism la grupele principale de profesiuni, demonstrează acest lucru: Aceste

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la grupele principale de profesiuni, demonstrează acest lucru: Aceste femei nu sunt pregătite pentru a juca vreun rol în afară de căminul lor și au fost determinate la muncă de împrejurările economice, care decurg în mare parte din dezorganizarea determinată. Majoritatea, femeilor muncitoare provin din familiile cu structura defectată prin divorț, părăsire, văduvie sau incapacitatea bărbatului de câștig, în care caz ele sunt silite să devie capi de familie, ducând prin munca lor răspunderea grupului familial. Această mare majoritate de femei înfățișează profesiunile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
mai mult timp liber pentru familie. De aici se recrutează spălătoresele, vânzătoarele, cameristele, lucrătoarele ocazionale. Aceste femei sunt acelea care au copii, ceea ce le împiedică de a alege profesiuni stabile. Dăm un grafic care reprezintă media copiilor născuți de femeile muncitoare din Tei, după profesiuni (graficul nr. 6). Observăm că aceste grupe de muncitoare prezintă un procent mic față de totalul grupelor. Masa cea mai compactă ne-o dă tineretul sub 20 de ani. Această generație tânără este de fapt intrată în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de muncitoare prezintă un procent mic față de totalul grupelor. Masa cea mai compactă ne-o dă tineretul sub 20 de ani. Această generație tânără este de fapt intrată în viața industrială. Din punct de vedere al situației familiale a acestor muncitoare, cel mai mare procent îl formează fetele necăsătorite, apoi femeile divorțate, părăsite și cel mai mic grup îl alcătuiesc femeile căsătorite, dar și acestea cu cel mult 1-2 copii. Repartizarea femeilor muncitoare după grupele de vârstă (procentele față de totalul grupelor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
punct de vedere al situației familiale a acestor muncitoare, cel mai mare procent îl formează fetele necăsătorite, apoi femeile divorțate, părăsite și cel mai mic grup îl alcătuiesc femeile căsătorite, dar și acestea cu cel mult 1-2 copii. Repartizarea femeilor muncitoare după grupele de vârstă (procentele față de totalul grupelor) e redată în graficul nr. 7. Este interesant să vedem mentalitatea acestor femei și gradul lor de individualizare. La prima categorie - a lucrătoarelor mai vârstnice - tradiția profesională este încă foarte redusă. O

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la femeile supuse cercetărilor noastre, s-a dovedit dorința de a avea libertatea de administrare a banilor în interiorul gospodăriei; mai departe, cu atât mai puțin la vreun rol social, tendințele lor nu se extind. Cu totul alta este mentalitatea elementelor muncitoare tinere. Aceasta este o mentalitate de tranziție, în care lipsește încă conștiința completă a posibilităților individuale; conștiința de independență economică însă a schimbat deja vechea atitudine patriarhală față de bărbat și deocamdată a redus loialitatea față de legăturile conjugale. Este remarcabilă ușurința

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
câștigul ei revine soțului. Autoritatea lui rămâne neclintită, iar munca femeii în afară de cămin este privită ca un ajutor temporar, în interesul gospodăriei. 2. Familia dezorganizată, în care femeia muncește din cauza dezorganizării familiei sale normale. Aceste familii constituie marea majoritate. Femeia muncitoare din ele are o mentalitate pur patriarhală și acceptă munca în afară de cămin ca o datorie a ei pentru întreținerea copiilor. Ea se străduiește să facă tot posibilul pentru asigurarea celor necesare creșterii copiilor, și în același timp caută să mențină

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și posibilitățile actuale de dezvoltare fără să ignoreze importanța socială a familiei și însemnătatea rolului ei propriu ca mamă. În afară de aceasta, rămân multe femei necăsătorite și lipsite de copii, care pot avea deplină libertate de acțiune. Marea masă a femeilor muncitoare, însă, mai ales muncitoarele cu familie, muncesc nu pentru a-și validita personalitatea, ci pentru a se întreține sau pentru a-și întreține copiii. Aici trebuie să intervenim cu raționalizarea felului în care societatea le dă posibilitatea de existență. În

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
bucură la noi de privilegiul unui sistem de propagandă generală. Educația femeilor în ce privește rolul lor important în societate - maternitatea - precum și educația lor în legătură cu năzuințele individuale pe tărâmul muncii. La noi în țară abia acum se formează generația tradițională de femei muncitoare în industrie. Cu atât mai importantă este o acțiune educativă de îndrumare. Ucenicele de astăzi vor fi mâine soții și mame. Cunosc ele rostul și răspunderea căsătoriei, greutățile maternității, rolul lor pe lângă copii? Cunosc felul cum ar putea să coordoneze

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
rural și burghez de ieri, iar generațiile tinere se apropie deja de obișnuința muncii în afară de cămin. 5. În cartierul Tei se constată o corelație existentă între formele de dezorganizare a familiei și munca femeii în afară de cămin. Primele generații de femei muncitoare sunt formate din cele cu familii dezorganizate prin deces, părăsire sau divorț, sau dintre cele cu dificultăți economice care împiedică pe capul familiei să-și câștige normal existența. Generația tânără de femei muncitoare o formează cele obișnuite din copilărie cu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
femeii în afară de cămin. Primele generații de femei muncitoare sunt formate din cele cu familii dezorganizate prin deces, părăsire sau divorț, sau dintre cele cu dificultăți economice care împiedică pe capul familiei să-și câștige normal existența. Generația tânără de femei muncitoare o formează cele obișnuite din copilărie cu munca în afară de cămin, care au conștiința independenței economice formată. Aceste muncitoare nu mai sunt elemente constructive pentru familia patriarhală, ci prin mentalitatea lor schimbată contribuie la agravarea frământărilor prin care trece această veche

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
sau divorț, sau dintre cele cu dificultăți economice care împiedică pe capul familiei să-și câștige normal existența. Generația tânără de femei muncitoare o formează cele obișnuite din copilărie cu munca în afară de cămin, care au conștiința independenței economice formată. Aceste muncitoare nu mai sunt elemente constructive pentru familia patriarhală, ci prin mentalitatea lor schimbată contribuie la agravarea frământărilor prin care trece această veche formă de familie în curs de adaptare la condițiile moderne de viață. 6. Dezorganizarea familiei prezintă o problemă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
trebuie realizat: a) Colaborarea cât mai intensă și cât mai sistematică cu toate instituțiile de asistență privată și de stat, pentru a ajunge la organizarea a cât mai multor cămine cu atmosferă familială în diferite centre pentru fetele studioase și muncitoare, evitându-le promiscuitatea hotelurilor și pericolul gazdelor dubioase. b) Organizarea neapărată a unor institute de reeducare pe baze cât mai largi, cu secțiuni pentru cercetări psihopatologice, cu ateliere de muncă potrivită aptitudinilor fiecăreia și cerințelor vieții noastre sociale, cu secțiuni

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de front comun, venită din partea Uniunii generale a funcționarilor, s-a deschis o vie discuție în jurul problemei frontului comun funcționăresc. În concluzie, s-a votat o rezoluție a „Cercului feminin” prin care acesta, ținând seama de frontul fascist împotriva clasei muncitoare și de imixtiunea politicii fasciste în sindicatele și instituțiile muncitorești, își exprimă dorința pentru încheierea imediată a frontului comun cu toate organizațiile funcționărești democratice pe baza următoarelor puncte: lupta contra scumpetei, lupta pentru respectarea orarului și lupta pentru alegerile de la

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a prezentat o delegație a Frontului Feminin, făcând apel la conlucrarea funcționarelor în acțiunea pentru pace a Frontului Feminin. Membrele „Cercului feminin”, fiind de acord să conlucreze cu Frontul Feminin pentru acest deziderat al tuturor femeilor și al întregii clase muncitoare, își iau angajamentul de a stărui pe lângă conducerea sindicatului ca această conlucrare să fie aprobată. Pentru ședința de luni, 22 șindescifrabilț orele seara, se anunță o conferință a d-lui Titel Petrescu relativ la Congresul mondial pentru pace și activitatea femeii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de vedere: Economic Femeia nu are acces la toate ramurile de ocupație, la muncă egală nu este salarizată la fel cu bărbatul, nu are aceleași posibilități de avansare în grad, nu sunt respectate prevederile de protecție a funcționărimii și a muncitoarei mame. Politic Votează numai la alegerile comunale - și într-un cadru restrâns - a fost propus votul femeii la Camerele de comerț și industrie și a fost respins. Civil Cu toate că „legi egale dau drepturi egale” nu ne bucurăm de această situațiune

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
4. Liberul acces al femeii la toate profesiunile și la toate ramurile de activitate publice și particulare; 5. Salarizare egală a muncii ambelor sexe; 6. Concediu obligator și plătit pentru femeia lehuză; 7. Crearea de leagăne pentru adăpostirea copiilor femeilor muncitoare, funcționare și liber profesioniste sărace; 8. Înființarea de dispensare și maternități gratuite pentru populația săracă; 9. Stabilirea paternității și obligativitatea de a întreține copilul și mama; 10. Înființarea de școli profesionale serale gratuite pentru fetele sărace, nevoite a munci în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
școli profesionale serale gratuite pentru fetele sărace, nevoite a munci în cursul zilei; 11. Combaterea analfabetismului printre femei; 12. Ieftinirea traiului prin desființarea taxelor de consum pentru articole de prima necesitate; 13. Reducerea tarifelor la tramvai și autobuze pentru populația muncitoare și funcționărească săracă; 14. Pavarea, canalizarea și electrificarea cartierelor periferice, pentru îmbunătățirea higienică a condițiunilor de trai a lumii nevoiașe; 15. Descătușarea femeii de orice restricțiuni actuale, care împiedică propaganda completei ei emancipări; 16. Apărarea păcii, condiția vitală a civilizației

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pentru ridicarea celor căzuți în lupta vieții, pentru a colabora la ridicarea țării și pentru a contribui la consolidarea științei românești. Asistența socială. Buletinul Asociației pentru Progresul Asistenței Sociale, anul VII, nr. 2, 1938, pp. 37-42. 61TC "61" Ocrotiți femeia muncitoare!tc "Ocrotiți femeia muncitoare !" Un alt capitol important, dar complet neglijat, al politicii noastre sociale Ultimele statistici oficiale arată că în România mor 12.000 femei lehuze pe an, din cauza lipsei de îngrijire sau a hranei neîndestulătoare care ia organismului

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
capete. Nu în palatele celor bogați, bineînțeles, ci în bordeiele celor săraci și muncitori... Soluția? Evident, ca pentru orice în lume, există o soluție și pentru această problemă. Ridicarea nivelului cultural și, mai ales, material al maselor largi țărănești și muncitoare ar coborî imediat mortalitatea. Alungați sărăcia și veți alunga boala! Iată o formulă simplă, dar greu de aplicat în societatea de azi în care nici o lege nu oprește pe nimeni să moară de foame... Dar și până la înfăptuirea unei societăți

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
înscrisă în lege în vederea ocrotirii acelor femei care muncesc ziua și în industriile permise. Căci, precum am spus, munca de noapte e interzisă. Dar întocmai cum se aplică interzicerea muncii de noapte, tot astfel și această obligativitate a concediului plătit... Muncitoarea lehuză muncește, câtă vreme o țin puterile, fiindcă dacă nu muncește, nu mai vede nici cei 20-30 lei pe zi și moare de foame, cu pruncul din ea cu tot. Să ne mirăm atunci că mor atâtea femei lehuze? E

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Dr. Florica Bagdasar, vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu Elena, funcționară, Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore supleante: Loti Foriș și Emilia Bunaciu; secretară

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
fericit generațiilor următoare. Obținerea pentru femei a drepturilor cuprinse în Charta Internațională a Femeilor. Ca mame: Dreptul de a avea copii într-o lume eliberată de teama războiului și a mizeriei, realizarea de servicii sociale corespunzătoare și locuințe convenabile. Ca muncitoare: Dreptul de a intra în toate industriile și profesiunile, de a primi un salariu egal la muncă egală, aceleași posibilități ca și bărbații pentru pregătirea profesională, accesul în toate posturile de răspundere, sfârșitul exploatării femeilor. Ca cetățene: Egalitatea cu bărbații

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la începutul activității sale. Mari și importante sunt problemele ce își așteaptă soluționarea prin intermediul ei. Suntem convinse că datorită contribuției active și bunei înțelegeri a organizațiilor ce compun Federația se vor vedea în curând roadele concrete ale activității ei. Femeia muncitoare, Seria a II-a, anul VII, 1 mai 1946, p. 27. 83TC "83" Chemarea Federației Democrate a Femeilor din Româniatc "Chemarea Federației Democrate a Femeilor din România" Dragi surori! Se apropie ziua când poporul este chemat să aleagă pe cei

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]